lup (lúpŭ) sm, sf lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupã (lú-pã), luchi (lúchĭ), lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupi/lupe (lú-pi) – prici carnivorã (tsi bãneadzã cu carni) di pãduri tsi sh-u-adutsi cu cãnili (lungu di vãrã metru sh-giumitati, cu guna murnã, zverca largã, caplu mari, cu mutsca shi urecljili chipitoasi);
(expr:
1: lup veclju = om aush sh-arãu; om tsi-ari aushitã dupã tsi featsi multu-arãu;
2: ca luplu tu sireauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi-arãu a soiljei, a farãljei a lui;
3: la luplu albu = vãrãoarã, cã nu-ari lup cu perlu albu;
4: va creapã luplu = lucru tsi pari cã nu poati si s-facã, tsi easti greu si s-facã, tsi s-fatsi multu arar;
5: li mãcã luplu = dusirã, s-featsirã afan;
6: s-lu mãcã luplu = si s-facã afan; s-fugã di-aoa; si s-ducã la drats; s-lu lja neclu;
7: mãc (ngljit) ca luplu = mãc multu, agonja shi mãcarea s-fatsi afanã dinãcali, cã u ngljit neamisticatã dit gurã;
8: nj-intrã luplu tru matsã; nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-si bat luchilji nuntru (tu pãnticã); etc. = nj-si featsi unã foami mari; hiu multu agiun; nj-gurleadzã matsili di foami;
9: tsi lup ari (di-aurlã) = tsi drac lj-intrã (di-aurlã);
10: lu-acats luplu di ureclji = mi aflu tu-unã catastasi greauã mplinã di piriclji, iu pot s-pat nipãtsãtili;
11: cãdzui tu gura-a luplui; cãdzui tu gurã di lup = (i) mi aflu tu-unã catastasi multu greauã di iu nu va pot s-ascap lishor; (ii) dusi, chirui;
12: fudz di luchi shi dai di ursi = vrei s-ascachi di-un lucru slab sh-cadz tu-un lucru sh-cama slab;
13: u scosh dit gura-a luplui = feci un lucru tsi eara greu trã fãtseari;
14: ascap ca dit gurã di lup = mizi putui s-ascap dit unã catastasi multu greauã;
15: fug di nãs ca (draclu) di per di lup = fug ca di drac, fug unãshunã, lãhtãrsit, agonja, tra s-nu poatã s-mi-acatsã;
16: bag per di lup = nj-feci curai, mi nvãrtushai, nu-nj mata easti fricã;
17: lup (nviscut) tu cheali di oai = om ponir, mãlãgar shi cumalindru tsi s-fatsi cã easti bun tra s-poatã s-lu-arãdã pri cariva; cari spuni buni ma fatsi i mindueashti mash slabi;
18: luplu perlu sh-mutã, nu shi nvetslu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va si sã spunã cã easti bun ma mintea u-ari mash la lãets;
19: zburãshti di lup sh-luplu easti la ushi; luplu trets ãn gurã na-l sh-luplu la ushi = atsea tsi s-fatsi cãndu zburãshti di cariva sh-el s-alãnceashti aniorihta;
20: lai mandrã mplinã di luchi = un loc iu atselj tsi-aveaglji tsiva, furã catiun cum poati;
21: adutsea luplu la gramati sh-el dzãtsea: “loarã cior (oili)” = zbor tsi s-dzãtsi trã atselj tsi nu suntu faptsã trã nvitsãturã;
22: ca luplu n pãzari = zbor tsi s-dzãtsi trã un om arãu cari s-dutsi tu-unã parei di oaminj bunj;
23: lj-lipsea a luplui, (s-ducã) n pãzari? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-dutsi tu-un loc tra s-patã nipãtsãtili;
24: dzua njel shi noaptea lup = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
25: lup fãrã dintsã = om slab tsi nu-ari putearea s-facã arãu tu-atsea oarã;
26: njel ti fats, luplu va ti mãcã = ma s-ti fats bun cu lumea-arauã va u pats;
27: cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã = cari s-adunã cu lumea-arauã, lipseashti s-facã ca ea; dzã-nj cu cari ti-adunj tra sã shtiu cari eshti;
28: luplu-l vedz shi torlu (urma)-lj caftsã? = lucrul lu-ai dinintea-a ocljilor, sh-canda nu pistipseshti di caftsã un semnu (ispati) cã easti dealihea)
{ro: lup}
{fr: loup}
{en: wolf}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); lu mãcarã luchilji tu pãduri; luplu, di iu mãcã nãoarã, pali s-toarnã s-mãcã; luplu pãreasini nu tsãni; luplu negurã caftã; si s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari; sh-oili tru metru sh-luplu sãtul nu s-fatsi; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor shi a cãnjlor di la oi; luplu lu-adutsea la gramati sh-el dzãtsea “loarã cior oili”; luplu s-lu mãcã, foclu s-lu ardã
(expr: si s-facã afanj, si s-ducã la drats); coada cap easti la noi sh-luplu picurar la oi; bãgã per di lup
(expr: lo curai, nu-lj mata easti fricã); lup s-lu mãcã; lj-avea intratã luplu tu matsã di-ahãtã alãgari
(expr: lu-avea acãtsatã unã foami mari; lj-gurleadzã matsãli di foami); va cripã vãr lup di vinjish; tsi lup ari
(expr: tsi drac lj-intrã) di strigã ashi; mãcari… ca luplu s-u mãcã
(expr: mãcari, ahãntu slabã easti cã voi si s-facã afanã); cã nacã pãn tu soni creapã luplu
(expr: pãn tu soni va s-dishteaptã dit amãyili tu cari s-aflã arcat); nu avdzã cum nj-aurlã matsãli, di s-pari cã s-bat luchilji nãuntru?
(expr: hiu multu agiun, nj-gurleadzã matsãli di foami); ca luchilji s-aurnjirã; cari di luchi s-aspari, nu s-fatsi picurar; bagã luplu dupã oi; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?; tu-unã sutã di anj sh-un lup mãcat di oai; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; luplu pi dimãndati nu mãcã; vrei sh-cu luplu sh-cu cãnjlji s-hii ghini; din gura-a luplui nu-ascapã; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; sh-cãni, agiun nu-armãnj, ma sh-lup, nu mãts pri zvercã; u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; luplu mãcã sh-di misuratili (oi); tsi fu, cã sh-un lup fu mãcat di oi; luplu nu s-aspari di cãnj fãrã dintsã; acãtsai un lup: lu-alas, nu mi-alasã
§ lupsã (lúp-sã) sf lupsi/lupse (lúp-si) – muljari arauã ca unã lupoanji
{ro: femeie foarte rea (ca o lupoaică)}
{fr: femme très méchante (comme une louve)}
{en: wicked (evil) woman}
