|
|
lunjinedz
lunjinedz (lu-nji-nédzŭ) vb I – vedz tu lunjinã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: lunjinãfexi/fexe
fexi/fexe (féc-si) sf fexuri (féc-surĭ) – harea (lipsa di scutidi) tsi fatsi tra si s-veadã lucrili cu ocljul; hãlatea tsi da lunjinã; lunjinã, fanã, videalã, videari
{ro: lumină, vedere}
{fr: lumière, vue}
{en: light, sight}
§ fixescu (fic-sés-cu) vb IV fixii (fic-síĭ), fixeam (fic-seámŭ), fixitã (fic-sí-tã), fixiri/fixire (fic-sí-ri) – fac tra si s-veadã; fac (dau) lunjinã; dau videalã; lunjinedz
{ro: lumina}
{fr: éclairer}
{en: light}
ex: tuts ãlj fixeashti (lunjineadzã) shi el lãeashti (angucitoari: finghit)
§ fixit (fic-sítŭ) adj fixitã (fic-sí-tã), fixits (fic-sítsĭ), fixiti/fixite (fic-sí-ti) – lunjinat
{ro: luminat}
{fr: éclairé, illuminè}
{en: lighted}
§ fixiri/fixire (fic-sí-ri) sf fixiri (fic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fatsi tra si s-veadã; lunjinari
{ro: acţiunea de a lumina; luminare}
{fr: action d’éclairer, de faire de la lumière}
{en: action of lighting}
gãlescu
gãlescu (gã-lés-cu) (mi) vb IV gãlii (gã-líĭ), gãleam (gã-leámŭ), gãlitã (gã-lí-tã), gãliri/gãlire (gã-lí-ri) – (tserlu) s-lãgãrseashti (s-fatsi sirin, niorlji s-duc, easi soarili); (chirolu) s-dishcljidi, s-lunjineadzã; nsirin, nsirinedz, ãnsirinedz, ãnsirin, nvireadzã, lunjinedz; (fig: mi gãlescu (la fatsã) = fatsa-nj s-lunjineadzã, si nsirineadzã sh-aspuni arihatea tsi u am tu suflit)
{ro: însenina}
{fr: devenir serein; se rasséréner; se remettre au beau}
{en: clear (sky, weather)}
ex: cãndu arãdea, tserlu s-gãlea (sã nsirina) shi soarili didea; ni tserlu s-gãlea, ni soarili insha; ca s-nu niureadzã, necã nu gãleashti; gãli (nã nsirinã) nafoarã; mi sculai cãndu gãlea, nu s-videa nica ghini; nu nj-u fricã di ploai, cã gãli; dupã niheamã, ea s-gãli
(expr: s-lunjinã, s-dishcljisi) la fatsã; lji si gãli fatsa
(expr: si nsirinã la fatsã) dinãoarã
§ gãlit (gã-lítŭ) adg gãlitã (gã-lí-tã), gãlits (gã-lítsĭ), gãliti/gãlite (gã-lí-ti) – (tserlu, chirolu) tsi s-ari lunjinatã shi easti sirin dupã tsi niorlji sh-negura dusirã shi s-chirurã; nsirinat, ãnsirinat; nvirat, lunjinat
{ro: înseninat}
{fr: rasséréné}
{en: cleared (sky, weather)}
ex: tserlu easti gãlit (nsiri-nat); di-nj fatsi noaptea-a mea gãlitã
§ gãliri/gãlire (gã-lí-ri) sf gãliri (gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (tserlu, chirolu) s-gãleashti; nsirinari, ãnsirinari, nvirari, lunjinari
{ro: acţiunea de a se însenina; înseninare}
{fr: action de (se) rasséréner; rasséré-nement}
{en: action of clearing (sky, weather)}
lãmbii/lãmbie
lãmbii/lãmbie (lãm-bí-i) sf lãmbii (lãm-bíĭ) – pirã multu lutsitoari, apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã, lumbardã
{ro: flacără strălucitoare}
{fr: flamme resplendissante}
{en: flame resplendent}
ex: disfeatsi mushatlu cheptu, shi lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji
§ lambã (lám-bã) sf lãnghi (lắn-ghi) – hãlati (dit casili-a oaminjlor di-aoa sh-un chiro) tsi fãtsea lunjinã cu-unã muljiturã tsi ardi (gaz), cãndu treatsi dit un vas prit unã fitilji; itsi hãlati tsi fatsi lunjinã; lampã; fãnari, fineri, filinar
{ro: lampă}
{fr: lampe}
{en: lamp}
ex: lamba da cama mari lunjinã ca tseara
§ lampã (lám-pã) sf lãnchi (lắn-chi) – (unã cu lambã)
§ lambagi (lam-ba-gí) sm lambageadz (lam-ba-gĭádzĭ) – omlu tsi-aprindi (ndreadzi, mirimitiseashti) lãnghili
{ro: lampagiu}
{fr: allumeur de lampes}
{en: lamp lighter}
ex: lambageadzlji nica nu-avea apreasã lãnghili dit sucachi; lambagilu nj-u ndreapsi lamba
§ lampagi (lam-pa-gí) sm lampageadz (lam-pa-gĭádzĭ) – (unã cu lãmbãgi)
§ lumbardã (lum-bár-dã) sf lumbãrdzã (lum-bắr-dzã) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã mari; luminari, lãmbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã; (fig: pirã, limbã di foc, lãmbii, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã)
{ro: lumânare mare; flacără}
{fr: cierge plus grande; flamme}
{en: large candle; flame}
ex: lumbarda di tsearã; lumbãrdzãli (luminãrli) ardu; ningã foc, iu lumbãrdzãli (fig: cãrmicãnjli) s-avea apusã
§ lãmbadã (lãm-bá-dã) sf lãmbãdz (lãm-bắdzĭ) – (unã cu lumbardã)
ex: unã tsearã shi unã lãmbadã; lãmbãdz apreasi; lãmbadã albã tsãnea tu mãnã
lunjinã
lunjinã (lu-njí-nã) sf lunjinj (lu-njínjĭ) – izvurlu di-atsea tsi nã fatsi s-putem s-videm lucri; atsea tsi-avem cãndu nu fatsi scutidi; atsea tsi fatsi ca s-aduchim lucrili ma lishor; fexi, fanã, limpidzãmi, licur, etc.; (fig:
1: lunjinã = (i) oclji, videari, videalã; (ii) nvitsãturã, carti, sculii; expr:
2: ãnj vindu sh-lunjina = va fac tut tsi pot, va mi fac curbani, va dau tut tsi am;
3: lunjina yii = lunjina loatã ti Pashti di la bisearicã)
{ro: lumină, vedere, claritate, luciu}
{fr: lumière, vue, clarté, lueueur}
{en: light, sight, clarity, glimmer}
ex: fã lunjinã ncoa; nu para easti lunjinã tu udãlu-aestu; arãulu ardi sh-lunjinj (fexi) nu ari; si-ts fats lunjinã (fexi) s-vedz ca s-trets; oda lutsea di lunjinã; mutri di tuti pãrtsãli nvãrliga shi vidzu diparti unã lunjinã; agiumsi la loclu di iu insha lunjina; pãnã s-nu aduts mãnarlu, nu vedz lunjina; fandazma nu-lj si videa tu lunjinã; di-iu nu ti-ashteptsã, di aclo vedz lunjinã; na iu vidzu, cã nica ardea lunjinã tu-unã casã; lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji; hii tinir shi cu lunjinã (fig: videari); pãnã nu va-lj dats lunjina (fig: videala) a dzãnlui; ari putearea s-v-arapã lunjina (fig: videarea) dintr-oclji; sh-avea vindutã sh-lunjina
(expr: deadi tut tsi-avea; li-avea faptã tuti curbani); l-vream ca lunjina (fig: ocljilj, videarea) din cap; s-aduts lunjinã a pãrintsilor shi s-lji fats s-adilji; s-aducã lunjinã yii
(expr: lunjina di Pashti di la nyearea-a Hristolui); om cu multã lunjinã (fig: carti, nvitsãturã)
§ lunjinedz (lu-nji-nédzŭ) vb I lunjinai (lu-nji-náĭ), lunjinam (lu-nji-námŭ), lunjinatã (lu-nji-ná-tã), lunjinari/lunjinare (lu-nji-ná-ri) – fac tsiva tra si s-veadã icã si s-aducheascã; fac lunjinã, dau lunjinã, lutsescu, fixescu; (fig: lunjinedz = dau videalã, limpidzãscu; (ii) nvets carti)
{ro: luminez, clarific, lucesc}
{fr: éclairer, briller, faire de la lumière, clarifier, luir}
{en: light, sparkle, clarify, glimmer}
ex: lunjineadzã (da lunjinã) cati searã; lunjina nãsã (lutsea, anyilicea, scãntilja) cama di dyeamanti; lamba-aestã nu lunjineadzã; cu-unã lambã lunjinãm tutã casa; s-lunjinã (s-featsi lunjinã, deadi dzua) ghini nafoarã; s-lunjinã sh-lumbrusi ma multu di dzua; andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; nã cãndilã njicã, tsi cu di-ayia (mizia) lunjina ca di pi mortu; l-pitricui la sculii s-lunjineadzã (fig: sã nveatsã carti), s-nu-armãnã orbu
ncruntu
ncruntu (ncrún-tu) (mi) vb I ncruntai (ncrun-táĭ), ncruntam (ncrun-támŭ), ncruntatã (ncrun-tá-tã), ncruntari/ncruntare (ncrun-tá-ri) – nj-curã sãndzi di-iuva dit trup (dit unã aranã, etc.); mi umplu di sãndzi; fac s-curã (versu) sãndzili-a vãrnui; ancruntu, sãndzinedz, sãndziredz
{ro: (în)sângera, (se) încruntra}
{fr: saigner, sanglanter}
{en: bleed}
ex: lji ncruntrã (sãndzinã) caplu
§ ncruntat (ncrun-tátŭ) adg ncruntatã (ncrun-tá-tã), ncruntats (ncrun-tátsĭ), ncruntati/ncruntate (ncrun-tá-ti) – tsi lj-ari curatã (scoasã) sãndzi; mplin di sãndzi; ancruntat, sãndzinat, sãndzirat
{ro: (în)sângerat, încruntat}
{fr: saigné, ensanglanté}
{en: bled, covered with blood}
§ ncruntari/ncruntare (ncrun-tá-ri) sf ncruntãri (ncrun-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãndzineadzã i s-acoapirã cu sãndzi; ancruntari, sãndzinari, sãndzirari
{ro: acţiunea de a (în)sângera, de a (se) încrunta}
{fr: action de saigner, d’ensanglanter}
{en: action of bleeding, of covering with blood}
§ discruntu (dis-crún-tu) (mi) vb I discruntai (dis-crun-táĭ), discruntam (dis-crun-támŭ), discruntatã (dis-crun-tá-tã), dis-cruntari/discruntare (dis-crun-tá-ri) – astãmãtsescu sãndzili tsi-nj curã dit trup (dit unã aranã, etc.); nj-si lja sufrili di pi frãmti, disu-frusescu; di ncruntat tsi earam, mi ndultsescu (mi dishcljid, mi lunjinedz) la fatsã
{ro: opri (în)sângerarea; (se) descrunta}
{fr: arrêter de saigner; se dérider}
{en: stop bleeding; smooth down}
ex: pute nu sh-discruntã suratea (nu-sh difrusi frãmtea, nu s-dishcljisi la fatsã)
§ discruntat (dis-crun-tátŭ) adg discruntatã (dis-crun-tá-tã), discruntats (dis-crun-tátsĭ), discruntati/discruntate (dis-crun-tá-ti) – tsi-lj s-ari astãmãtsitã curarea di sãndzi; tsi sh-ari disufrusitã frãmtea
{ro: care a oprit (în)sângerarea; descruntat}
{fr: qui a arrêté de saigner; avec le front déridé}
{en: stopped bleeding; (face) smoothed down}
negurã
negurã (né-gu-rã) sf neguri (né-gurĭ) – andarã faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc. tsi s-arãs-pãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, andarã; (fig:
1: negurã = scutidi, ntunearic, cãndu s-veadi ca prit negurã; expr:
2: ca luchi tu negurã = tsi nu s-ved, nu s-aduchescu, cã au hui ca di luchi)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust}
ex: tsi treatsi prit hoarã shi nu-lj bagã cãnjlji oarã? (angucitoari: negura); negurã (cãtãhnii) easti nafoarã; lai neguri (cãtãhnii), neguri groasi; s-ashtearnã pristi muntsã neguri (cãtãhnii); ahurhi s-veadã ca prit negurã (eamã, andarã); muntsãlj nu s-ved di negurã (cãtãhnii); acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cu un ca nior, ca negurã, cã nu videai dip; luplu, negurã caftã
§ niguros (ni-gu-rósŭ) adg niguroasã (ni-gu-rŭá-sã), nigurosh (ni-gu-róshĭ), niguroasi/niguroase (ni-gu-rŭá-si) – tsi easti acupirit di negurã; cu neguri; ntunicos, scutidos, scutinos; (fig: niguros = (i) (tser) tsi easti mplin di niori; (ii) (chiro) tsi easti ntunicos shi nu s-veadi ghini; (iii) (fatsã) tsi easti niuratã, ntunicatã)
{ro: neguros, întunecat}
{fr: nebouleux, assombri}
{en: nebulous, somber}
ex: zãrli niguroasi (cu negurã, ntunicati) ali toamnã; minduirli slabi, niguroasi (fig: ntunicati); pi-un chiro niguros (cu neguri, ntunicos) eara s-nã cheardim pit pãduri; niguros (ntunicat) oclju ari
§ niguredz (ni-gu-rédzŭ) (mi) vb I nigurai (ni-gu-ráĭ), niguram (ni-gu-rámŭ), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – acoapir cu negurã; ntunic; (fig: niguredz = (mi) ntunic la fatsã, (nj-si) ntunicã videarea, etc.)
{ro: (se) acoperi cu nori; înnegura, întuneca, (se) posomorî}
{fr: se couvrir de nuages; (s’)obscurcir, (s’)assombrir}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nigurash (fig: ti ntuni-cash, niurash) la fatsã; nigurarã muntsã sh-vãljuri; sh-nigurã fatsa (fig: si ntunicã la fatsã) cãndu intrã n casã
§ nigureadzã (ni-gu-reá-dzã) vb I unipirs nigurã (ni-gu-rắ), nigura (ni-gu-rá), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – (negura, andara) acoapirã loclu; cadi (yini, s-alasã, s-ashtearni) negura pristi loc; ntunicã, ntunearicã, niureadzã; (fig: nigureadzã = sã ntunicã chirolu, fatsa, videarea)
tsilistrã1
tsilistrã1 (tsi-lís-trã) sf tsilistri/tsilistre (tsi-lís-tri) – calea (aradza) prit cari treatsi lunjina cãndu easti aminatã di un izvur di lunjinã; cilistrã, aradzã, radzã, mundã, mãndzã, arpãyi, diligiturã, gilit, gili-turã, shitsã, fleacã
{ro: rază}
{fr: rayon}
{en: ray, beam}
ex: tsilis-trili (aradzãli) a soarilui; luna arca tsilistri (mundzã) di amalamã; pit pirdeili sãlãghiti yin tsilistri ngãlbiniti
§ cilistrã (ci-lís-trã) sf cilistri/cilistre (ci-lís-tri) – (unã cu tsilistrã1)
ex: durnjam sun cilistra (aradza) ali lunã
§ ntsilistredz1 (ntsi-lis-trédzŭ) (mi) vb I ntsilistrai (ntsi-lis-tráĭ), ntsilistram (ntsi-lis-trámŭ), ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsilistrari/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) – pitrec (aruc, scot, amin) aradzi di soari (di cãldurã, di lunjinã); lu-aspun un lucru tra s-lu veadã soarili; lunjinedz
{ro: radia; expun razelor de soare}
{fr: rayonner; exposer aux rayons du soleil}
{en: radiate; expose to the rays of the sun}
§ ntsilistrat1 (ntsi-lis-trátŭ) adg ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsilistrats (ntsi-lis-trátsĭ), ntsilistra-ti/ntsilistrate (ntsi-lis-trá-ti) – tsi easti aspus tra s-lu veadã soarili; lunjinat
{ro: radiat; expus razelor de soare}
{fr: rayonné, exposé aux rayons du soleil}
{en: radiated; exposed to the rays of the sun}
ex: earam ntsilistrat (vidzut, agudit di mundzili) di soari
§ ntsilistrari1/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) sf ntsilistrãri (ntsi-lis-trắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti aspus tra s-lu veadã soarili; lunjinari
{ro: acţiunea de a radia, de a expune la razele de soare; radiere; expunere la razele de soare}
{fr: action de rayonner, de s’exposer aux rayons du soleil}
{en: action of radiating, of exposing to the rays of the sun}