DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrtãtirat

cãrtãtirat (cãr-tã-ti-rátŭ) adg cãrtãtiratã (cãr-tã-ti-rá-tã), cãrtãtirats (cãr-tã-ti-rátsĭ), cãrtãtirati/cãrtãtirate (cãr-tã-ti-rá-ti) – tsi nyili-ceashti; nyilicios, yilcios, lunjinos, scãntiljos, lunjinat, lutsit, lutsi-tor, lubrisit, shcãlichiceat, etc.
{ro: strălucitor}
{fr: luisant, brillant}
{en: shining, brilliant}
ex: aush cu sãrits albi sh-cu tsipunj cãrtãtirati (scãntiljoasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dizvireadzã

dizvireadzã (diz-vi-reá-dzã) vb I unipirs dizvirã (diz-vi-rắ), diz-vira (diz-vi-rá), dizviratã (diz-vi-rá-tã), dizvirari/dizvirare (diz-vi-rá-ri) – (tserlu) s-lãgãrseashti, s-fatsi sirin (niorlji s-duc, chirolu s-lunjineadzã, easi soarili); (chirolu) s-dishcljidi, s-lunjineadzã; gãleashti, nsirineadzã, ãnsirineadzã, lunjineadzã
{ro: (se) însenina}
{fr: devenir serein; se rasséréner}
{en: clear (sky, weather)}
ex: ndridzets-vã, cã va dizvireadzã (va si nsirineadzã); avea dizviratã (s-avea nsirinatã, lunjinatã) tu mesea di vearã

§ dizvirat2 (diz-vi-rátŭ) adg dizviratã (diz-vi-rá-tã), dizvirats (diz-vi-rátsĭ), dizvira-ti/dizvirate (diz-vi-rá-ti) – (tserlu) tsi s-ari nsirinatã (lunjinatã, gãlitã); (chirolu) tsi s-ari dishcljisã (lunjinatã, nsirinatã); gãlit, nsirinat, ãnsirinat, lunjinat
{ro: înseninat}
{fr: rasséréné}
{en: cleared (sky, weather)}

§ dizvirari2/dizvirare (diz-vi-rá-ri) sf dizvirãri (diz-vi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dizvireadã; gãliri, nsirinari, ãnsirinari, lunjinari
{ro: acţiunea de a se însenina; înseninare}
{fr: action de (se) rasséréner; rassérénement}
{en: action of clearing (sky, weather)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzadã

dzadã (dzá-dã) sf dzadi/dzade (dzá-di) shi dzãduri (dzắ-durĭ) –
1: ashclji (cumatã njicã shi suptsãri) di lemnu di chin tsi s-aprindi shi ardi multu lishor; mnatã njicã di ashclji di chin cu cari s-aprindi foclu; luschidã di chin;
2: prãjinã tsãnutã tu mãnã, cari ari di-aradã la un capit lucri (luschidz di chin) tsi s-aprindu noaptea tra s-aspunã calea-a oaminjlor tsi imnã cu eali tu mãnã;
(expr: mi-adrai dzadã = mi mbitai, biui multu yin (arãchii, birã); mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai cucutã (cãndilã, crup, hrup, curpit, ciurla, stingãli, tracã, etc.))
{ro: zadă, torţă}
{fr: éclat de pin, torche}
{en: pine splinter, torch}
ex: dzada ardi ghini; shi dzada cãti ori nj-apresh; misuhorea easti lunjinatã cu dzãduri; lja nã dzadã, nã carti tra s-ghiuvãseascã s-nu lu-acatsã somnul; ali muti-lj deadirã dzadã tu mãnã; cari arsi, arsi dzada, acãtsã s-lj-ardã shi dzeaditli; dzadã s-adrã
(expr: si mbitã); ãlj miscu sh-cãti un yin, sh-apoea nicã cãti un, pãnã lji mbitã, di-lj featsi cucutã, dzadã

§ zadã (zá-dã) sf zadi/zade (zá-di) shi zãduri (zắ-durĭ) – (unã cu dzadã)
ex: apresh nã bucatã di zadã

§ dzãdos (dzã-dósŭ) adg dzãdoasã (dzã-dŭá-sã), dzãdosh (dzã-dóshĭ), dzãdoasi/dzãdoase (dzã-dŭá-si) – tsi easti cu dzadã; tsi ari multã dzadã
{ro: bogat în zadă}
{fr: riche en “dzadã”}
{en: full of “dzadã”}
ex: chinj dzãdosh; alumachi dzãdoasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fexi/fexe

fexi/fexe (féc-si) sf fexuri (féc-surĭ) – harea (lipsa di scutidi) tsi fatsi tra si s-veadã lucrili cu ocljul; hãlatea tsi da lunjinã; lunjinã, fanã, videalã, videari
{ro: lumină, vedere}
{fr: lumière, vue}
{en: light, sight}

§ fixescu (fic-sés-cu) vb IV fixii (fic-síĭ), fixeam (fic-seámŭ), fixitã (fic-sí-tã), fixiri/fixire (fic-sí-ri) – fac tra si s-veadã; fac (dau) lunjinã; dau videalã; lunjinedz
{ro: lumina}
{fr: éclairer}
{en: light}
ex: tuts ãlj fixeashti (lunjineadzã) shi el lãeashti (angucitoari: finghit)

§ fixit (fic-sítŭ) adj fixitã (fic-sí-tã), fixits (fic-sítsĭ), fixiti/fixite (fic-sí-ti) – lunjinat
{ro: luminat}
{fr: éclairé, illuminè}
{en: lighted}

§ fixiri/fixire (fic-sí-ri) sf fixiri (fic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fatsi tra si s-veadã; lunjinari
{ro: acţiunea de a lumina; luminare}
{fr: action d’éclairer, de faire de la lumière}
{en: action of lighting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãlescu

gãlescu (gã-lés-cu) (mi) vb IV gãlii (gã-líĭ), gãleam (gã-leámŭ), gãlitã (gã-lí-tã), gãliri/gãlire (gã-lí-ri) – (tserlu) s-lãgãrseashti (s-fatsi sirin, niorlji s-duc, easi soarili); (chirolu) s-dishcljidi, s-lunjineadzã; nsirin, nsirinedz, ãnsirinedz, ãnsirin, nvireadzã, lunjinedz; (fig: mi gãlescu (la fatsã) = fatsa-nj s-lunjineadzã, si nsirineadzã sh-aspuni arihatea tsi u am tu suflit)
{ro: însenina}
{fr: devenir serein; se rasséréner; se remettre au beau}
{en: clear (sky, weather)}
ex: cãndu arãdea, tserlu s-gãlea (sã nsirina) shi soarili didea; ni tserlu s-gãlea, ni soarili insha; ca s-nu niureadzã, necã nu gãleashti; gãli (nã nsirinã) nafoarã; mi sculai cãndu gãlea, nu s-videa nica ghini; nu nj-u fricã di ploai, cã gãli; dupã niheamã, ea s-gãli
(expr: s-lunjinã, s-dishcljisi) la fatsã; lji si gãli fatsa
(expr: si nsirinã la fatsã) dinãoarã

§ gãlit (gã-lítŭ) adg gãlitã (gã-lí-tã), gãlits (gã-lítsĭ), gãliti/gãlite (gã-lí-ti) – (tserlu, chirolu) tsi s-ari lunjinatã shi easti sirin dupã tsi niorlji sh-negura dusirã shi s-chirurã; nsirinat, ãnsirinat; nvirat, lunjinat
{ro: înseninat}
{fr: rasséréné}
{en: cleared (sky, weather)}
ex: tserlu easti gãlit (nsiri-nat); di-nj fatsi noaptea-a mea gãlitã

§ gãliri/gãlire (gã-lí-ri) sf gãliri (gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (tserlu, chirolu) s-gãleashti; nsirinari, ãnsirinari, nvirari, lunjinari
{ro: acţiunea de a se însenina; înseninare}
{fr: action de (se) rasséréner; rasséré-nement}
{en: action of clearing (sky, weather)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãmbii/lãmbie

lãmbii/lãmbie (lãm-bí-i) sf lãmbii (lãm-bíĭ) – pirã multu lutsitoari, apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã, lumbardã
{ro: flacără strălucitoare}
{fr: flamme resplendissante}
{en: flame resplendent}
ex: disfeatsi mushatlu cheptu, shi lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji

§ lambã (lám-bã) sf lãnghi (lắn-ghi) – hãlati (dit casili-a oaminjlor di-aoa sh-un chiro) tsi fãtsea lunjinã cu-unã muljiturã tsi ardi (gaz), cãndu treatsi dit un vas prit unã fitilji; itsi hãlati tsi fatsi lunjinã; lampã; fãnari, fineri, filinar
{ro: lampă}
{fr: lampe}
{en: lamp}
ex: lamba da cama mari lunjinã ca tseara

§ lampã (lám-pã) sf lãnchi (lắn-chi) – (unã cu lambã)

§ lambagi (lam-ba-gí) sm lambageadz (lam-ba-gĭádzĭ) – omlu tsi-aprindi (ndreadzi, mirimitiseashti) lãnghili
{ro: lampagiu}
{fr: allumeur de lampes}
{en: lamp lighter}
ex: lambageadzlji nica nu-avea apreasã lãnghili dit sucachi; lambagilu nj-u ndreapsi lamba

§ lampagi (lam-pa-gí) sm lampageadz (lam-pa-gĭádzĭ) – (unã cu lãmbãgi)

§ lumbardã (lum-bár-dã) sf lumbãrdzã (lum-bắr-dzã) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã mari; luminari, lãmbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã; (fig: pirã, limbã di foc, lãmbii, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã)
{ro: lumânare mare; flacără}
{fr: cierge plus grande; flamme}
{en: large candle; flame}
ex: lumbarda di tsearã; lumbãrdzãli (luminãrli) ardu; ningã foc, iu lumbãrdzãli (fig: cãrmicãnjli) s-avea apusã

§ lãmbadã (lãm-bá-dã) sf lãmbãdz (lãm-bắdzĭ) – (unã cu lumbardã)
ex: unã tsearã shi unã lãmbadã; lãmbãdz apreasi; lãmbadã albã tsãnea tu mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lunã1

lunã1 (lú-nã) sf lunj (lúnjĭ) shi luni/lune (lú-ni) –
1: lucrul tsi s-minã n tser deavãrliga loclui, tsi-l videm noaptea namisa di steali, multi ori ca un tserclju galbin tsi da lunjinã (deadun cu stealili) di videm noaptea;
2: chirolu tsi-lj lja a lunãljei s-neagã deavãrligalui di loc, di-aradã vãrã 29 di dzãli;
3: a doauãsprãdzatsea parti a anlui tsi ari di-aradã 30 i 31 di dzãli, afoarã di Shcurtul cari poati s-aibã 28 (sh-la patrulji anj, 29) di dzãli; mes;
(expr:
1: luna mplinã = luna cãndu s-veadi ntreagã (cã loclu s-aflã namisa di soari shi lunã, shi di pri loc s-veadi nreaga fatsã arucutoasã a lunãljei lunjinatã di soari);
2: luna noauã = luna cãndu s-aflã namisa di soari shi loc (cãndu di pri loc s-veadi mash fatsa-a ljei scutidoasã, nilunjinatã di soari);
3: (easti cu) luna pi cheptu (pi frãmti) = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili) pi frãmti;
4: ari lunã n cap = nu-ari dip peri ãn cap, easti chel, calvu;
5: cu luna easti = (om) tsi nu easti ashtirnut, tsi sh-alãxeashti mintea dit unã dzuã tu-alantã;
6: dzãna Lunã = unã dzãnã dit pãrmiti;
7: loari di lunã = unã lãngoari tsi s-aspuni la om cu cufurealã sh-arcoari)
{ro: lună (astrul); luna (de zile)}
{fr: lune; mois}
{en: moon; month}
ex: blid di mãrcat, pisti casã arcat (angucitoari: luna); suntu doi frats, s-avinã, s-avinã, shi nu pot si s-adunã (angucitoari: soarili sh-luna); dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: soarili sh-luna); lunã, lunã noauã, dã-nj pãni cu oauã, sã nj-u bag tu mãnicã, sã nj-u mãc Dumãnicã; noaptea-aestã deadi luna; lunã bunã, agiutã-nj sã-nj mi scol; sh-noaptea avem lunjinã niscãntiori di la lunã; s-afireashti ca luna di soari; doauã luni shi doi sori; cum lutsea luna nafoarã; eara mushatã ca luna sh-ca soarili; aflã nã featã ca luna sh-ma mushatã; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; s-ti duts la dzãna Lunã; s-nã dats pi Marusha, alba lunã (albã ca luna); ahiursi si s-mãcã luna; chiru luna (nu s-veadi dip luna, cã easti acupiritã di-aumbra-a loclui); tricu unã lunã (un mes) di dzãli, tricurã dauã lunj (mesh); cãnjlj-alatrã ca la lunã; nveasta va-lj facã doi ficiori cu luna tu frãmti
(expr: multu di multu mushats)

§ lunarili/lunarile (lu-ná-ri-li) sf pl articulat – chirearea di sãndzi tsi u-ari unãoarã pi mes muljarea (cari easti tu ilichia tsi poati s-cadã greauã shi s-facã njits); arãdz, mes

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lunjinã

lunjinã (lu-njí-nã) sf lunjinj (lu-njínjĭ) – izvurlu di-atsea tsi nã fatsi s-putem s-videm lucri; atsea tsi-avem cãndu nu fatsi scutidi; atsea tsi fatsi ca s-aduchim lucrili ma lishor; fexi, fanã, limpidzãmi, licur, etc.; (fig:
1: lunjinã = (i) oclji, videari, videalã; (ii) nvitsãturã, carti, sculii; expr:
2: ãnj vindu sh-lunjina = va fac tut tsi pot, va mi fac curbani, va dau tut tsi am;
3: lunjina yii = lunjina loatã ti Pashti di la bisearicã)
{ro: lumină, vedere, claritate, luciu}
{fr: lumière, vue, clarté, lueueur}
{en: light, sight, clarity, glimmer}
ex: fã lunjinã ncoa; nu para easti lunjinã tu udãlu-aestu; arãulu ardi sh-lunjinj (fexi) nu ari; si-ts fats lunjinã (fexi) s-vedz ca s-trets; oda lutsea di lunjinã; mutri di tuti pãrtsãli nvãrliga shi vidzu diparti unã lunjinã; agiumsi la loclu di iu insha lunjina; pãnã s-nu aduts mãnarlu, nu vedz lunjina; fandazma nu-lj si videa tu lunjinã; di-iu nu ti-ashteptsã, di aclo vedz lunjinã; na iu vidzu, cã nica ardea lunjinã tu-unã casã; lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji; hii tinir shi cu lunjinã (fig: videari); pãnã nu va-lj dats lunjina (fig: videala) a dzãnlui; ari putearea s-v-arapã lunjina (fig: videarea) dintr-oclji; sh-avea vindutã sh-lunjina
(expr: deadi tut tsi-avea; li-avea faptã tuti curbani); l-vream ca lunjina (fig: ocljilj, videarea) din cap; s-aduts lunjinã a pãrintsilor shi s-lji fats s-adilji; s-aducã lunjinã yii
(expr: lunjina di Pashti di la nyearea-a Hristolui); om cu multã lunjinã (fig: carti, nvitsãturã)

§ lunjinedz (lu-nji-nédzŭ) vb I lunjinai (lu-nji-náĭ), lunjinam (lu-nji-námŭ), lunjinatã (lu-nji-ná-tã), lunjinari/lunjinare (lu-nji-ná-ri) – fac tsiva tra si s-veadã icã si s-aducheascã; fac lunjinã, dau lunjinã, lutsescu, fixescu; (fig: lunjinedz = dau videalã, limpidzãscu; (ii) nvets carti)
{ro: luminez, clarific, lucesc}
{fr: éclairer, briller, faire de la lumière, clarifier, luir}
{en: light, sparkle, clarify, glimmer}
ex: lunjineadzã (da lunjinã) cati searã; lunjina nãsã (lutsea, anyilicea, scãntilja) cama di dyeamanti; lamba-aestã nu lunjineadzã; cu-unã lambã lunjinãm tutã casa; s-lunjinã (s-featsi lunjinã, deadi dzua) ghini nafoarã; s-lunjinã sh-lumbrusi ma multu di dzua; andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; nã cãndilã njicã, tsi cu di-ayia (mizia) lunjina ca di pi mortu; l-pitricui la sculii s-lunjineadzã (fig: sã nveatsã carti), s-nu-armãnã orbu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn