DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amplatea

amplatea (am-plá-tea) adv – tsi nu s-aflã bãgat ndreptu ma easti ca strãmbu sh-aplicat (ncljinat) di-unã parti; ampladea, ambladea, mpladea, pladea, plaina
{ro: pieziş, oblic, diagonal}
{fr: obliquement, en biais; incliné}
{en: slantwise, diagonally}
ex: frãndzi-amplatea (shutsã-ti di-unã parti)-apoi nã cali; cu cãrliglu-amplatea (bãgat strãmbu, ncljinat) sum brats; nveatsã cã-i Yeanachi di-amplatea (cari dzatsi lundzit mpadi, pi crivati)

§ ampladea (am-plá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: lj-u deadi cãtrã di-ampladea

§ amblatea (am-blá-tea) adv – (unã cu am-platea)
ex: calea easti amblatea (strãmbã sh-ca di-unã parti)

§ ambladea (am-blá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: furlji loarã ambladea (strãmbu, di-unã parti)

§ mpladi/mplade (mplá-di) adv – (unã cu amplatea)

§ mpladea (mplá-dea) adv – (unã cu amplatea)

§ pladea (plá-dea) adv – (unã cu amplatea)

§ plaina (pla-i-ná) adv – (unã cu amplatea)
ex: apucã plaina (pri plai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lungu

lungu (lún-gu) adg lungã (lún-gã), lundzi (lún-dzi), lundzi/lundze (lún-dzi) – (lucru) tsi easti strimtu di-unã parti, ma tr-alantã parti, un capit easti diparti di-alantu; (omlu) tsi easti analtu (shi suptsãri); (loc) tsi sã ntindi multu di-unã parti (di la un capit la-alantu) ma putsãn di-alantã; (chiro) tsi tsãni multu; etc.; mari, multu, analtu, diparti, etc.
{ro: lung}
{fr: long}
{en: long}
ex: cãdzu tu-un somnu lungu (tsi tsãnu multu); u-aflu cu cali si-lj dãm banã lungã; omlu-aestu easti lungu (analtu shi suptsãri) ca lefca; isturia-a ta easti lungã; un cãrlig lungu di cornu adãrat; dupã ahãtã cali lungã, deadi di un suflit di om; intrarã shi tru-atsea pishtireauã, cari eara lungã, largã, ahãndoasã; loai nã vigã lungã tra s-agiungu; talji nã veargã lungã shi u tindi prisupra-arãului; muljarea, poali lundzi sh-minti shcurtã; muljare, muljare, minti shcurtã sh-perlji lundzi; cusitsi lundzi sh-minti shcurtã; easti cama lungã di-a ta

§ lundzimi/lundzime (lun-dzí-mi) sf lundzinj (lun-dzínjĭ) – dipãrtarea dit-un loc tu altu; mãrimea tsi u-ari un lucru (om, loc, chiro, etc.) tu partea iu easti lungu; lundzeami
{ro: lungime}
{fr: longueur}
{en: length}
ex: lundzimea (partea-atsea lunga) a ayinjiljei eara di-unã njilji di cots, lãrdzimea di shasi suti

§ lundzeami/lundzeame (lun-dzeá-mi) sf lundzenj (lun-dzénjĭ) – (unã cu lundzimi)

§ lundzin (lun-dzínŭ) adg lundzinã (lun-dzí-nã), lundzinj (lun-dzínjĭ), lundzini/lundzine (lun-dzí-ni) – tsi ari banã lungã; tsi bãneadzã multsã anj; urari faptã-a unui tra s-bãneadzã multsã anj
{ro: cu viaţă lungă}
{fr: qui vit, qui vive longtemps}
{en: who lives longtime}
ex: s-nã bãneadzã hãrioasã shi lundzinã (multsã anj); lundzinã (cu lungã banã) s-ti ved

§ dealungului (dea-lún-gu-luĭ) adv – piningã mardzinea-a unui lucru lungu; di la un capit la-alantu
{ro: de-a lungul}
{fr: le long de, en travers}
{en: along, alongside, throughout}
ex: armãnlu eara nvitsat s-tragã dealungului cu meshlji (deadun cu meshlji tri trec un dupã-alantu; multu chiro); u lo dealungului di-arãu (piningã-arãu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

surdisescu

surdisescu (sur-di-sés-cu) vb IV surdisii (sur-di-síĭ), surdiseam (sur-di-seámŭ), surdisitã (sur-di-sí-tã), surdisiri/surdisire (sur-di-sí-ri) –
1: vindu, xifac;
2: u lundzescu (sh-u amãn) fãtsearea-a unui lucru; (fig: surdisescu = es nafoarã multu moali, apos sh-multi ori cu-arada; hiu lãndzit di diarii (cufoari); mi scoati nafoarã; nj-da cufoari; cufurescu, urdin, spriimnu)
{ro: vinde, lungi, tărăgăna}
{fr: vendre, traîner}
{en: sell, drag on}
ex: surdisit (vindut, xifeatsit) multã prãmãtii; nu surdisi (u tsãnu, lundzi, amãnã) multu shi, aestã aradã, s-asparsi; mi surdisi (fig: mi featsi s-es nafoarã, s-cufurescu) yitria tsi-nj deadi; mi surdisi multu (fig: nj-deadi unã mari cufurealã) aoaltari

§ surdisit (sur-di-sítŭ) adg surdisitã (sur-di-sí-tã), surdisits (sur-di-sítsĭ), surdisiti/surdisite (sur-di-sí-ti) –
1: tsi easti vindut, xifaptu;
2: tsi easti lundzit (amãnat) tra si s-facã
{ro: vindut, lungit, tărăgănat}
{fr: vendu, traîné}
{en: sold, dragged on}

§ surdisiri/surdisire (sur-di-sí-ri) sf surdisiri (sur-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-surdiseashti tsiva (s-vindi, sã xifatsi, s-lundzeashti fãtsearea-a unui lucru)
{ro: acţiunea de a vinde, de a lungi, de a tărăgăna; vindere, lungire, tărăgănare}
{fr: action de vendre, de traîner}
{en: action of selling, of dragging on}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tindu

tindu (tín-du) (mi) vb III shi II tesh (téshĭŭ) shi timshu (tím-shĭu), tindeam (tin-deámŭ), teasã (teá-sã) shi timsã (tím-sã) shi timtã (tím-tã), tindiri/tindire (tín-di-ri) shi tindeari/tindeare (tin-deá-ri) – trag un lucru di dauãli capiti (i di ma multi pãrtsã) tra (i) s-lu ndreptu (cãndu easti adunat i strãmbu); (ii) s-lu fac ma suptsãri (peturlu di pitã), shi s-lu-ashternu pri unã measã; (iii) s-u stringu deavãrliga-a unui altu lucru (cioarã, curauã, funi); (iv) s-lu lundzescu i s-lu lãrdzescu un lucru (cioarã, stranj, truplu-nj, cãndu mi culcu pri crivati i mpadi), etc.; ndreptu mãna cãtrã cariva tra s-lji dau un lucru; arãspãndescu apa pri loc cãndu u versu dit unã cãldari; ntindu, ãntindu, antindu, trag, versu, arãspãndescu, mpeatur, bag, dau, ved, etc.;
(expr:
1: li teasi = muri, sh-deadi suflitlu, lji ncljisi ocljilj, li ncãrcã dit lumea aestã, lj-deadi dolji (chealea) a preftului, li-arcã petalili, etc.;
2: li tindu ciunili (cicioarili) = alag agonja, fug, u-angan cãtsaua, u shpirtuescu, li ciulescu, u cãlescu, li cãrtsãnescu, etc.;
3: tindu stranji = acats stranji pi funi tra si s-usucã di soari sh-vimtu;
4: tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi; tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga = fã mash cãt pots; nu caftsã s-fats ma multu dicãt tsã easti putearea; s-nu-aspardzi ma multsã paradz di tsi ai tu pungã)
{ro: tinde, întinde}
{fr: tendre, s’étendre}
{en: stretch, lay, spread}
ex: tindu funi sh-adun gljami (angucitoari: curcubeta); cãndu s-teasi (s-lundzi, ndriptã mãna) Avram s-lja cutsutlu; omlu linãvos, i va s-tindã, i ba s-beasã; lj-timsi (lj-deadi) pãltarea; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi
(expr: s-s-fats mash cãt tsã easti putearea); tini tindzi
(expr: acats stranjili pi funi) stranji sh-noi tindem peturi (mpiturãm); ningã nveasta-a lui s-timsi (s-culcã, s-lundzi, s-ashtirnu); s-avea teasã (lundzitã, culcatã, curdusitã) sum un fag; tindi (dã-nj) mãna s-ti tsãn s-nu cadz; timshu (anãltsai) mãna sh-arupshu un mer; s-tindi (s-lundzeashti) cã-l lja heavra; teasi (timsi) cãmeshli pri rudz; s-tindea (s-lundzea) pri fãntãnã; li tindea ciunili
(expr: fudzea, li cãlea, sh-loa pãrtãljli, u-angãna cãtsaua); tindi-li!
(expr: fudz, cãlea-li, cãrtsãnea-li di-aoa); nitsi nu videa iu cãlca, acshitsi li tindea ciunili (ahãntu-agonja alãga); vinji oara-al Bacola s-li tindã
(expr: s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj); vinji oara s-li tindã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn