DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

alumtã

alumtã (a-lúm-tã) sf alumti/alumte (a-lúm-ti) – bãteari (i ncãceari) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cãndu s-alumtã cariva; alumtatic, lumtã, lumptã, aluptã, luptã, ljuftã, bãteari, bãtii, bãtichi, bãtic, polim, cãvgã
{ro: luptă, bătălie}
{fr: combat, lutte}
{en: combat, fight}
ex: la-alumtã turtsilj s-duc cu harauã; cari-i cama bun tu-alumtã; Vuscopulea eara partidz shi eara alumtã mari; sh-nãs s-amisticã tu atsea alumtã

§ alumtatic (a-lum-tá-ticŭ) sn alumtatitsi/alum-tatitse (a-lum-tá-ti-tsi) – (unã cu alumtã)

§ lumtã1 (lúm-tã) sf lumti/lumte (lúm-ti) – (unã cu alumtã)
ex: bãrbãteasca lumtã (alumtã); s-himusescu la lumtã (alumtã) ndreaptã; trã nãtheam di oarã bitisi lumta (bãtia)

§ aluptã (a-lúp-tã) sf alupti/alupte (a-lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ luptã (lúp-tã) sf lupti/lupte (lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ lumptã (lúmp-tã) sf lumpti/lumpte (lúmp-ti) – (unã cu alumtã)

§ ljuftã1 (ljĭúf-tã) sf ljufti/ljufte (ljĭúf-ti) – (unã cu alumtã)
ex: fu tu loclu-atsel nã ljuftã mari iu chirurã njilj di sufliti

§ alumtu (a-lúm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-táĭ), alumtam (a-lum-támŭ), alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) –
1: acats s-mi bat (s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma multsã, oaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, ljuftu, apulimsescu, mi bat;
2: (mi) alumtu cu chetsrãli; cilistisescu, cilãstisescu, agunsescu; ambulisescu, tirinsescu; etc.;
(expr:
1: mi-alumtu dzua sh-noaptea = lucredz dzuã sh-noapti, tut chirolu, nu-astãmãtsescu dip; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva;
2: mi-alumtu cu casa = mintescu, arãspãndescu, pispilescu, etc. lucrili din casã;
3: alumtu locuri (hori, cãsãbadz, etc.) = mi duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; cutriyir, alag horli (cãsãbadzlji);
4: mi-alumtã minduirli = nj-trec multi prit minti, minduiri sh-cripãri, mi frimintã multu mintea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

numtã

numtã (núm-tã) sf numtsã (núm-tsã) – ziafetea tsi s-fatsi dzua tsi si ncurunã un tinir cu-unã tinirã, cãndu soea shi oaspitslji a gram-bolui sh-a nveastãljei nauã s-adunã s-yiurtiseascã ncurunarea, cu mãcari, beari, cãntitsi sh-giocuri; nuntã, lumtã, harauã, harei; (fig:
1: numtã = ziafeti, harei, gimbusi, etc.; expr:
2: s-tsã mãcãm numta = s-ti videm gambro; s-tsã yinim la numtã;
3: s-bãneadzã ca di la shaptili numtsã = s-bãneadzã multu ghini, cu mãcãri sh-beri multi;
4: ca nunlu la numtã = tinjisit multu, ashi cum easti tinjisit nunlu la unã numtã;
5: ca gumarlu la numtã = un tsi agiutã la numtã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti;
6: numtã fãrã curbani nu s-fatsi = tra s-fatsi un lucru lipseashti s-ti fats curbani;
7: tuti ambar shi numta Njercuri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu lucrili nu neg ambar)
{ro: nuntă}
{fr: noces}
{en: wedding}
ex: mu-mea easti la nã numtã; numtã easti i carnaval?; s-featsirã trei numtsã; lja-l la numtã s-dzãcã “sh-trã mults anj”; shi dispoti s-lu-adari, gumarlu la numtã nu s-cljamã; s-featsi numta Dumãnica tsi fu; tricu numta la bisearicã; lja-l la numtã s-tsã bashi niveasta; numta nãoarã ari hari

§ nuntã (nún-tã) sf nuntsã (nún-tsã) – (unã cu numtã)

§ lumtã2 (lúm-tã) sf lumtsã (lúm-tsã) – (unã cu numtã)
ex: avem lumta (numta) mãni; s-ursits s-yinits la lumtã (numtã); s-featsi lumtã mari (numtã, icã fig: ziafeti, harei); s-tsã mãcãm lumta!
(expr: s-ti ved gambro!); nãsh nu shtiu tsi-i lumta (numta) aestã; lumtã (nuntã) sh-moarti fãrã shubei nu easti

§ numtar (num-tárŭ) adg numtarã (num-tá-rã), numtari (num-tárĭ), numtari/numtare (num-tá-ri) – (atsel) tsi easti oaspi la numtã; tsi ari s-facã cu numta, di la numtã; nuntar, lumtar, buggi
{ro: nuntaş}
{fr: convié aux noces}
{en: wedding guest}
ex: cã numtari suntu-armãnjlj-a mei; ea-lj numtarlji, agiumtsã n hoarã

§ nuntar (nun-tárŭ) adg nuntarã (nun-tá-rã), nuntari (nun-tárĭ), nuntari/nuntare (nun-tá-ri) – (unã cu numtar)
ex: suntu cuscri, suntu nuntari; bunã seara, voi nuntari; cu pupul di nuntari deadun; cãnticlu nuntar (ti nuntã, di la nuntã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn