DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bisearicã

bisearicã (bi-seá-ri-cã) sf biserits (bi-sé-ritsĭ) – casã tsi easti numãtsitã maxus, tra si s-tsãnã nuntru unã tsirimonji tsi ari s-facã cu-unã pisti sh-cu Dumnidzãlu-a ljei; casa iu crishtinjlji s-duc si sã ncljinã al Dumnidzã shi preftul crishtin fatsi lituryia; bisericã, bisearcã, bisercã, bãsearicã, bãsearcã;
(expr: fur cljeili di la bisearicã = am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.)
{ro: biserică}
{fr: église}
{en: church}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angucitoari: curcubeta); mi duc la bisearicã

§ bisericã (bi-sé-ri-cã) sf biserits (bi-sé-ritsĭ) – (unã cu bisearicã)

§ bisearcã (bi-seár-cã) sf bisertsi (bi-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
ex: nã bisearcã veardi cu icoani-aroshi (angucitoari: hiumuniclu)

§ bisercã (bi-sér-cã) sf bisertsi (bi-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
ex: apresh nã lumbardã la bisercã

§ bãsearicã (bã-seá-ri-cã) sf bãserits (bã-sé-ritsĭ) – (unã cu bisearicã)

§ bãsearcã (bã-seár-cã) sf bãsertsi (bã-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bubureadzã

bubureadzã (bu-bu-reá-dzã) vb I unipirs buburã (bu-bu-rắ), bubura (bu-bu-rá), buburatã (bu-bu-rá-tã), buburari/buburare (bu-bu-rá-ri) – (foclu) ardi cu unã pirã njicã sh-trimburãtoari; (pira) njicã creashti shi scadi tut chirolu multi ori cu un njic vrondu cãrtsãnitor
{ro: pâlpâi}
{fr: pétiller, craquer}
{en: (burning wood) crackle}
ex: n vatrã bubureadzã foclu

§ buburat2 (bu-bu-rátŭ) adg buburatã (bu-bu-rá-tã), buburats (bu-bu-rátsĭ), buburati/bu-burate (bu-bu-rá-ti) – tsi ardi (ari arsã) cu unã pirã njicã sh-trimburãtoari (tsi creashti shi scadi tut chirolu multi ori cu un njic vrondu cãrtsãnitor)
{ro: pâlpâit}
{fr: pétillé, craqué}
{en: (burning wood) crackled}

§ buburari2/buburare (bu-bu-rá-ri) sf buburãri (bu-bu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi lemnul cãndu ardi buburidzãndalui
{ro: acţiunea de a pâlpâi; pâlpâire}
{fr: action de pétiller, de craquer}
{en: action of fire crackling}

§ burbureadzã (bur-bu-reá-dzã) vb I unipirs burburã (bur-bu-rắ), burbura (bur-bu-rá), burburatã (bur-bu-rá-tã), burburari/burburare (bur-bu-rá-ri) – ardi cu pirã mari
{ro: care arde în flăcări}
{fr: flamboyé}
{en: (of fire) blazed, flared}

§ burburat (bur-bu-rátŭ) adg burburatã (bur-bu-rá-tã), burburats (bur-bu-rátsĭ), burburati/burburate (bur-bu-rá-ti) – tsi ardi (ari arsã) cu pirã mari
{ro: arde în flăcări}
{fr: flamboyer}
{en: (of fire) blaze, flare}

§ burburari/burburare (bur-bu-rá-ri) sf burburãri (bur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru ardi cu pirã mari
{ro: acţiunea de a arde în flăcări}
{fr: action de flamboyer}
{en: (of fire) action of blazing, of flaring}

§ bãbãrutã (bã-bã-rú-tã) sf bãbãruti/bãbãrute (bã-bã-rú-ti) – pirã mari tsi multi ori fatsi sutsatã sh-cu plãscãnituri (di-a lemnului tsi ardi); bãrbãrutã, pirã, apirã, fleamã, fleacã, bubunã, bubutã, buburanã, gãlmãdz, gãrgalj, curmicami, plaminã, lãmbii, lumbardã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crustal

crustal (crús-talŭ) sn crustali/crustale (crús-ta-li) – unã soi di yilii multu scãntiljoasã, cu cari s-adarã mash lucri fini, scumpi; biljuri;
(expr:
1: di crustal = lutsitoari, scãntiljoasi, mushati, ca di crustal;
2: crustal di gljatsã = cumatã di gljatsã, lungã ca unã lumbardã sumigoasã, tsi spindzurã di arburi, di mardzini di casã, etc.; earna, cãndu fatsi multã-arcoari)
{ro: cristal}
{fr: cristal}
{en: crystal}
ex: la izvurli di crustal
(expr: cu apa ca di crustal);
ex: iu sunt di crustal
(expr: cu apa ca di crustal) shoputli; soarbi crustalu
(expr: apa ca crustal) a fãntãnjlor; cu gljatsãli crustal
(expr: crustali di gljatsã) aspindzurati tu chicuti

§ cristal (cris-tálŭ) sn cristali/cristale (cris-tá-li) – (unã cu crustal)
ex: avea adusã di Becilji, tãcãmea tutã di cristal (di crustal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fleamã

fleamã (fleá-mã) sf fãrã pl – limba di foc tsi easi dit un lucru tsi ardi vãrtos sh-da multã lunjinã shi cãldurã; pirã mari, bãrbãrutã, bãbãrutã, flamã, fleacã, fljacã, bubunã, bubutã, buburanã, gãlmãdz, gãrgalj, curmicami, lãmbii, lumbardã, plaminã; (fig:
1: fleamã = colasi, pisã, chisã; expr:
2: fleama s-lu lja; si s-ducã tu fleamã = si s-ducã la draclu, tu colasi, si s-facã xichi)
{ro: flacăre mare}
{fr: des grandes flammes}
{en: large flames}
ex: fleama a vreariljei ti ardi; s-bãgãm fleamã tu cheptu; cu di fleamã scãntiljari; iu, tu fleamã (fig: tu colasi) ti dusish?

§ flamã (flá-mã) sf fãrã pl – (unã cu fleamã)
ex: flama sh-pira s-ti-ardã

§ fleacã1 (fleá-cã) sf flets (flétsĭ) – (unã cu fleamã)
ex: lji ardi cu fleacã; foc shi fleacã s-arãspãndi pristi tut loclu; di unã njicã scãntealji, mari fleacã s-fatsi; Shipisca ãn foc shi fleacã; fleaca s-anãltsã; fleaca s-alinã n tser cãndu cãdzu citia; asteasi fletsli a foclui

§ fljacã1 (fljĭá-cã) sf fljets (fljĭétsĭ) – (unã cu fleamã)

§ plaminã (plá-mi-nã) sf plamini/plamine (plá-mi-ni) – (unã cu fleamã)
ex: plamina-a paljilor apreasi; unã plaminã s-anãltsã stri Zmolcu; plamina acãtsã s-bumbuneadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

isea

isea (í-sea) adv –
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; is, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); isa, isha, unã, insã, fit;
3: aproapea, dip, tamam, anilea, etc.
{ro: direct, egal, chit}
{fr: égal, tout droit, précisément, également, quitte à quitte}
{en: equal, quit, free}
ex: doilji him isea tu boi; isea-ts ded; tricu muntili shi isea (ndreptu, dip, tamam) pri nãsh s-lj-acatsã; s-alinarã pri-iu shi shtea shi isea (tamam ndreptu) la ayisteari; isea (insã) shtim; tora him isea (unã, insã); trag isea (ndreptu) acasã; isea (tamam, analtu) pri-aesti zboarã; nveashti nã pãreaclji di stranji, sh-tsindzi armatli sh-isea (ndreptu) tu polim; cara s-aflji un om tsi s-ducã-s-yinã isea cu nãs

§ isa (í-sa) adv – (unã cu isea)
ex: si-l vearsã isa tuts; va s-aprindã unã lumbardã isea cu (tamam cãt) boea-a mea

§ isha (í-shĭa) adv – (unã cu isea)
ex: isha suntu dauãli feati

§ insã (ín-sã) adg (mash fiminin), adv – (unã cu isea)
ex: tsitati di leamni analtã insã (isea) cu tsitatea; suflitili tuti unã insã suntu (tuti suntu isea, suntu unã)

§ is3 (ísŭ) adg isã (í-sã), ish (íshĭ), isi/ise (í-si) –
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; isea, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); tsi sh-u-adutsi (undzeashti) cu cariva i tsiva; isa, isea, isha, unã, insã, fit
{ro: egal, asemănător}
{fr: égal, pareil}
{en: equal, similar}
ex: isi suntu aesti dauã casi; calea easti isã (ndreaptã); nu easti isã (ndreaptã) aestã canoni; scrii isa (ndreptu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lãmbii/lãmbie

lãmbii/lãmbie (lãm-bí-i) sf lãmbii (lãm-bíĭ) – pirã multu lutsitoari, apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã, lumbardã
{ro: flacără strălucitoare}
{fr: flamme resplendissante}
{en: flame resplendent}
ex: disfeatsi mushatlu cheptu, shi lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji

§ lambã (lám-bã) sf lãnghi (lắn-ghi) – hãlati (dit casili-a oaminjlor di-aoa sh-un chiro) tsi fãtsea lunjinã cu-unã muljiturã tsi ardi (gaz), cãndu treatsi dit un vas prit unã fitilji; itsi hãlati tsi fatsi lunjinã; lampã; fãnari, fineri, filinar
{ro: lampă}
{fr: lampe}
{en: lamp}
ex: lamba da cama mari lunjinã ca tseara

§ lampã (lám-pã) sf lãnchi (lắn-chi) – (unã cu lambã)

§ lambagi (lam-ba-gí) sm lambageadz (lam-ba-gĭádzĭ) – omlu tsi-aprindi (ndreadzi, mirimitiseashti) lãnghili
{ro: lampagiu}
{fr: allumeur de lampes}
{en: lamp lighter}
ex: lambageadzlji nica nu-avea apreasã lãnghili dit sucachi; lambagilu nj-u ndreapsi lamba

§ lampagi (lam-pa-gí) sm lampageadz (lam-pa-gĭádzĭ) – (unã cu lãmbãgi)

§ lumbardã (lum-bár-dã) sf lumbãrdzã (lum-bắr-dzã) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã mari; luminari, lãmbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã; (fig: pirã, limbã di foc, lãmbii, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã)
{ro: lumânare mare; flacără}
{fr: cierge plus grande; flamme}
{en: large candle; flame}
ex: lumbarda di tsearã; lumbãrdzãli (luminãrli) ardu; ningã foc, iu lumbãrdzãli (fig: cãrmicãnjli) s-avea apusã

§ lãmbadã (lãm-bá-dã) sf lãmbãdz (lãm-bắdzĭ) – (unã cu lumbardã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pirã1

pirã1 (pí-rã) sf piri/pire (pí-ri) – limba di foc tsi easi dit un lucru tsi ardi vãrtos sh-da multã lunjinã shi cãldurã; apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bãrbãrutã, buburanã, bubunã, bubutã, curmi-cami, lãm-bii, lumbardã, gãrgalj, gãlmãdz (pl), plaminã; (fig:
1: pirã = drac, colasi; expr:
2: easti pirã; nveatsã pirã = easti multu dishteptu shi nveatsã multi sh-lishor; vedz shi pirã2)
{ro: flacără}
{fr: flamme}
{en: flame}
ex: ãn pirã nj-ardi caplu; patriots foc, pirã vinitã; mi-arcai tu pira-a foclui; doauã lãmnji, foc shi pirã virsa dit gurli-a lor; s-ducã tu pirã (fig: tu colasi, la drats) anatimatlu; dã-l a pirãljei (a draclui); eara cama drãcuroasã sh-ma pirã
(expr: multu dishteaptã, itrã); trã cãsmetea-a lui, avea un cãlfã multu pirã; nãuntru eara calj suti, cari di cari ma mushat sh-ma pirã
(expr: multu sarpit, fucos)

§ apirã2 (a-pí-rã) sf apiri/apire (a-pí-ri) – (unã cu pirã1)
ex: ca laptili pi apirã (fleacã) s-umflã

§ mpirushedz1 (mpi-ru-shĭédzŭ) (mi) vb I mpirushai (mpi-ru-shĭáĭ), mpirusham (mpi-ru-shĭámŭ), mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpirushari/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) – arushescu (mi-aprindu) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: roşi la faţă}
{fr: s’empourprer}
{en: flush}
ex: cãndu avdzãi aestu zbor, mi mpirushai (arushii, mi-apresh la fatsã, icã ariciusii)

§ mpirushat1 (mpi-ru-shĭátŭ) adg mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpirushats (mpi-ru-shĭátsĭ), mpirushati/mpirushate (mpi-ru-shĭá-ti) – tsi s-ari arushitã (apreasã) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: roşit la faţă}
{fr: empourpré}
{en: flushed}

§ mpirusha-ri1/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) sf mpirushari (mpi-ru-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi atsel tsi s-aprindi (arushashti) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: acţiunea de a roşi la faţă; roşire la faţă}
{fr: action de s’empourprer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn