DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apun1

apun1 (a-púnŭ) vb III shi II apush (a-púshĭŭ), apuneam (a-pu-neámŭ), apusã (a-pú-sã), apuniri/apunire (a-pú-ni-ri) shi apunea-ri/apuneare (a-pu-neá-ri) –
1: (soarili, luna, steaua) dipuni shi s-fatsi cãipi n dzari cãndu ascapitã; ascapit, scapit, cher, surupseashti (soarili, luna, steaua);
2: dipun, scad, njicshuredz, isihãsescu, agãlisescu, cãipusescu, etc.
{ro: apune; scade, dispare, linişti, potoli}
{fr: se coucher (en parlant des astres); être sur son déclin, incliner, pencher; diminuer, apaiser, disparaître}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, go down; decline, lean; diminish, disappear}
ex: cãndu-apuni (ascapitã) soarili dupã dzeanã; ningã foc, iu lumbãrdzãli s-avea apusã (lunjina avea scãdzutã, s-avea njicshuratã); mushiteatsa apusi (scãdzu, chiru, cãipusi); cu grai dultsi dãdea s-lu-apunã (s-lu isihãseascã, s-lu-agãliseascã); foamea va-nj apunã (va-nj scadã, va-nj dipunã); apuni (ncljidi) usha; apuni (dipuni) alumachea; apuni (fã-u ma njicã) lunjina; mi-apush (mi bãgai s-dormu) di curundu

§ apus1 (a-púsŭ) adg apusã (a-pú-sã), apush (a-púshĭ), apusi/apuse (a-pú-si) –
1: tsi ari ascãpitatã (soarili, luna, steaua); ascãpitat, scãpitat, chirut, surupsit (soarili, luna, steaua);
2: dipus, scãdzut, njicshurat, isihãsit, agãlisit, cãipusit, etc.
{ro: apus; scăzut, dispărut, liniştit, potolit}
{fr: couché (en parlant des astres); qui est sur son déclin, incliné, penché; diminué, apaisé, disparu}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, gone down; declined, leaned; diminished, disappeared}

§ apuniri1/apunire (a-pú-ni-ri) sf apuniri (a-pú-nirĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu soarili (luna, steaua) dipuni shi s-cheari n dzari; ascãpitari, scãpitari, chireari, surupsiri (soarili, luna, steaua);
2: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru dipuni (scadi, njicshureadzã, isihãseashti, agãliseashti, cãipuseashti, etc.); dipuneari, scãdeari, njicshurari, isihãsiri, agãlisiri, cãipusiri, etc.
{ro: acţiunea de a apune; de a scade, de a dispare, de a linişti, de a potoli, etc.; apus (de soare), apunere, scădere, dispariţie, liniştire, potolire, etc.}
{fr: action de se coucher (en parlant des astres); d’être sur son déclin, d’incliner, de pencher; de diminuer, d’apaiser, de disparaître}
{en: (talking about sun, moon, stars) action of setting, of going down; of declining, of leaning; of diminishing, of disappearing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bisearicã

bisearicã (bi-seá-ri-cã) sf biserits (bi-sé-ritsĭ) – casã tsi easti numãtsitã maxus, tra si s-tsãnã nuntru unã tsirimonji tsi ari s-facã cu-unã pisti sh-cu Dumnidzãlu-a ljei; casa iu crishtinjlji s-duc si sã ncljinã al Dumnidzã shi preftul crishtin fatsi lituryia; bisericã, bisearcã, bisercã, bãsearicã, bãsearcã;
(expr: fur cljeili di la bisearicã = am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.)
{ro: biserică}
{fr: église}
{en: church}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angucitoari: curcubeta); mi duc la bisearicã

§ bisericã (bi-sé-ri-cã) sf biserits (bi-sé-ritsĭ) – (unã cu bisearicã)

§ bisearcã (bi-seár-cã) sf bisertsi (bi-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
ex: nã bisearcã veardi cu icoani-aroshi (angucitoari: hiumuniclu)

§ bisercã (bi-sér-cã) sf bisertsi (bi-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
ex: apresh nã lumbardã la bisercã

§ bãsearicã (bã-seá-ri-cã) sf bãserits (bã-sé-ritsĭ) – (unã cu bisearicã)

§ bãsearcã (bã-seár-cã) sf bãsertsi (bã-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bubureadzã

bubureadzã (bu-bu-reá-dzã) vb I unipirs buburã (bu-bu-rắ), bubura (bu-bu-rá), buburatã (bu-bu-rá-tã), buburari/buburare (bu-bu-rá-ri) – (foclu) ardi cu unã pirã njicã sh-trimburãtoari; (pira) njicã creashti shi scadi tut chirolu multi ori cu un njic vrondu cãrtsãnitor
{ro: pâlpâi}
{fr: pétiller, craquer}
{en: (burning wood) crackle}
ex: n vatrã bubureadzã foclu

§ buburat2 (bu-bu-rátŭ) adg buburatã (bu-bu-rá-tã), buburats (bu-bu-rátsĭ), buburati/bu-burate (bu-bu-rá-ti) – tsi ardi (ari arsã) cu unã pirã njicã sh-trimburãtoari (tsi creashti shi scadi tut chirolu multi ori cu un njic vrondu cãrtsãnitor)
{ro: pâlpâit}
{fr: pétillé, craqué}
{en: (burning wood) crackled}

§ buburari2/buburare (bu-bu-rá-ri) sf buburãri (bu-bu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi lemnul cãndu ardi buburidzãndalui
{ro: acţiunea de a pâlpâi; pâlpâire}
{fr: action de pétiller, de craquer}
{en: action of fire crackling}

§ burbureadzã (bur-bu-reá-dzã) vb I unipirs burburã (bur-bu-rắ), burbura (bur-bu-rá), burburatã (bur-bu-rá-tã), burburari/burburare (bur-bu-rá-ri) – ardi cu pirã mari
{ro: care arde în flăcări}
{fr: flamboyé}
{en: (of fire) blazed, flared}

§ burburat (bur-bu-rátŭ) adg burburatã (bur-bu-rá-tã), burburats (bur-bu-rátsĭ), burburati/burburate (bur-bu-rá-ti) – tsi ardi (ari arsã) cu pirã mari
{ro: arde în flăcări}
{fr: flamboyer}
{en: (of fire) blaze, flare}

§ burburari/burburare (bur-bu-rá-ri) sf burburãri (bur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru ardi cu pirã mari
{ro: acţiunea de a arde în flăcări}
{fr: action de flamboyer}
{en: (of fire) action of blazing, of flaring}

§ bãbãrutã (bã-bã-rú-tã) sf bãbãruti/bãbãrute (bã-bã-rú-ti) – pirã mari tsi multi ori fatsi sutsatã sh-cu plãscãnituri (di-a lemnului tsi ardi); bãrbãrutã, pirã, apirã, fleamã, fleacã, bubunã, bubutã, buburanã, gãlmãdz, gãrgalj, curmicami, plaminã, lãmbii, lumbar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bumbar1

bumbar1 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) shi sn bumba-ri/bumbare (bum-bá-ri) – soi di lucancu adrat cu matslu gros di oai i di caprã (ndreptu cu carni shi amisticat cu hicatlu, inima shi splina-a nimaljlui vãtãmat); lumbar, lucanic, lucancu, culucancu, culeu; dormenji, roman; sugiuc
{ro: un fel de cârnat de oaie sau capră unde carnea este amestecată şi cu ficatul, inima şi splina animalui}
{fr: gros intestin de mouton ou de chèvre farci du foi, du coeur et de la rate de l’animal tué}
{en: sausage made from sheep or goat meat to which is added the liver, heart and spleen of a slaughtered animal}

§ lumbar (lum-bárŭ) sm lumbari (lum-bárĭ) shi sn lumbari/lumbare (lum-bá-ri) – (unã cu bumbar1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crustal

crustal (crús-talŭ) sn crustali/crustale (crús-ta-li) – unã soi di yilii multu scãntiljoasã, cu cari s-adarã mash lucri fini, scumpi; biljuri;
(expr:
1: di crustal = lutsitoari, scãntiljoasi, mushati, ca di crustal;
2: crustal di gljatsã = cumatã di gljatsã, lungã ca unã lumbardã sumigoasã, tsi spindzurã di arburi, di mardzini di casã, etc.; earna, cãndu fatsi multã-arcoari)
{ro: cristal}
{fr: cristal}
{en: crystal}
ex: la izvurli di crustal
(expr: cu apa ca di crustal);
ex: iu sunt di crustal
(expr: cu apa ca di crustal) shoputli; soarbi crustalu
(expr: apa ca crustal) a fãntãnjlor; cu gljatsãli crustal
(expr: crustali di gljatsã) aspindzurati tu chicuti

§ cristal (cris-tálŭ) sn cristali/cristale (cris-tá-li) – (unã cu crustal)
ex: avea adusã di Becilji, tãcãmea tutã di cristal (di crustal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culumbãrã

culumbãrã (cu-lum-bã-rắ) sm culumbãradz (cu-lum-bã-rádzĭ) – bãrbat tsi ari mirachea (vrearea) trupeascã tra s-bagã tu-ashtirnut cu un ficior tinir (icã un altu bãrbat, ma nu cu unã muljari)
{ro: pederast, homosexual}
{fr: pédéraste}
{en: pederast; homosexual}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dormenj

dormenj (dor-ménjĭ) sm pl – lucancu adrat cu carni di porcu; lucanic, lucancu, culucancu, culeu; roman; lumbar, bumbar; sugiuc
{ro: cârnat de porc}
{fr: saucisse (de porc)}
{en: porc sausage}
ex: u curdusim la frati-nju cu dormenj (lucantsi di porcu) sh-cu yin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fleamã

fleamã (fleá-mã) sf fãrã pl – limba di foc tsi easi dit un lucru tsi ardi vãrtos sh-da multã lunjinã shi cãldurã; pirã mari, bãrbãrutã, bãbãrutã, flamã, fleacã, fljacã, bubunã, bubutã, buburanã, gãlmãdz, gãrgalj, curmicami, lãmbii, lumbardã, plaminã; (fig:
1: fleamã = colasi, pisã, chisã; expr:
2: fleama s-lu lja; si s-ducã tu fleamã = si s-ducã la draclu, tu colasi, si s-facã xichi)
{ro: flacăre mare}
{fr: des grandes flammes}
{en: large flames}
ex: fleama a vreariljei ti ardi; s-bãgãm fleamã tu cheptu; cu di fleamã scãntiljari; iu, tu fleamã (fig: tu colasi) ti dusish?

§ flamã (flá-mã) sf fãrã pl – (unã cu fleamã)
ex: flama sh-pira s-ti-ardã

§ fleacã1 (fleá-cã) sf flets (flétsĭ) – (unã cu fleamã)
ex: lji ardi cu fleacã; foc shi fleacã s-arãspãndi pristi tut loclu; di unã njicã scãntealji, mari fleacã s-fatsi; Shipisca ãn foc shi fleacã; fleaca s-anãltsã; fleaca s-alinã n tser cãndu cãdzu citia; asteasi fletsli a foclui

§ fljacã1 (fljĭá-cã) sf fljets (fljĭétsĭ) – (unã cu fleamã)

§ plaminã (plá-mi-nã) sf plamini/plamine (plá-mi-ni) – (unã cu fleamã)
ex: plamina-a paljilor apreasi; unã plaminã s-anãltsã stri Zmolcu; plamina acãtsã s-bumbuneadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

isea

isea (í-sea) adv
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; is, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); isa, isha, unã, insã, fit;
3: aproapea, dip, tamam, anilea, etc.
{ro: direct, egal, chit}
{fr: égal, tout droit, précisément, également, quitte à quitte}
{en: equal, quit, free}
ex: doilji him isea tu boi; isea-ts ded; tricu muntili shi isea (ndreptu, dip, tamam) pri nãsh s-lj-acatsã; s-alinarã pri-iu shi shtea shi isea (tamam ndreptu) la ayisteari; isea (insã) shtim; tora him isea (unã, insã); trag isea (ndreptu) acasã; isea (tamam, analtu) pri-aesti zboarã; nveashti nã pãreaclji di stranji, sh-tsindzi armatli sh-isea (ndreptu) tu polim; cara s-aflji un om tsi s-ducã-s-yinã isea cu nãs

§ isa (í-sa) adv – (unã cu isea)
ex: si-l vearsã isa tuts; va s-aprindã unã lumbardã isea cu (tamam cãt) boea-a mea

§ isha (í-shĭa) adv – (unã cu isea)
ex: isha suntu dauãli feati

§ insã (ín-sã) adg (mash fiminin), adv – (unã cu isea)
ex: tsitati di leamni analtã insã (isea) cu tsitatea; suflitili tuti unã insã suntu (tuti suntu isea, suntu unã)

§ is3 (ísŭ) adg isã (í-sã), ish (íshĭ), isi/ise (í-si) –
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; isea, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); tsi sh-u-adutsi (undzeashti) cu cariva i tsiva; isa, isea, isha, unã, insã, fit
{ro: egal, asemănător}
{fr: égal, pareil}
{en: equal, similar}
ex: isi suntu aesti dauã casi; calea easti isã (ndreaptã); nu easti isã (ndreaptã) aestã canoni; scrii isa (ndreptu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãmbii/lãmbie

lãmbii/lãmbie (lãm-bí-i) sf lãmbii (lãm-bíĭ) – pirã multu lutsitoari, apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã, lumbar
{ro: flacără strălucitoare}
{fr: flamme resplendissante}
{en: flame resplendent}
ex: disfeatsi mushatlu cheptu, shi lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji

§ lambã (lám-bã) sf lãnghi (lắn-ghi) – hãlati (dit casili-a oaminjlor di-aoa sh-un chiro) tsi fãtsea lunjinã cu-unã muljiturã tsi ardi (gaz), cãndu treatsi dit un vas prit unã fitilji; itsi hãlati tsi fatsi lunjinã; lampã; fãnari, fineri, filinar
{ro: lampă}
{fr: lampe}
{en: lamp}
ex: lamba da cama mari lunjinã ca tseara

§ lampã (lám-pã) sf lãnchi (lắn-chi) – (unã cu lambã)

§ lambagi (lam-ba-gí) sm lambageadz (lam-ba-gĭádzĭ) – omlu tsi-aprindi (ndreadzi, mirimitiseashti) lãnghili
{ro: lampagiu}
{fr: allumeur de lampes}
{en: lamp lighter}
ex: lambageadzlji nica nu-avea apreasã lãnghili dit sucachi; lambagilu nj-u ndreapsi lamba

§ lampagi (lam-pa-gí) sm lampageadz (lam-pa-gĭádzĭ) – (unã cu lãmbãgi)

§ lumbardã (lum-bár-dã) sf lumbãrdzã (lum-bắr-dzã) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã mari; luminari, lãmbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã; (fig: pirã, limbã di foc, lãmbii, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã)
{ro: lumânare mare; flacără}
{fr: cierge plus grande; flamme}
{en: large candle; flame}
ex: lumbarda di tsearã; lumbãrdzãli (luminãrli) ardu; ningã foc, iu lumbãrdzãli (fig: cãrmicãnjli) s-avea apusã

§ lãmbadã (lãm-bá-dã) sf lãmbãdz (lãm-bắdzĭ) – (unã cu lumbardã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn