DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acãchii/acãchie

acãchii/acãchie (a-cã-chí-i) sf acãchii (a-cã-chíi) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; bagrem, davan, sãlcãm, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia} {locust tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bagrem

bagrem (ba-grémŭ) sm bagrenj (ba-grénjĭ) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; sãlcãm, acãchii, davan, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia}
{en: locust tree}
ex: anjurizmã di trandafili, di bagrem shi argavan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clembã

clembã (clém-bã) sf clembi/clembe (clém-bi) – lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, calãr, clarã, vigã, vig, ciun, pulean, purtecã, lurã, shcop, temblã, etc.
{ro: prăjină}
{fr: gaule, perche}
{en: thin pole, stick}
ex: unlu di nãsh avea truplu cãt clemba (pãrjina, shcoplu)

§ climbuci (clim-búcĭŭ) sn climbuci/climbuce (clim-bú-ci) – njicã alumachi di arburi; alumachi cari creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; cljeci, lumãchitsã, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã, fidani, vlãstar, lãstari, etc.
{ro: rămurea}
{fr: petit rameau; rejeton}
{en: little branch}
ex: bãgã nishti climbuci (dãrmãtseali) tu foc

§ cljeci (cljĭécĭŭ) sn cljeciuri (cljĭé-cĭurĭ) – (unã cu climbuci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

craicean

craicean (craĭ-cĭánŭ?) sm craiceanj (craĭ-cĭánjĭ?) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; acãchii, bagrem, davan, sãlcãm
{ro: salcîm}
{fr: acacia} {locust tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãrmã1

dãrmã1 (dắr-mã) sf dãrmi/dãrme (dắr-mi) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi (pãrjinã) aruptã dit pom, cari s-hidzi tu loc shi easti ufilisitã di lãludz i zãrzãvãts acãtsãtoari ca andoapir, di cari si s-acatsã i si sã ngãrlimã; drãmã, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, deagã, degã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: branche d’arbre}
{en: tree branch}
ex: freadzi dãrmi (lumãchi) di masin; featili s-turna di la dãrmi (dedz); pi dãrmili (alumãchili) di-alun; dãrmili (alneili) di nuc; di pi dãrma (deaga) a nuclui

§ drãmã (drắ-mã) sf drãmi/drãme (drắ-mi) – (unã cu dãrmã1)
ex: trei drãmi (dedz), patrudzãts di frãndzã; lja nã drãmã (lumachi aruptã) sh-agudea

§ dãrmãtseauã (dãr-mã-tseá-ŭã) sf dãrmã-tseali/dãrmãtseale (dãr-mã-tseá-li) – njicã dãrmã, aluneauã, sur-tseauã, lumãchitsã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: ficiori cu dãrmãtseali (njits dãrmi) tu mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

davan1

davan1 (dá-vanŭ) sm davanj (dá-vanjĭ) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; sãlcãm, acãchii, bagrem, craicean
{ro: salcîm}
{fr: acacia} {locust tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filj2

filj2 (fíljĭŭ) sm filj (fíljĭ) – numã datã la ma multsã arburits di boi njicã, cu trup tufos sh-lumãchitsã cu mãduã groasã, cu frãndzã mãri tsi da unã-anjurizmã urãtã, cu unã soi di arapuni di lilici albi adunati stog ca nã umbrelã, ufilisiti trã ceai, shi fructi njits ca mãrdzeali aroshi-lãi; usuc, usãc, soc, saug, suug, sug, sãuc, sãmbuc, zãmbuc, profcu, shtog
{ro: soc}
{fr: sureau}
{en: elder tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frãndzã1

frãndzã1 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) – lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã es dit truplu di earbã, lilici, etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cad earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi pot s-ufiliseascã ineryia-a soarilui; frundzã, foalji;
(expr:
1: frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã dit ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) dit un singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
2: frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
3: frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;
4: talji frãndzã a cãnjlor = nu fatsi tsiva di hãiri;
5: cãt tradzi frãndza sh-arina = multu di multu, cãti frãndzã sh-arinã ari tu lumi;
6: dit frãndzãli di inimã; dit frãndzãli dit hicat = dit ahãndamea-a inimãljei, a hicatilor, a suflitlui;
7: s-shutsã frãndza; s-turnã frãndza = s-alãxirã lucrili;
8: trec tu frãndza-a atsilor... = trec tu-arada-a atsilor...)
{ro: frunză}
{fr: feuille (d’une plante)}
{en: leaf (of plant)}
ex: unã cãti unã frãndzãli s-arupea shi cãdea; adunã nãsã frãndzã dit arburli atsel; arburli deadi frãndzã; deadi frãndza, vinji prumuveara; acumpãrai frãndzã di cirici di mitasi; frãndzãli di pi pom ngãlbinirã di seatsitã; tãljem frãndzã di fag trã calj; s-aibã aveari, cãt tradzi frãndza sh-arina
(expr: multu di multu, cãti frãndzã ari tu lumi); pãnã tu frãndzãli di inimã
(expr: pãnã tu ahãndamea-a suflitlui); u turnã frãndza shi bãgã zbor, cã-lj ljartã tuti cãti-lj featsi; lu-avea tricutã di multu tu frãndza-a
(expr: tu-arada-a) atsilor tsi nu s-toarnã dit lumea-alantã

§ frundzã (frún-dzã) sf frundzã (frún-dzã) – (unã cu frãndzã1)
ex: dinãoarã deadi frundzã, lãludz shi gortsã; ahiurhirã s-cadã frundzãli; trimura ca frundza; frundzã veardi di sicarã; sunã chetri, frundza s-minã; plãndzea dit frundza di hicati
(expr: dit ahãndamea-a suflitlui); pi Chendra ãl strãpundzi tru-a inimãljei frundzi
(expr: pãnã tu-ahãndamea-a inimãljei)

§ frãnzã (frắn-zã) sf frãnzã (frắn-zã) – (unã cu frãndzã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lumachi/lumache

lumachi/lumache (lu-má-chi) sf lumãchi (lu-mắchĭ) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, deagã, degã, dushcu; ramurã, ram
{ro: ramură}
{fr: branche, ra-meau}
{en: branch}
ex: lj-criscurã multi lumãchi; deadi la catiun cãti unã lumachi veardi di chin; mi nfãrmãcai cu schinjlji di-alumachi; lãili mãnj di toamnã trãdzea lumãchi azvarna; vãrã pravdã, lj-u intrã a lumachiljei sh-u mãcã cu frãndzã cu tut

§ alumachi/alumache (a-lu-má-chi) sf alumãchi (a-lu-mắchĭ) – (unã cu lumachi)
ex: un platan cu alumãchili teasi; cuclu bati pi-alumachi; cãdea di pri alumãchi; alumãchili s-frãngu di poami; tut ma s-dipunea di pri alumachi; frãndzãli s-arupea shi cãdea di pri alumãchi

§ alãmachi/alãmache (a-lã-má-chi) sf alãmãchi (a-lã-mắchĭ) – (unã cu lumachi)

§ lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) sf lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) – njicã lumachi; climbuci, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: plãntã aestã lumãchitsã (njicã-alumachi)

§ alumãchios (a-lu-mã-chĭósŭ) adg alumãchioasã (a-lu-mã-chĭŭá-sã), alumãchiosh (a-lu-mã-chĭóshĭ), alumãchioasi/alumãchioase (a-lu-mã-chĭŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati alumãchi; digos
{ro: rămuros}
{fr: branchu, rameux}
{en: with many branches}

§ alneauã (al-neá-úã) sf alnei (al-néĭ) shi alneali/alneale (al-neá-li) – (unã cu lumachi)
ex: cu birbilj pri cati alneauã

§ aluneauã (a-lu-neá-úã) sf alunei (a-lu-néĭ) – njicã alneauã; dãrmãtseauã, surtseauã, lumãchitsã
{ro: rămurea}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn