DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

coada-a

coada-a njelui (coá-da-njĭé-lui) sf codzli-a njelui (códz-lea-njĭé-lui) – numã datã la ma multi planti tsi crescu prit agri, livãdz, vulodz, pãshunj, locuri uscati shi virani, mardzina di cãljuri, etc., cu frãndzã nyilicioasi i piroasi, cu lilici cu cuditsã lungã, adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri, di hromã vinitã-galbinã; tseara-al Dumnidzã, luludã galbinã
{ro: lumânărică, coada mielului}
{fr: molène}
{en: propwort}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Dumnidzã

Dumnidzã (Dum-ni-dzắ) sm Dumnidzadz (Dum-ni-dzádzĭ) – hiin-tsa, nafoarã di fisi, lugursitã tu pistea (trischia) a multor milets cã ari faptã omlu, prãvdzãli, lumea ntreagã, sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflãm tu lumi; dumnidzãlji, Domnu; Allah (Dumnidzãlu-a turtsãlor); Hristolu (Hiljlu-al Dumnidzã), etc.;
(expr:
1: Dum-nidzã-Fãcãtoarã = mamã di Dumnidzã, muljarea tsi-lu-amintã (tsi-l featsi) Hristolu, Stã-Mãria;
2: tseara-al Dumnidzã – numã datã la ma multi planti tsi crescu agri cu lilici adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri; coada-a njelui, luludã galbinã
{ro: lumânărică, coada mielului}
{fr: molène}
{en: propwort};
3: omlu al Dumnidzã = om multu bun la suflit, ndreptu, ca pãnea caldã;
4: l-ljirtã Dumnidzã = muri;
5: ari Dumnidzã = atsea tsi dzãtsi omlu, cãndu easti-agudit di-unã mari taxirati shi va si sh-aspunã nãdia cã Dumnidzã nu va lu-alasã s-chearã;
6: nu-ari Dumnidzã pri nãs = (om) cari easti acshu s-facã itsi arãu, fãrã sã-lj hibã fricã cã ari faptã unã amãrtii;
7: canda acãtsã Dumnidzã di poali = (om) tsi s-alavdã, tsi s-cãmãruseashti;
8: al Dumnidzã si s-facã = si s-facã cum va s-u va tihea, cum tsi s-hibã, cum va s-u va Dumnidzãlu;
9: pri Dumnidzã! = mi giur cã easti dealihea;
10: di la Dumnidzã s-tsã yinã!; Dumnidzãlu s-ti veadã;
11: Dumnidzãlu s-tsã u-aducã! = s-ti pidipseascã, s-tsã u plãteascã Dumnidzã (tr-atseali tsi-nj featsish);
12: canda cãdzu Dumnidzã di lu-apitrusi = s-dzãtsi trã omlu tsi-aspuni mari lãhtarã;
13: s-lu ai tu mãnã Dumnidzale! = s-lu-afireshti, Dumnidzale, di tuti lãetsli, s-lji ai frundida;
14: nu treatsi dzuã di la Dumnidzã = cati dzuã tsi treatsi; nu-ari dzuã tsi treatsi;
15: l-mut pãnã la Dumnidzã = lu-alavdu multu;
16: al Dumnidzã si s-facã = si s-facã cum va nã hibã soartea)
{ro: Dumnezeu, divinitate}
{fr: Dieu, divinité}
{en: God, Lord, divinity}
ex: cãndu Dumnidzã imna pripadi di lu-alindzea boilji; atsel aush cu barba albã, cu cãrliglu ca di picurar, atsel aush eara Dumnidzã; nvitsã iu shadi Dumnidzã; ca s-va bunlu Dumnidzã; cãti milets, ahãts Dumnidzadz; Dumnidzale! ascultã-mi; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; di-iu nu easti, shi Dumnidzã nu ari tsi s-lja; Dumnidzã u-amãnã ma nu agãrshashti; cãndu va Dumnidzã s-lu chearã, ãlj lja mintea; Dumnidzã da, ma nu u-adutsi n casã; Dumnidzã trã tuts, shi catiun trã nãs; nu tritsea dzuã di la Dumnidzã
(expr: nu-avea dzuã), tsi s-nu-lj s-arucã tu-ayinji, ba om, ba pravdã, ba zulapi; lu-alãvdã, l-mutã pãnã la Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lilici/lilice

lilici/lilice (li-lí-ci) sf lilici/lilice (li-lí-ci) – partea mushatã, cu multi hromati shi anjurzitoari dit unã plantã (iu trag alghinjli di sh-lja luguria dit cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es simintsãli dupã tsi s-usucã; unã plantã (ca unã earbã) tsi da ahtãri lilici; floarã, floari, florã, luludã, lãludã, cicechi, anthi;
(expr:
1: lilici albã = armenã, camomilã;
2: lilicea-a anjlor = tinireatsa, partea-atsea ma buna a banãljei;
3: ca unã lilici = mushatã ca unã lilici;
4: lilici la caplu-ts! = s-ti ved mortu!;
5: s-featsi lilici = s-featsi cumãts;
5: cu-unã lilici nu s-fatsi primuveara; veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; unã lãndurã nu fatsi veara)
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); sh-di nãsi criscu unã lilici; cãmpul easti mplin cu lilici; lilicea tsi sh-u poartã nveastili la tuvletã; fãrshiroatili cu lilicili n cap; lilici di ureaclji; di lilici schin sh-di schin lilici; cum biu dzama di lilici, s-prifeatsi dinãoarã un pulj mushat; huzmicheari ca vãrã yinghits cari adãpa lilicili; gura lilici shi inima cirnici; easti ca unã lilici
(expr: mushatã ca unã lilici); s-moarã tu lilicea-a anjlor (fig: cãndu eara tu tinireatsã, partea ma bunã a banãljei, a anjlor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

luludã

luludã (lu-lú-dã) sf luludz (lu-lúdzĭ) – partea mushatã, cu multi hromati shi anjurzitoari dit unã plantã (iu trag alghinjli di sh-lja luguria cu cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es simintsãli dupã tsi s-usucã; unã plantã (ca unã earbã) tsi da ahtãri lãludz; lãludã, floarã, floari, florã, lilici, cicechi, anthi;
(expr: luludz la caplu-ts! = s-ti ved mortu!)
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}

§ lãludã (lã-lú-dã) sf lãludz (lu-lúdzĭ) – (unã cu luludã)

§ luludã galbinã (lu-lú-dã gál-bi-nã) sf – unã soi di luludã cari, dit hirbearea-a truplui shi a arãdãtsinãljei a ljei, si scoati unã bueauã galbinã cu cari s-buisescu tsãsãturi
{ro: lumânărică}
{fr: molène; cierge de Notre-Dame}
{en: mullein}

§ luludyisescu (lu-lud-yi-sés-cu) vb IV luludyisii (lu-lud-yi-síĭ), luludyiseam (lu-lud-yi-seámŭ), luludyisitã (lu-lud-yi-sí-tã), luludyisiri/luludyisire (lu-lud-yi-sí-ri) – (plantã, pom) fatsi (scoati, da, s-acoapirã cu, dishcljidi, etc.) luludz; nflurescu, ãnflurescu, anflurescu, flituri-sescu, dishcljid
{ro: înflori}
{fr: fleurir}
{en: flower}
ex: ponjlji luludyisirã (dishcljisirã, scoasirã luludz)

§ luludyisit (lu-lud-yi-sítŭ) adg luludyisitã (lu-lud-yi-sí-tã), luludyisits (lu-lud-yi-sítsĭ), luludyisiti/luludyisite (lu-lud-yi-sí-ti) – cari ari faptã (scoasã, datã, s-ari acupiritã cu) luludz; nflurit, ãnflurit, anflurit, fliturisit, dishcljis
{ro: înflorit}
{fr: fleuri}
{en: flowered}

§ luludyisi-ri/luludyisire (lu-lud-yi-sí-ri) sf luludyisiri (lu-lud-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva luludyiseashti; nfluriri, ãnfluriri, anfluriri, fliturisiri
{ro: acţiunea de a înflori, înflorire}
{fr: action de fleurir; fleuraison}
{en: action of flowering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã