DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chindruescu

chindruescu (chin-dru-ĭés-cu) vb IV chindruii (chin-dru-íĭ), chin-drueam (chin-dru-ĭámŭ), chindruitã (chin-dru-í-tã), chindrui-ri/chindruire (chin-dru-í-ri) – astãmãtsescu tu-un loc si stau un chiro (s-fac tsiva, s-dizvursescu, s-mãc, s-beau apã, s-mi bag s-dormu, etc.); fac cunachi tu-un loc; chindurescu, pupusescu, pupsescu, pãpsescu, pãxescu, acundisescu, cundisescu, cudisescu, cundupsescu, cundusescu, astãmãtsescu, lujescu, curdisescu, etc.
{ro: poposi}
{fr: s’arrêter, faire halte}
{en: halt, stop over}
ex: uearlji nu chindruescu (pupusescu, fac cunachi) mash tu-un loc; nu lj-aproachi s-chindrueascã (pupuseascã, s-facã cunachi) tu horli-a lor; earam cu oili cãndu chindrueam tu locurli-a lor

§ chindruit (chin-dru-ítŭ) adg chindruitã (chin-dru-í-tã), chindruits (chin-dru-ítsĭ), chindruiti/chindruite (chin-dru-í-ti) – tsi ari astãmãtsitã iuva (si sta, s-facã tsiva, s-dizvurseascã, s-mãcã, s-bea apã, s-bagã s-doarmã, etc.); tsi ari faptã cunachi tu-un loc; chindurit, pupusit, pupsit, pãpsit, pãxit, acundisit, cundisit, cudisit, cundupsit, cundusit, astãmãtsit, lujit, curdisit, etc.
{ro: poposit}
{fr: arrêté, qui a fait halte}
{en: halted, stopped over}

§ chindruiri/chindruire (chin-dru-í-ri) sf chindruiri (chin-dru-írĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu chindrueashti iuva; chinduriri, pupusiri, pupsiri, pãpsiri, pãxiri, acundisiri, cundisiri, cudisiri, cundupsiri, cundusiri, astãmãtsiri, lujiri, curdisiri, etc.
{ro: acţiunea de a poposi, poposire}
{fr: action de s’arrêter, de faire halte}
{en: action of halting, of stopping over}

§ nichindruit (ni-chin-dru-ítŭ) adg nichindruitã (ni-chin-dru-í-tã), nichindruits (ni-chin-dru-ítsĭ), nichindruiti/nichindruite (ni-chin-dru-í-ti) – tsi nu ari chindruitã; tsi nu ari astãmãtsitã iuva; tsi nu-ari faptã cunachi tu-un loc; nichindurit, nipupusit, neacundisit, nicundisit, nicudisit, nicundupsit, nicundusit, neastãmãtsit, nilujit, nicurdisit, etc.
{ro: care nu a poposit}
{fr: qui n’a pas arrêté, qui n’a fait halte}
{en: who has not halted, who has not stopped over}
ex: armãnj nichindruits (tsi nu-au faptã cunachi) tu cãzãnjli di…

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

huzmeti/huzmete

huzmeti/huzmete (huz-mé-ti) sf huzmets (huz-métsĭ) – lucrul tsi easti tri fãtseari (n casã sh-deavãrliga di casã, tu-avlii, etc.); lucru faptu trã altu (geaba i trã pãradz); uzmeti, lucru;
(expr:
1: u-aspar huzmetea = u pat, nj-u fricã, mi-aspar multu;
2: nj-mutrescu huzmetea = ãnj mutrescu lucrul a meu; nu mi-ameastic tu lucrili-a alãntui; nu mi mealã atseali tsi s-fac)
{ro: serviciu}
{fr: service, affaire}
{en: service, affair}
ex: fã-nj unã huzmeti (lucru); totna-lj fac huzmeti; u-avea aspãreatã huzmetea
(expr: u-avea pãtsãtã, s-avea aspãreatã multu)

§ uzmeti/uzmete (uz-mé-ti) sf uzmets (uz-métsĭ) – (unã cu huzmeti)
ex: fatsi uzmeti n casã trã unã cumatã di pãni; uzmetea-a lui nu u au multsã; easti pi uzmeti mari (lucru bun)

§ iuzmeti/iuzmete (ĭuz-mé-ti) sf iuzmets (iuz-métsĭ) – (unã cu huzmeti)
ex: easti tu iuzmeti bunã, amintã multsã paradz; muljarea-nj fatsi iuzmeti n casã

§ huzmichear (huz-mi-chĭárŭ) sm, sf, adg huzmichearã (huz-mi-chĭá-rã), huzmicheari (huz-mi-chĭárĭ), huzmicheari/huzmicheare (huz-mi-chĭá-ri) – bãrbat (muljari) tsi fatsi icã easti arugat s-facã unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); omlu tsi easti arugat la hani s-nãschirseascã prit casã i s-chirniseascã oaspitslji la measã; uzmichear, iuzmichear, izmichear, dul, shcljau, argat
{ro: servitor}
{fr: serviteur, domestique}
{en: servant}
ex: apoea-l lo la pãlatea-a lui shi-l featsi huzmichear; intrã ca huzmichear, s-pascã patili; arsãrirã huzmichearlji cu shcoapili shi dã-lj ãn cap; domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; ninvitsatlu, cãt avut s-hibã, easti huzmichear a nvitsatlui

§ uzmichear (uz-mi-chĭárŭ) sm, sf, adg uzmichearã (uz-mi-chĭá-rã), uzmicheari (uz-mi-chĭárĭ), uzmichea-ri/uzmicheare (uz-mi-chĭá-ri) – (unã cu huzmichear)
ex: ari ahãts uzmicheari shi uzmicheare ni caplu nu u doari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lujar

lujar (lu-jĭárŭ) sn lujari/lujare (lu-jĭá-ri) – loclu iu sh-trec, di-aradã noaptea, (iu dormu, dizvursescu i sh-aflã apanghiu) oaminjlji, prãvdzãli, puljlji, etc.; loji, loj, yitachi, ashtirnut, culcush, pitulj, pãtulj, buloc, scrob
{ro: culcuş, vizuină}
{fr: gîte, tanière, antre, terrier}
{en: resting place, lair, den}
ex: lujarlu (culcushlu, yita-chea) a treilor drats; lj-adusi s-li mãcã tu lujar (yitachi, loji); un lup, ishit dit lujar

§ loj (lójŭ) sn lojuri (ló-jĭurĭ) – (unã cu lujar)
ex: vulpea aflã lojlu (yitachea) aratsi

§ loji/loje (ló-ji) sf loji (lójĭ) – (unã cu lujar)
ex: luplu fudzi dit loji (yitachi); agudit un ljepuri tu loj (lujarlu-a lui)

§ lujescu (lu-jĭés-cu) vb IV lujii (lu-jíĭ), lujam (lu-jĭámŭ), lujitã (lu-jí-tã), lujiri/lujire (lu-jí-ri) – mi trag (escu, mi-adun) tu un lujar (tra s-dormu, s-dizvursescu, s-nj-aflu apanghiu, etc.); chindruescu iuva tra s-dizvursescu
{ro: sta în vizuină, face un popas}
{fr: être dans un terrier; avoir une retraite, faire halte}
{en: take refuge tu a lair, make a halt}
ex: vulpea lujashti (sh-ari loja) tu aestu cufal; lujim (chindruim) Trãpseani, unã hoarã; aoa luji (sh-aflã culcushlu) vãrnu tserbu

§ lujit (lu-jítŭ) adg lujitã (lu-jí-tã), lujits (lu-jítsĭ), lujiti/lujite (lu-jí-ti) – cari s-ari traptã tu loji; cari chindrueashti
{ro: care stă în vizuină, care face un popas}
{fr: qui est resté dans un terrier; qui a fait halte}
{en: who took refuge in a lair, who made a halt}

§ lujiri/lujire (lu-jí-ri) sf lujiri (lu-jírĭ) – trãdzearea i armãnearea tu loji; chindruiri
{ro: acţiunea de a adăposti în vizuină, de a face popas; adăpostire în vizuină, facere popas}
{fr: action de rester dans un terrier, de faire halte}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

papsi/papse

papsi/papse (páp-si) sf pãpsuri (pắp-surĭ) – astãmãtsirea (curmarea) di la lucrul tsi-l fatsi cariva cati dzuã; dzãlili (stãmãnjli) tsi li lja cariva di la lucru cati an (tra s-dizvurseascã); chirolu tsi sã ncljidi sculia tri ndoi mesh cãndu ficiorlji trec dit unã taxi (clasã) tu altã; pafsi
{ro: vacanţă}
{fr: vacance}
{en: vacation}

§ pafsi/pafse (páf-si) sf pãfsuri (pắf-surĭ) – (unã cu pafsi)
ex: fac pafsi (astãmãtsescu lucrul) ndauã dzãli sh-deapoea ljau diznou; ari pafsi dauã stãmãnj ti adunarea-a ayinjlor; estan nu-avum pafsi; loarã pafsi tra s-discurmã; s-turnarã di la sculjo, cã avea loatã pafsi

§ pãpsescu (pãp-sés-cu) vb IV pãpsii (pãp-síĭ), pãpseam (pãp-seámŭ), pãpsitã (pãp-sí-tã), pãpsiri/pãpsire (pãp-sí-ri) – dãnãsescu (curmu, astãmãtsescu) un lucru tsi s-fatsi tu-atsea oarã (tsi s-minã, tsi sã ndreadzi, etc.); chindruescu (fac cunachi) tu-unã cali tsi-u fac; pupsescu, pãfsescu, pãxescu, pushescu, astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupusescu, chindruescu, chindurescu, acumtinescu, acundin, acundisescu, ascumtin, etc.;
(expr: pãpsea-ts moara (gura) = ncljidi-ts gura, nu scoati altu zbor, tats)
{ro: opri}
{fr: arrêter, cessé}
{en: stop}
ex: cãndu (astãmãtsi) pãpsi boi arãzboilu; lj-pãpsirã (astãmãtsirã) tora durerli tuti; ca s-pãpseascã di ngrãnja shi mãcãtura tsi lã intrã; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã

§ pãpsit (pãp-sítŭ) adg pãpsitã (pãp-sí-tã), pãpsits (pãp-sítsĭ), pãpsiti/pãpsite (pãp-sí-ti) – (lucru) tsi s-ari curmatã di fãtseari (di minari, di ndridzeari, etc.); tsi ari chindruitã (tu-unã cali); pupsit, pãfsit, pãxit, pushit, astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupusit, chindruit, chindurit, acumtinat, acumtinit, acun-dinat, acundisit, ascumtinat; etc.
{ro: oprit}
{fr: arrêté, cessé}
{en: stopped}

§ pãpsiri/pãpsire (pãp-sí-ri) sf pãpsiri (pãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-astãmãtseashti tsiva; pupsiri, pãfsiri, pãxiri, pushiri, astãmãtsiri, dãnãsiri, curmari, pupusiri, chindruiri, chinduriri, acumtinari, acumtiniri, acundinari, acundisiri, ascumtinari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn