|
lugurii/lugurie
lugurii/lugurie (lu-gu-rí-i) sf lugurii (lu-gu-ríĭ) – lucru tsi poati si s-veadã cu ocljilj i cu mintea (tsi poati si s-avdã, si s-anjurdzeascã, si s-aducheascã cu deadzitli, etc.); lugrii, lucru;
(expr:
1: ved luguria streasã = ved zori, ved cã s-mintescu lucrili;
2: cum sta luguria = tsi s-fatsi, cum suntu lucrili)
{ro: obiect, materie}
{fr: objet, chose, matière}
{en: object, thing, matter}
ex: unã lugurii tsi s-aflã tu tuti luguriili (angucitoari: numa); ari multi lugurii (lucri) acasã; luguriili a meali eara tuti cãti li nchirdãseashti nãsã; cari u vidzu luguria streasã
(expr: cari vidzu zori); shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili)
§ lugrii/lugrie (lu-grí-i) sf lugrii (lu-gríĭ) – (unã cu lugurii)
adar
adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)
§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)
§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)
afioni/afione
afioni/afione (a-fi-ó-ni) sf fãrã pl – substantsã (lugurii) amarã, galbinã-murnã scoasã dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã; afhion, afhioni, afion
{ro: opiu}
{fr: opium}
{en: opium}
ex: ceai di capiti di afioni; trag afioni, hashish
§ afion (a-fi-ónŭ) sm fãrã pl – (unã cu afioni)
§ afhion (af-hĭónŭ) sm fãrã pl – (unã cu afioni)
ex: mi ndãrsi (mi mbitã, nj-adusi mintea deavãrliga) afhionlu
§ afhioni/afhione (af-hĭó-ni) sf fãrã pl – (unã cu afioni)
aflu
aflu (á-flu) (mi) vb I aflai (a-fláĭ), aflam (a-flámŭ), aflatã (a-flá-tã), aflari/aflare (a-flá-ri) –
1: dau di cariva i tsiva (cã-l caftu maxus icã tihiseashti s-cad pri el); hiu, ugrãdisescu, dau di, cad pri, etc.;
2: ljau di hãbari, ãnvets, etc.;
3: andãmusescu, astalj, mi-adun, stãvrusescu, dau di, etc.;
4: mi-amintu, mi fac, nascu, afet; etc.
(expr:
1: mi aflu (tu-un loc) = escu, hiu (tu-un loc;
2: u aflu cu cali = minduescu cã easti ghini; ljau apofasi; etc.;
3: lj-aflu murafetea = nvets cum s-fac;
4: u aflu angucitoarea = u dizleg angucitoarea)
{ro: afla; găsi; descoperi; întâlni; naşte}
{fr: trouver; découvrir; apprendre; rencontrer; naître}
{en: find; discover; learn; meet; be born}
ex: mi-aflam (earam) tu gãrdinã cãndu vinjish; acumpãrai aestã lugurii tra si s-aflã (s-hibã, s-u am) n casã; aflai unã fluearã bunã; avea aflatã nã leshi shi nu shtea cum s-u mpartã; cãtã iu s-aflã (easti, cadi) hoara-a voastrã?; diunãoarã mi-aflai (s-tihisi s-mi ved) anvãrligat di tuti pãrtsãli; di-auã pãnã n cuprii nu aflji (ugrãdiseshti, dai di) un ca el; mi duc s-aflu (ugrãdisescu) caljlji; aflai (nvitsai) unã hãbari bunã; aflai cã fudzish; aflãm (nvitsãm) cã ti ljirtarã; s-au aflatã (andãmusitã) pri cali; tini ti-aflash (amintash) earna; nji s-aflã (nji s-amintã) un ficior; vã bag a treilor cãti nã angucitoari, shi cara s-putets s-u-aflats
(expr: s-u dizligats); tuts u-aflarã cu cali
(expr: apufãsirã, minduirã cã easti ma ghini) si s-mutã; nu u-aflãm cu cali
(expr: nu pistipsim cã easti ghini; nu lom apofasea); di la Dumnidzã s-u aflã!
(expr: s-lu pidipseascã Dumnidzãlu!)
§ aflat (a-flátŭ) adg aflatã (a-flá-tã), aflats (a-flátsĭ), aflati/aflate (a-flá-ti) – tsi easti ugrãdisit, cãdzut, nvitsat, loat di hãbari, andãmusit, astãljat, adunat, stãvrusit, amintat, etc.
{ro: aflat; găsit; descoperit; întâlnit; născut}
{fr: trouvé; découvert; appris; rencontré; né}
{en: found; discovered; learned; met; been born}
ex: nãs easti aflat (amintat prit cãljuri, nu-ari cãtãndii); nãs easti aflat, cupilci arcat la-arãu; om aflat (dishteptu), ma fãrã cãsmeti
§ aflari/aflare (a-flá-ri) sf aflãri (a-flắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un aflã tsiva; ugrãdisiri, nvitsari, loari di hãbari, andãmusiri, astãljari, adunari cu, stãvrusiri, etc.
ahci
ahci (ah-cí) sm, sf ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji), ahceadz (ah-cĭádzĭ), ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji) – bãrbat i muljari tsi fatsi mãcari (ghelã, mãyirii); bãcãtar, mayir, mãyirgi, ghelãgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}
ex: mãcãm ghini la ahcilu (mayirlu) dit chioshi; ahcioanja fatsi gheli gustoasi
§ ahcilã-chi/ahcilãche (ah-ci-lắ-chi) sf ahcilãchi (ah-ci-lắchĭ) – mãstu-rilja-a fãtseariljei di ghelã prit ãngãldzãrea la foc (cutseari, fridzeari, hirbeari, etc.) a luguriilor tsi s-mãcã; tehnea-a ahcilui
{ro: arta bucătăriei}
{fr: art culinaire}
{en: cookery}
ex: bãneadzã cu ahcilãchea (tehnea di ahci)
alifii/alifie
alifii/alifie (a-li-fí-i) sf alifii (a-li-fíĭ) – unã soi di lugurii mãz-goasã (multi ori cu yitrii nuntru) cu cari oaminjlji sh-ungu (freacã) chealea (cã-i uscatã, cã-lj mãcã, cã-i lãndzitã, etc.); alihii, alfii, chiralfii, mihlemi, pumadã
{ro: alifie}
{fr: onguent}
{en: ointment}
ex: alifia trã arãnji
§ alihii/alihie (a-li-hí-i) sf alihii (a-li-híĭ) – (unã cu alifii)
§ alfii/alfie (al-fí-i) sf alfii (al-fíĭ) – (unã cu alifii)
§ chiralfii/chiralfie (chi-ral-fí-i) sf chiralfii (chi-ral-fíĭ) – unã alifii adratã cu tsearã shi untulemnu; alifii, alfii, mihlemi,
{ro: alifie cu ceară şi ulei}
{fr: onguent, pommade de cire et huile}
{en: ointment, pomade of wax and oil}
apã
apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;
28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;
29: va-nj talj apã dit prash s-u badz tu tseapi = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva va s-aspunã cã un lucru lj-easti unã, cã nu-l mealã)
argãsescu
argãsescu (ar-gã-sés-cu) (mi) vb IV argãsii (ar-gã-síĭ), argãseam (ar-gã-seámŭ), argãsitã (ar-gã-sí-tã), argãsiri/argãsire (ar-gã-sí-ri) – u lucredz chealea proaspit scoasã di pi pravdã (cu-unã lugurii maxus faptã tr-argãsiri) sh-u-adar s-hibã moali, s-nu putridzascã shi s-dãnãseascã multu chiro; tãbãtsescu;
(expr:
1: mi-argãsescu = mi nvets, mi mãlãxescu cu-un lucru;
2: cheali argãsitã = un tsi easti nvitsat, mãlãxit cu-un lucru)
{ro: tăbăci}
{fr: tanner}
{en: tan}
ex: mi-argãsii (fig: mi nvitsai) tu cãldurã
§ argãsit (ar-gã-sítŭ) adg argãsitã (ar-gã-sí-tã), argãsits (ar-gã-sítsĭ), argãsi-ti/argãsite (ar-gã-sí-ti) – (cheali, ghunã) tsi easti lucratã tra s-hibã moali, s-nu putridzascã shi s-dãnãseascã multu chiro; tãbãtsit
{ro: tăbăcit}
{fr: tanné}
{en: tanned}
ex: tini hii cheali argãsitã
(expr: tini eshti nvitsat cu-aesti lucri)
§ argãsiri/argãsire (ar-gã-sí-ri) sf argãsiri (ar-gã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-argãseashti unã cheali (ghunã); tãbãtsiri
{ro: acţiunea de a tăbăci; tăbăcire}
{fr: action de tanner; tannage}
{en: action of tanning; tanning}
arigan
arigan (a-rí-ghan) sm ariganj (a-rí-ghanjĭ) – unã soi di plantã tsi poati s-creascã sh-agrã tu cãmpu ma, di-aradã, easti criscutã tu grãdinã di om, trã mushuteatsa-a ljei sh-ti anjurizma tsi u da, cu frãndzã shcurti, sivi, cu peri njits di dauli pãrtsã, cu lilici shiriti (chindisiti cu multi buei, galbinã, purtucalishi sh-aroshi, ahoryea i amisticati), mushati sh-anjurzitoari; lugurii scoasã dit frãndzãli uscati loati dit unã soi di arigan (planta) tsi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã da unã mirudyeauã shi nustimadã ahoryea; rigan, mangiurami, mandzuranã
{ro: maghiran}
{fr: origan}
{en: oregano}
§ rigan (rí-ghan) sm riganj (rí-ghanjĭ) – (unã cu arigan)
arizari/arizare
arizari/arizare (a-ri-zá-ri) sf arizãri (a-ri-zắrĭ) – unã soi di earbã a curi arãdãtsinã ari nuntru unã lugurii cu cari s-buisescu tsãsãturli tra si s-facã aroshi; rizari, ruibu
{ro: roibă}
{fr: garance}
{en: madder}
ex: feci tu arizari (buisii cu-arãdãtsina di arizari)
§ rizari/rizare (ri-zá-ri) sf rizãri (ri-zắrĭ) – (unã cu arizari)
aroatã1
aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}
§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã
§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)
§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã
§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)
§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig: