DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cicutealã

cicutealã (ci-cu-teá-lã) sf cicutelj (ci-cu-télj) – catortosea (numirlu) tsi s-aflã cãndu s-adunã ndauã numiri (tsi-aspun exudili fapti, pãradzlji tsi ari cariva ti loari di la altsã, etc.); atsea (paradzlji) tsi ari s-pãlteascã omlu trã mãcarea, bearea i durnjirea tsi u fatsi la unã hani; isapi, hisapi, luguryeazmo, lugaryeazmo, ricami
{ro: socoteală}
{fr: compte; calcul}
{en: account, counting, bill, check (meal)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

isapi/isape

isapi/isape (i-sá-pi) sf isãchi (i-sắchĭ) – catortosea (numirlu) tsi s-aflã cãndu s-adunã ndauã numiri (tsi-aspun exudili fapti, pãradzlji tsi ari cariva ti loari di la altsã, etc.); atsea (cartea, paradzlji) tsi ari s-pãlteascã omlu trã exudli (mãcarea, bearea i durnjirea) tsi li fatsi la unã hani; hisapi, luguryeazmo, lugaryeazmo, cicutealã, ricami;
(expr:
1: om cu isapi = om tsi mindueashti ghini, tsi ari giudicata bunã;
2: nu-nj yini (intrã) tu isapi = nu-nj si ndreadzi lucrul, huzmetea)
{ro: socoteală}
{fr: compte; calcul, avis}
{en: account, counting, bill, check (meal)}
ex: tuti lucrili au isapea-a lor; isapea-nj ded curatã; sh-fãtsea isapea-lã tamam; ari sh-nãsã isapea-a ljei; fã isapea; nu easti tu isapi

§ hisapi/hisape (hi-sá-pi) sf hisãchi (hi-sắchĭ) – (unã cu isapi)
ex: doauã suti di liri, hisapea di cãrvanea tutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lugursescu

lugursescu (lu-gur-sés-cu) (mi) vb IV lugursii (lu-gur-síĭ), lugurseam (lu-gur-seámŭ), lugursitã (lu-gur-sí-tã), lugursiri/lu-gursire (lu-gur-sí-ri) – minduescu (cã un lucru easti bun i arãu, cã easti ghini si s-facã i s-nu s-facã un lucru, etc.); nj-va (nj-si dutsi) mintea (cã va s-facã tsiva, cã va yinã cariva, ta s-fac un lucru, etc.); nj-bag (nj-dzãc, nj-dau) cu mintea (ti-atseali tsi va-nj dzãcã i va-nj facã un, etc.); fac (tsãn) unã isapi (di exudili tsi fac, di paradzlji tsi-lj voi a unui, etc.); lu-am tri...; luguryisescu, minduescu, hãbãrsescu
{ro: socoti, calcula, presupune, închipui}
{fr: compter, calculer; avoir l’intention, penser à}
{en: calculate, think, suppose}
ex: mi lugursii (nj-feci isapea) ghini; multi lugursescu (minduescu) cã va si s-facã

§ lugursit (lu-gur-sítŭ) adg lugursitã (lu-gur-sí-tã), lugursits (lu-gur-sítsĭ), lugursiti/lu-gursite (lu-gur-sí-ti) – (lucru) tsi easti minduit; (isapi) tsi s-ari faptã, tsãnutã); tsi lu-am (lu-ai, lu-ati) tri...; luguryisit, minduit, hãbãrsit
{ro: socotit, calculat, presupus, închipuit}
{fr: compté, calculé; avoir l’intention, pensé à}
{en: calculated, thought, supposed}

§ lugursiri/lugursire (lu-gur-sí-ri) sf lugursiri (lu-gur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lugurseashti tsiva; luguryi-siri, minduiri, hãbãrsiri
{ro: acţiunea de a socoti, de a calcula, de a presupune, de a-şi închipui; socotire, calculare, presupunere, închipuire}
{fr: action de compter, de calculer; d’avoir l’intention, de penser à}
{en: action of calculating, of thinking, of supposing to}

§ lugãrsescu (lu-gãr-sés-cu) (mi) vb IV lugãrsii (lu-gãr-síĭ), lugãrseam (lu-gãr-seámŭ), lugãrsitã (lu-gãr-sí-tã), lugãrsiri/lu-gãrsire (lu-gãr-sí-ri) – (unã cu lugursescu)
ex: yinu-aoatsi s-nã lugãrsim; cum nj-u lugãrsescu (minduescu) mini, aestã nu poati s-hibã

§ lugãrsit (lu-gãr-sítŭ) adg lugãrsitã (lu-gãr-sí-tã), lugãrsits (lu-gãr-sítsĭ), lugãrsiti/lugãrsite (lu-gãr-sí-ti) – (unã cu lugursit)
ex: tuti suntu lugãrsiti sh-misurati

§ lugãrsiri/lugãrsire (lu-gãr-sí-ri) sf lugãrsiri (lu-gãr-sírĭ) – (unã cu lugursiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn