DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arugã2

arugã2 (a-rú-gã) sf arudz (a-rúdzĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-apuitui; atsea tsi-lj si plãteashti trã lucrul tsi-lj fatsi unãoarã un lucrãtor (paradzlji, plata), di la-atsel tsi-l puiteashti; rugã, lufe, misto, pagã, platã;
(expr:
1: lj-talj unã arugã = dzãc (astãsescu) tsi arugã va-lj dau trã lucrul tsi va-nj facã;
2: lj-artisescu aruga = lj-mãrescu plata, mistolu)
{ro: leafă, salariu, plată}
{fr: salaire; appointement fixe; paie, gages}
{en: salary; payment}
ex: lja bunã arugã aclo iu lucreadzã; aruga-a mea easti njicã; s-ligã domnu-nj s-nj-artiseascã aruga
(expr: sã-nj mãreascã plata); va sã-lj si talji
(expr: sã-lj si astãseascã, ndreagã) unã arugã

§ rugã2 (rú-gã) sf rudz (rúdzĭ) – (unã cu arugã2)
ex: huzmichear cu rugã (misto, lufe); sã-nj dai ruga (plata, paga)

§ arughedz (a-ru-ghĭédzŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); intru huzmichear (ma multu picurar) cu arugã la un domnu; l-puitescu pri cariva sã-nj facã un lucru; arog, nrug, ãnrug, pãitescu, puitescu
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi arugai (intrai cu-arugã) la un celnic sh-mi feci picurar; lu-arugã s-pascã caljlji; tatã-su lu-avea arugatã picurar; aclo s-arugã tinirlu Cota cu 300 di grosh tu mes; dusi di s-arugã aljurea; mutri s-lu-arugheadzã iuva

§ arog (a-rógŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – (unã cu arughedz)

§ arugat (a-ru-gátŭ) adg arugatã (a-ru-gá-tã), arugats (a-ru-gátsĭ), arugati/arugate (a-ru-gá-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti pãitit tra s-facã un lucru; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; nrugat, ãnrugat, pãitit, puitit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlafi/cãlafe

cãlafi/cãlafe (cã-lá-fi) sf cãlãhi (cã-lắhĭ) – unã soi di pungã di pãndzã tu cari s-bagã (sã nveashti) cãpitunjlu cu cari doarmi omlu; cãlufi
{ro: faţă de pernă}
{fr: taie d’oreiller}
{en: pillow case}

§ culufi/culufe (cu-lú-fi) sf culuhi (cu-lúhĭ) – punga i cutia (di carti, cheali, etc.) cu cari si-anvileashti un lucru; cãlufi
{ro: învelitoare (de pânză, de carton, de piele, etc.)}
{fr: enveloppe en carton, en cuir, etc.}
{en: envelope, wrapper (made of carton, leather, etc.)}

§ cãlufi/cãlufe (cã-lú-fi) sf cãluhi (cã-lúhĭ) – (unã cu cãlafi, culufi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dichi/diche

dichi/diche (dhí-chi) sf dichi (dhíchĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cãndu nu fatsi unã strãmbãtati; driptati, ndriptati, hachi; (fig: dichi = atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi; lufe, arugã, rugã, misto, pagã, platã; expr:
2: lj-dau dichi a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea;
3: am dichi = am ndriptati; atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi;
4: lj-fac dichi a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari; lj-mirimitisescu nindriptatea tsi lj-u-am faptã altãoarã; lj-fac driptati;
5: lj-vinji di dichi = lj-u poati, shtii cum s-lu-azvingã, etc.
6: lj-vinji tu dichi = lji si ndreadzi huzmetea)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: amintã la giudicatã cã el avea dichea; adzã sh-lo dichea (fig: aruga, mistolu) ma nu-sh pãlti borgea

§ dichigor (dhi-chi-ghórŭ) sm dichigori (dhi-chi-ghórĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea; avucat
{ro: avocat}
{fr: avocat}
{en: lawyer}

§ adichii/adichie (a-dhi-chí-i) sf adichii (a-dhi-chíĭ) – nidriptati, nindriptati, apadichii, hilieti, strãmbãtati
{ro: nedreptate}
{fr: injustice}
{en: injustice}

§ apadichii/apadichie (a-pa-dhi-chí-i) sf apadichii (a-pa-dhi-chíĭ) – (unã cu adichii)
ex: apadichia (nidriptatea) s-chearã

§ adic (á-dhicŭ) adg adicã (á-dhi-cã), adits (á-dhitsĭ), aditsi/aditse (á-dhi-tsi) – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: nedrept}
{fr: injuste}
{en: injust}

§ adica (á-dhi-ca) adv – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: pe nedrept}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lufe

lufe (lu-fé) sm lufedz (lu-fédzĭ) – atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-arugã; arugã, rugã, misto, pagã, platã
{ro: leafă, salariu}
{fr: salaire}
{en: salary}
ex: lji scãrchi lufelu (plata); om cu lufe (misto)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misto

misto (mis-tó) sm mistadz (mis-tádzĭ) – atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui cari lu-arugã; arugã, rugã, lufe, pagã, platã
{ro: leafă, salariu}
{fr: salaire}
{en: salary}
ex: ari un bun misto (lufe, pagã); tsi misto ari?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pagã

pagã (pá-gã) sf pl(?) – atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-arugã; arugã, rugã, lufe, misto, platã
{ro: leafă, salariu}
{fr: salaire}
{en: salary}
ex: canda lja cari shtii tsi pagã (misto, arugã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

platã

platã (plá-tã) sf plãts (plắtsĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (cati dzuã, cati mes) trã lucrul tsi-l fatsi trã domnu-su cari lu-arugã; atsea (paradzlji) tsi da omlu trã un lucru tsi lu-acumpãrã; atsea (paradzlji, axaguraua, discumpãrarea, mushtinarea, etc.) tsi-lj si da a unui trã bunlu (i arãulu) tsi-l featsi; arugã, rugã, lufe, misto, pagã
{ro: leafă, plată}
{fr: salaire; paiement}
{en: salary; payment}
ex: lja platã (misto, arugã) bunã trã lucrul tsi-l fatsi; sh-lo platã (mushtinari, discumpãrari) dupã faptili-a lui; tuts acumpãra, tuts sã ndridzea la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi acumprarã); mãcarã, biurã shi vinji oara sh-la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi-avea mãcatã sh-biutã); mãc cu platã (dau tsiva trã tsi mãc); si-l poartã pescul shi s-lja sh-plata; coarda shi funea va s-hibã plata (atsea tsi va lã si facã) a atsilor cari nu va s-poatã s-li dizleagã atseali trei ntribãri

§ plãtescu (plã-tés-cu) (mi) vb IV plãtii (plã-tíĭ), plãteam (plã-teámŭ), plãtitã (plã-tí-tã), plãti-ri/plãtire (plã-tí-ri) – dau paradz trã un lucru tsi lu-acumpãr (trã mãcarea tsi-u fac la hani, trã casa tsi u anichisescu, etc.); dau paradz (misto, arugã, etc.) cati stãmãnã (mes, an, etc.) a atsilui tsi lucreadzã trã mini; lj-dau tsiva (mi discumpãr) a unui tsi-nj featsi un bun (i arãu); fac tsiva tra s-ascap di unã ipuhreusi tsi u am fatsã di cariva; pãltescu, discumpãr, mushtinedz, etc.;
(expr:
1: plãtescu ca pãrmãteftu = plãtescu curat, cu paradzlji dats tu mãnã, unãshunã, cum lipseashti;
2: plãtescu ca preftul = plãtescu tinjisit, fãr di altã, pãnã la-atsel dit soni pãrã;
3: mi plãtescu di tini = tsã plãtescu tutã borgea tsi ts-aveam sh-ascãpai di tini;
4: u plãtescu cu caplu = (tr-atseali tsi-am faptã) va mor, va-nj cher bana, va mi vatãmã;
5: lj-u plãtescu = nj-u scot ahtea pri un tsi-nj featsi-arãu)
{ro: plăti, răsplăti}
{fr: payer, récompenser}
{en: pay, reward}
ex: nu va s-nã plãteascã ndreptul a nostru; Dumnidzã veci (mash) s-lj-u plãteascã; sh-plãti borgea tsi-avea; nu pot s-tsã plãtescu (discumpãr) bunãteatsa; sh-plãti ca preftu

§ plãtit (plã-títŭ) adg plãtitã (plã-tí-tã), plãtits (plã-títsĭ), plãtiti/plãtite (plã-tí-ti) – tsi s-ari datã pãradzlji trã lucrul acumpãrat; tsi sh-ari loatã mistolu trã lucrul tsi fatsi; tsi easti discumpãrat trã bunlu (arãulu) faptu; tsi ari ascãpatã di ipuhreusea tsi-avea cu-atseali tsi-ari faptã; pãltit, discumpãrat, mushtinat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãrchescu

scãrchescu (scãr-chĭés-cu) vb IV scãrchii (scãr-chíĭ), scãrcheam (scãr-chĭámŭ), scãrchitã (scãr-chí-tã), scãrchiri/scãrchire (scãr-chí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru; astãmãtsescu lucrul aclo iu-agiumsi shi nu lu-alas si s-facã ma diparti; l-dau nafoarã di la lucru pri cariva; l-dipãrtedz di tsiva; bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mburescu, burescu
{ro: termina; suprima, concedia, depărta}
{fr: achever, terminer (le tissage); supprimer, congédier, écarter}
{en: finish; stop, suppress, dismiss, discard}
ex: scãrchii pãndza (bitisii di tsãseari); scãrchi arãzboilu (bitisi, astãmãtsi) lucrul di la arãzboi), sã s-ducã la drãshtealã ncãrcatã sh-di la drãshtealã la bãtanji; polimlu avea scãrchitã (s-avea bitisitã, astãmãtsitã); lj-u scãrchi (astãmãtsi, sculã) dhyeara; lji scãrchi lufelu (astãmãtsi tra s-lji-l da); lu scãrchii (l-ded nafoarã) di la lucru; nj-u fricã s-nu mi scãrcheascã (s-nu mi da nafoarã di la lucru); nã scãrchi soea (nã dipãrtã di soi), nã dispãrtsã di lumi

§ scãrchit (scãr-chítŭ) adg scãrchitã (scãr-chí-tã), scãrchits (scãr-chítsĭ), scãrchiti/scãrchite (scãr-chí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; tsi easti astãmãtsit; tsi easti dat nafoarã di la lucru; tsi easti ndipãrtat di tsiva; bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mburit, burit
{ro: terminat; suprimat, concediat, depărtat}
{fr: achevé, terminé; supprimé, congédié, écarté}
{en: finished; stopped, suppressed, dismissed, discarded}

§ scãrchiri/scãrchire (scãr-chí-ri) sf scãrchiri (scãr-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri
{ro: acţiunea de a termina, de a isprăvi; terminare, isprăvire, sfârşire}
{fr: action d’achever, de terminer, de finir}
{en: action of finishing, of terminating}
ex: dauã-arãzboai trã scãrchiri (trã bitisiri) nu-i njic lucru; di frica-a scãrchiriljei (dariljei noafoarã di la lucru), mi dush

§ scãrchiturã (scãr-chi-tú-rã) sf scãrchituri (scãr-chi-túrĭ) – scãrchiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn