DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

parti/parte

parti/parte (pár-ti) sf pãrtsã (pắr-tsã) – tsi nu easti ntreglu lucru ma unã cumatã mash dit el; cumatã tsi easti scoasã (disfaptã) dit un lucru; cumata tsi-lj si cadi a unui cãndu un lucru s-disfatsi (si mparti, s-disicã); atseali tsi lipseashti s-facã un sots (di ma multsãlj sots) cãndu vor s-adarã un lucru; mesea i mardzinea (nastãnga, nandreapta, nãintea, nãpoea, etc.) a unui lucru; calea cãtrã iu fug (mutrescu, mi duc, etc.); meros, cumatã, bucatã, filii, xifari, shinitsã, etc. (1: fig: parti = giumitati di furtia tsi si ncarcã pi-un cal (mulã, gumar); sartsã; expr:
2: ljau (tsãn, hiu di) partea-a unui = tsãn cu cariva, dzãc ca el, ãlj dau ndriptati; lu-apãr; ãlj ljau (tsãn) ileaca, etc.;
3: ljau (fac) parti tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.) = mi bag, mi-ameastic (hiu amisticat) tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.);
4: di partea-a mea = cãt trã mini; ma s-hibã dupã mini;
5: tornu (shuts) loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, pristi tut, cãndu caftu un lucru;
6: patruli pãrtsã a loclui (a lumiljei) = ntreglu loc)
{ro: parte}
{fr: partie, part; côté}
{en: part, side}
ex: partea a mea (cumata tsi-nj si deadi, tsi loai mini) easti ma njica; sh-mini am unã parti (cumatã) dit ayinja-a pãrintsãlor; vai tsãnj trã tini unã parti; lj-featsi Dumnidzã parti; lji ded nã parti di paradzlji tsi-aveam; du-ti di partea-aestã; pri di-altã parti, lamnja acatsã di-adarã nã carti; dupã tsi mutri tu tuti pãrtsãli (tuti cãljurli, pristi tut, ninti, nãpoi, nandreapta i nastãnga); ficiorlu-l bãgai cãvalã ntrã dauãli pãrtsã (fig: ntrã giumitãtsli-a furtiiljei); acumpãrai unã parti (fig: unã giumitati di furtii) di grãn; lã loai parti
(expr: lã loai ileaca, tsãnui cu elj/eali); di nã parti shi di-alantã di punti; cãndu di nã parti, cãndu di alantã parti; di-unã parti-lj vinji greu, cã s-dispãrtsã di duruta-a lui, ma di-altã parti-lj vinji ghini; mutreashti sh-nãs di nã parti di-alantã, nu veadi foc iuva; ãl shutsãrã-arushutsãrã loclu di unã parti shi di-alantã
(expr: pristi tut); s-trapsi di nã parti di cali, tu-unã padi ashtirnutã cu earbã; cljimarã hãngilu la nã parti; tornu loclu di-alantã parti
(expr: mutrescu tut loclu), mutrescu, caftu, nu-ari nun stri loc; l-shutsã loclu di alantã parti
(expr: mutrea tut loclu); l-toarnã udãlu pãn di-alantã parti
(expr: mutri tut udãlu), nu-aflã tsiva; loclu s-lu toarnã di alantã parti shi s-u-aflã; armãnea cãlitori dit patruli pãrtsã a loclui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ploai1/ploae

ploai1/ploae (plŭá-i) sf ploi (plóĭ) shi ploiuri (pló-ĭurĭ) – chicuti di apã tsi cad dit niorlji din tser;
(expr:
1: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
2: toarnã (da, cadi, vearsã, etc.) ploai cu gãleata = cadi ploai multã, di canda toarnã cariva cu gãleata;
3: adzã ploai, mãni grãndini = pãtsãsh adzã tsiva, mãni pots tra s-pats sh-ma multu;
4: cãndu nu-ari ploai, sh-grãndinea i bunã = cãndu ari omlu multã ananghi di-un lucru, shi nu poati s-lu aibã, va s-ifhãrãstiseascã sh-cu-un altu lucru tsi lji ndreadzi ma putsãn (nu cum u vrea) huzmetea;
5: multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã; cari fudzi di ploai, da di grãndini; fudz di ploai, shi dai tu bãltots = zboarã tsi s-dzãc tr-atsel tsi fudzi di-unã lãeatsã tra s-da di-unã altã lãeatsã, ma mari;
6: udatlu (muntili) di ploai nu s-aspari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti aplucusit shi multu nvirinat di-unã mari ghideri tsi-l pãtsã, shi easti agudit diznou di-unã altã ghideri;
7: dupã ploai, tãmbãri cãti s-dzãts (cãti s-vrei) = dupã tsi omlu pati tsiva, shtii (aflã) multi cãljuri cu cari putea si s-afireascã;
8: sã s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari = ma s-minduea (ma s-lj-eara fricã) cã va s-patã tsiva, va sh-loa omlu di ma ninti misurli tsi-avea ananghi ta si s-afireascã;
9: va mi scoatã dit ploai, s-mi bagã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi ari tsiva ascumtu shi nu va s-u scoatã tu padi ca s-u veadã tuts;
10: dupã ploai, shi soari = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi easti apitrusit di ghideri, shi nu veadi vãrã cali s-ascapã, cã cu chirolu va sã ndreagã tuti;
11: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, tsi nu-lj si ndreg trã fãtseari;
12: ploaea tsi yini cu furtsati, nu tsãni multu = lucrili tsi yin cu multã puteari, trec agonja, nu tsãn multu)
{ro: ploaie}
{fr: pluie}
{en: rain}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); Dumnidzale, dã nã ploai sã s-tucheascã tutã cãliva-ali moashi!; s-niura chirolu shi didea ploai; un vimtu, nã ploai greauã sh-nã grindini, cã tsã u featsi pamporea sãrmi!; na c-apãrnjashti unã ca ploai sh-ca negurã; sh-armasi omlu sh-fãrã cal, ca-atsel dit ploai, cu gura hãscatã di nu shtea tsi s-facã; vinji toamna shi cu ploili; lu-acãtsã toamna cu ploiurli; avum ploiuri tut meslu aestu; stai ca-atsel dit ploai; ts-acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cã nu videai ntrã tini; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu; sudorli lã cura ca ploaea

§ pluinã (plu-í-nã) sf pluinj (plu-ínjĭ) – chiro cu ploai (chiro pluios, di-aradã cu ploai minutã, cu chicuti njits shi ndisati tsi cadi dipriunã di nu s-pari s-astãmãtseascã vãrnãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spumã

spumã (spó-mã) sf spumi/spume (spú-mi) – petur ca albu (sh-multi ori cu njits fushti) tsi s-fatsi pri fata-a multor lucri cãndu suntu-ascuturati vãrtos; unã muljiturã cu fushti tu nãsã, ca yinlu, bunãoarã, cãndu s-ascuturã i s-distupã shisha-ascuturatã; spumãturã;
(expr:
1: easti spuma (a unui lucru) = easti partea-atsea ma buna-a unui lucru;
2: fac spumi la gurã (di inati, etc.) = mi-ari acãtsatã unã mari inati; mi-ariciuescu, mi arcedz multu di multu; mi-acãtsarã dratslji)
{ro: spumă}
{fr: écume, mousse}
{en: froth, foam}
ex: fatsa-lj albã ca spuma; arãslu ca spuma di lapti; nu lj-ari loatã spuma di la carni; featsi spumã laptili; di griri shi strigari avea faptã spumã la gurã

§ spumãturã (spu-mã-tú-rã) sf spumãturi (spu-mã-túrĭ) – atsea tsi-avem pri fatsa-a unui lucru tsi fatsi spumi; spumã
{ro: spumă}
{fr: écume}
{en: foam, froth}
ex: yinlu-aestu easti spumãturã (mash spumã)

§ spumos (spu-mósŭ) adg spumoasã (spu-mŭá-sã), spumosh (spu-móshĭ), spumoa-si/spumoase (spu-mŭá-si) – (amarea cu chimati, yinlu, laptili, etc.) tsi easti cu spumã; spumat, aspumat
{ro: spumos}
{fr: écumeux}
{en: foamy, frothy}

§ spumedz (spu-médzŭ) vb I spumai (spu-máĭ), spumam (spu-mámŭ), spumatã (spu-má-tã), spuma-ri/spumare (spu-má-ri) – (apa, yinlu, chima, etc.) fatsi spumi; (omlu, calu, etc.) scoati spumi la gurã cãndu alagã multu; aspum;
(expr: spumedz (di inati) = dip canda scot spumi la gurã cãndu mi nãirescu multu pri cariva)
{ro: spuma}
{fr: écumer, mousser}
{en: skim, foam, froth}
ex: laptili si spumã (featsi spumã); undzãli spuma ningã; calu avea spumatã (avea faptã spumã la gurã) di multã alãgari

§ spumat (spu-mátŭ) adg spumatã (spu-má-tã), spumats (spu-mátsĭ), spumati/spumate (spu-má-ti) – tsi ari faptã spumi; tsi ari scoasã spumi la gurã; aspumat
{ro: spumat}
{fr: qui a de l’écume, qui a moussé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

turbur1

turbur1 (túr-burŭ) (mi) vb I turburai (tur-bu-ráĭ), turburam (tur-bu-rámŭ), turburatã (tur-bu-rá-tã), turburari/turburare (tur-bu-rá-ri) – mintescu (apili) tra s-li fac murdari shi s-nu si s-veadã limpidi; (mi) aflu tu-unã stari di niisihii sufliteascã, mplinã di simtsãminti tsi-nj alãcescu mintea; cutrubur, cuturbur, cutulbur, mintescu, tulbur, trub
{ro: tulbura, agita}
{fr: troubler, agiter}
{en: trouble, perturb}
ex: nu turburats (alãcits) apa; cum s-nu mi turbur (s-nu nj-alãcescu mintea), tatã, cãndu shtiu, tsi mi-ashteaptã?; minduirli u turburã (ãlj mintescu mintea shi inima) dipriunã; s-turburã la minti di la moartea-a hilji-sai

§ turburat (tur-bu-rátŭ) adg turburatã (tur-bu-rá-tã), turburats (tur-bu-rátsĭ), turburati/tur-burate (tur-bu-rá-ti) – (apa) tsi easti alãcitã; cari ari minduiri greali shi niisihii tsi-l fac pri cariva s-nu u-aibã mintea limpidi shi isihã; alãcit, cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulburat, trubat
{ro: tulburat, agitat}
{fr: troublé; agité}
{en: troubled; agitated, perturbed}
ex: tsi ai, more hilj, di eshti ahãt turburat?

§ turbura-ri/turburare (tur-bu-rá-ri) sf turburãri (tur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-turburã; alãciri, cutruburari, cuturburari, cutul-burari, mintiri, tulburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura; tulburare, agitare}
{fr: action de troubler, d’agiter}
{en: action of troubling someone (himself), of perturbing}

§ nturbur (ntúr-burŭ) (mi) vb I nturburai (ntur-bu-ráĭ), nturburam (ntur-bu-rámŭ), nturburatã (ntur-bu-rá-tã), nturburari/nturburare (ntur-bu-rá-ri) – (unã cu turbur1)
ex: tãlaza di aeri nturburã apa; s-avea nturburatã niheamã

§ nturburat (ntur-bu-rátŭ) adg nturburatã (ntur-bu-rá-tã), nturburats (ntur-bu-rátsĭ), nturburati/nturburate (ntur-bu-rá-ti) – (unã cu turburat)
ex: nturburatã lj-eara mintea

§ nturbura-ri/nturburare (ntur-bu-rá-ri) sf nturburãri (ntur-bu-rắrĭ) – (unã cu turburari)

§ tulbur1 (túl-burŭ) (mi) vb I tulburai (tul-bu-ráĭ), tulburam (tul-bu-rámŭ), tulburatã (tul-bu-rá-tã), tulburari/tulburare (tul-bu-rá-ri) – (unã cu turbur1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn