|
|
zlotâ
RO:zlot - monedă turcească … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:50296>2014-05-14 22:31:17.953048 »
lotãrii/lotãrie
lotãrii/lotãrie (lo-tã-rí-i) sf – vedz tu lot
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: lotciop
ciop (cĭópŭ) sn ciopuri (cĭó-purĭ) – cali (mitoadã, trop, etc.) prit cari alãsãm tihea (soartea, cãsmetea) s-aleagã un om, dit unã ceatã mari di oaminj; lot, lotã, lahno, lãhmã, scurtitsã, shcurtitsã, clir, lutãrii, lotãrii
{ro: lot, soartă}
{fr: lot, (tirer au) sort}
{en: (draw, cast) lots, chance, fate}
ex: trapshu ciop (shcurtitsa)
clir1
clir1 (clírŭ) sm fãrã pl – cali (mitoadã, trop, etc.) cu cari alãsãm tihea (soartea, cãsmetea) s-aleagã un om, dit unã ceatã mari di oaminj, dupã cum ãlj cadi mira; lot, lotã, lahno, lãhmã, scurtitsã, shcurtitsã, ciop, lutãrii, lotãrii
{ro: lot, soartă}
{fr: lot, (tirer au) sort}
{en: (draw, cast) lots, chance, fate}
ex: arucã clir (tradzi ciop, shcurtitã); cãdzu clirlu (mira) pri mini tra s-mi duc n hoarã shi s-ved tsi s-fatsi
gros1
gros1 (grósŭ) sm grosh (gróshĭ) – parã veclju dit chirolu-a turtsãlor; aslan;
(expr: lu-adrãm groslu zlotã = chirum paradz, avum znjii; [bãgats oarã cã zlota fatsi 30 di paradz, groslu 40])
{ro: monedă de pe vremea turcilor; piastru}
{fr: ancienne monnaie; piastre}
{en: old coin; piastre}
ex: lu-adrai, ved, groslu zloatã; sãnãtatea nu s-acumpãrã cu grosh
§ calagros (ca-la-grósŭ) sm calagrosh (ca-la-gróshĭ) – pãrã dit veclju chirolu-a turtsãlor; caragros
{ro: icosar}
{fr: ancienne monnaie turque}
{en: old Turkish coin}
ex: u meashti un calagros
§ caragros (ca-ra-grósŭ) sm caragrosh (ca-ra-gróshĭ) – (unã cu calagros)
ex: miscui nveasta un caragros
lot
lot (lótŭ) sn loturi (ló-turĭ) – cali (mitoadã, trop, tirtipi, etc.) cu cari alãsãm tihea (soartea, cãsmetea) s-aleagã un om, dit unã ceatã mari di oaminj; lotã, lutãrii, lahno, lãhmã, scurtitsã, shcurtitsã, ciop, clir; (fig: lot = tihi, soarti, scriatã, etc.)
{ro: lot, soartă}
{fr: lot, (tirer au) sort}
{en: (draw, cast) lots, chance, fate}
ex: nji cãdzu tu lot (amintai lutãria; nj-fu tihea s-amintu)
§ lotã (ló-tã) sf loti/lote (ló-ti) – (unã cu lot)
ex: lj-ishi lota (fu aleptu, amintã); tu lotea-a mea fu ayinja, tu a frati-njui casa
§ lahno (lah-nó) sm lahnadz (lah-nádzĭ) – (unã cu lot)
§ lãhmã (lãh-mắ) sm lãhmadz (lãh-mádzĭ) – (unã cu lot)
ex: feata dzãtsi s-arcats lãhmãlu (s-arcats shcurtitsa, cioplu, clirlu; s-trãdzets lutiria)
§ lutãrii/lutãrie (lu-tã-rí-i) sf lutãrii (lu-tã-ríĭ) –
1: unã soi di-agioc iu cati om, dit unã buluchi mari di oaminj, lja (lj-si da) prota cãti un tischire cu-un numir ngrãpsit pri el, deapoea s-aleadzi un numir, fãr si sã shtibã dininti cari numir va s-aleagã, shi, tu soni, omlu tsi tihiseashti s-aibã tischirelu cu-aestu numir va s-amintã un lucru (di-aradã paradz);
2: cali (mitoadã, trop, tirtipi, etc.) prit cari s-aleadzi, dupã cum ãlj cadi tihea, un om dit unã parei mari di oaminj; lotãrii, lot, lotã, lahno, lãhmã, shcurtitsã, ciop, clir
{ro: loterie, lot, soartă}
{fr: loterie, lot, sort}
{en: lottery, fate}
ex:
§ lotãrii/lotãrie (lo-tã-rí-i) sf lotãrii (lo-tã-ríĭ) – (unã cu lutãrii)
scurtu1
scurtu1 (scúr-tu) adg scurtã (scúr-tã), scurtsã (scúr-tsã), scur-ti/scurte (scúr-ti) – (cali, lucru) tsi nu easti lungu; (cali) tsi s-fatsi agonja tu niheamã chiro; tsi tsãni (dãnãseashti) putsãn chiro; (om) njic tu boi;
(expr: cu minti scurtã, scurtu di minti = tsi nu mindueashti ghini, ca oaminjlji dishteptsã, itsrã, mintimenj)
{ro: scurt}
{fr: court, bref}
{en: short, brief}
ex: om scurtu (njic tu boi); nu-avu tsi s-facã cu eali cã suntu scurti; coadã lungã sh-minti scurtã
(expr: s-dzãtsi trã muljeri cã au perlu lungu ma nu suntu sh-ahãntu mintimeni)
§ scundu (scún-du) adg scundã (scún-dã), scundzã (scún-dzã), adg scundi/scunde (scún-di) – (om) tsi easti shcurtu, njic (di boi); (om, lucru) tsi nu para easti-analtu; scurtu, scurtabec, scurtabac, scurtac, shcurtu, shcurtabac, apus, njic, minut
{ro: scund}
{fr: court, petit (de taille)}
{en: short, small (in height)}
ex: lã freadzim scunda nucã
§ shcurtu1 (shcúr-tu) adg shcurtã (shcúr-tã), shcurtsã (shcúr-tsã), shcurti/shcurte (shcúr-ti) – (unã cu scurtu1)
ex: pãrãmithlu a meu easti shcurtu (nu tsãni multu chiro); lu-aduchi cã easti shcurtu di minti
(expr: cã nu para easti mintimen, dishteptu); shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; ari cusitsi lundzi sh-minti shcurtã
(expr: easti ca glarecicã)
§ Scurtu2 (Scúr-tu) sm fãrã pl – andoilu mes a anlui (nai ma scurtul mes dit an cu 28 di dzãli trei anj cu-arada, shi 29 ampatrulea); Shcurtu, Flivar, Fivruar
{ro: Februarie}
{fr: Février}
{en: February}
ex: dit Scurtu (meslu Flivar) masturlji ahiurhescu si s-mindueascã trã ducã
§ Shcurtu2 (Shcúr-tu) sm fãrã pl – (unã cu Scurtu2)
ex: Shcurtul (Flivarlu) atsel arãulu; Shcurtul (meslu Flivar) s-moalji chirolu
§ scurtedz (scur-tédzŭ) (mi) vb I scurtai (scur-táĭ), scurtam (scur-támŭ), scurtatã (scur-tá-tã), scurta-ri/scurtare (scur-tá-ri) – fac ma scurtu; njicshuredz lundzimea-a unui lucru; shcurtedz, scurtichedz, shcurtichedz, njicshuredz, adun;
stãflit
stãflit (stã-flítŭ) sn stãfliti/stãflite (stã-flí-ti) – cumata njicã sh-cãrnoasã tsi spindzurã pristi limbã, tu partea di nãpoi a gurãljei di om; stãfilit
{ro: omuşor, epiglotă}
{fr: luette, uvule}
{en: uvula}
§ stãfilit (stã-fi-lítŭ) sn stãfiliti/stãfilite (stã-fi-lí-ti) – (unã cu stãflit)
stol
stol (stólŭ) sn stoluri (stó-lurĭ) – unã buluchi di ma multi pampori (di-alumtã i di emburlãchi); tuti pamporli avuti di-un stat
{ro: flotă}
{fr: escadre, flotte}
{en: squadron, fleet}
ex: pri amari va si s-ducã stolu
zloatã2
zloatã2 (zlŭá-tã) sf zlots (zlótsĭ) – pãrã veclju nturtsescu (trei carturi dit un pheastru); zlot, zlotã;
(expr: lu-adrai groslu zloatã = chirui paradz)
{ro: zlot, veche monedă turcească}
{fr: ancienne monnaie turque}
{en: old Turchish money}
ex: cu-unã zloatã calpã n pungã; lu-adrãm groslu zloatã
(expr: avem cheardiri)
§ zlot (zlótŭ) sm zlots (zlótsĭ) – (unã cu zloatã2)
ex: ded pi pelã doi aslanj sh-un zlot
§ zlotã (zló-tã) sf zlots (zlótsĭ) – (unã cu zloatã2)