DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

lobudã

lobudã (ló-bu-dã) sf lobudi/lobude (ló-bu-di) – soi di earbã, tsi creashti agrã prit cãmpuri, icã imirã, criscutã di oaminj tu grãdinj trã frãndza-a ljei bunã tu mãcari primuveara, cãndu lobuda easti frescã (ghelã i pitã), cu mardzina ntreagã icã dintsatã, nyilicioasã pi partea di pisuprã sh-cu-unã hromã tsi da ca pi albu-asimi pi partea di dinãpoi (icã veardi di dauli pãrtsã, tsi da nãscãntiori niheamã sh-pi-arosh); alobudã
{ro: lobodă}
{fr: arroche}
{en: orach, pig weed}
ex: primuveara, pita di lobudã easti multu nostimã

§ alobudã (a-ló-bu-dã) sf alobudi/alobude (a-ló-bu-di) – (unã cu lobudã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

marandu

marandu (má-ran-du) sm fãrã pl – numã datã la ma multi planti, agru-erghi, a curi frãndzã, primuveara cãndu suntu freshchi, s-bagã tu mãcãri sh-tu piti di veardzã, deadun cu shteyili, lobuda shi alti erburi, agri i imiri, (i) niscãnti di eali, cu trup disfaptu, frãndzã strimti, cu lilici adunati ca tsiva gljami stronghili, (ii) altili, cu truplu ndreptu sh-piros, nidisfaptu, cu schicuri di lilici njits adunati tu chipitli a lumãchitslor (ufilisiti trã hrana-a portsãlor) shi (iii) altili, cu frãndzã aroshi, sh-cu schicuri lundzi sh-subtsãri di lilici viniti, ufilisiti ca planti criscuti trã mushuteatsã; marantu, shtirnu, shtirã, shtirvadi
{ro: amarant, ştir}
{fr: amarante}
{en: amaranth, redroot pigwwed}
ex: lai marandu galbin tsi moscul nu-l cherdzã; ca marandul di munti; tufi mãri di marandu; ngãlbini ca marandul; ca marandul pãlescu

§ marantu (má-ran-thu) sm fãrã pl – (unã cu marandu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shtirnu

shtirnu (shtír-nu) sn shtirnuri (shtír-nurĭ) – numã datã la ma multi planti, agru-erghi, a curi frãndzã, primuveara cãndu suntu freshchi, s-bagã tu mãcãri sh-tu piti di veardzã, deadun cu shteyili, lobuda shi alti erburi, agri i imiri, (i) niscãnti di eali, cu trup disfaptu, frãndzã strimti, cu lilici adunati ca tsiva gljami stronghili, (ii) altili, cu truplu ndreptu sh-piros, nidisfaptu, cu schicuri di lilici njits adunati tu chipitli a lumãchitslor (ufilisiti trã hrana-a portsãlor) shi (iii) altili, cu frãndzã aroshi, sh-cu schicuri lundzi sh-subtsãri di lilici viniti, ufilisiti ca planti criscuti trã mushuteatsã; shtirã, shtirvadi, marandu, marantu
{ro: amarant, ştir}
{fr: amarante, crête de coq}
{en: amaranth}

§ shtirã (shtí-rã) sf shtirã (shtí-rã) – (unã cu shtirnu)
ex: tuca shtirã trã porcu tra s-mãcã

§ shtirvadi/shtirvade (shtir-vá-di) sf shtirvãdz (shtir-vắdzĭ) – (unã cu shtirnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

veardi/vearde

veardi/vearde (veár-di) adg veardi/vearde (veár-di), verdzã (vér-dzã), verdzã (vér-dzã) – hromã tsi sh-u-adutsi cu frãndza di ponj i lilici;
(expr:
1: veardi (ca numã masculinã; sm) = hroma veardi;
2: pom veardi = pom tsi nu easti uscat, tsi bãneadzã ninga;
3: poamili suntu verdzã = poamili suntu nicoapti;
4: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
5: veardi, veashtid s-featsi tu fatsã = s-nãrãi, lu-acãtsã multu inatea)
{ro: verde, înverzit}
{fr: vert, verdi, verdoyant}
{en: green, verdant}
ex: valea veardi; lãludz verdzã; cãmpul easti veardi; ponjlj-aeshti suntu verdzã, nu suntu uscats; veardili
(expr: hroma veardi) mi-arãseashti; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; suntu verdzã poamili din gãrdinã
(expr: suntu nicoapti), cã easti ninga-agonja

§ veardzã (veár-dzã) sf pl – frãndzã verdzã di zãrzãvãts shi erburi tsi s-mãcã (ca, bunãoarã, spãnãts, urdzãts, lobudã, stir, frãndzã di tseapã veardi i di pangearyi, etc.), tsi s-bagã tu mãcãri i piti
{ro: verdeţuri}
{fr: légumes, herbes (comestibles)}
{en: greens, vegetables}
ex: unã pitã mash cu veardzã; apoea veardzãli

§ virdeatsã (vir-deá-tsã) sf virdets (vir-détsĭ) shi virdetsuri (vir-dé-tsurĭ) – hroma veardi tsi u-au erghili (frãndzãli di ponj, frãndzili di lilici, etc.); loc (cãmpu, pãduri, munti, etc.) pri cari crescu multi lucri verdzã (erghi, ponj cu frãndzã, zãrzãvãts, etc.); virdzãturã, prisinadã
{ro: verdeaţă}
{fr: verdure}
{en: greenness}
ex: tu alti locuri cu virdets; shedz tu virdeatsã

§ virdzãturã (vir-dzã-tú-rã) sf virdzãturi (vir-dzã-túrĭ) – (unã cu virdeatsã)

§ virdzari/virdzare (vir-dzá-ri) sf virdzãri (vir-dzắrĭ) – pitã di veardzã; vãrdzari
{ro: plăcintă cu verdeţuri}
{fr: galette avec des légumes comme poireau, orties, radiaires, courges, etc.}
{en: Aromanian pie made with greens}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn