DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aslan1

aslan1 (as-lánŭ) sm aslanj (as-lánjĭ) – parã dit chirolu-a turtsãlor; gros
{ro: ban de pe vremea turcilor; piastru}
{fr: ancienne monnaie; piastre}
{en: old coin; piastre}
ex: pãnea fatsi doi aslanj; vidzui un aslan (ljundar) cu un aslan (pãrã); tsintsi aslanj ded pri oca di carni; unã sutã di aslanj fac unã lirã

§ arslan1 (ar-slánŭ) sm arslanj (ar-slánjĭ) – (unã cu aslan1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aslan2

aslan2 (as-lánŭ) sm, sf aslanã (as-lá-nã), aslanj (as-lánjĭ), aslani/aslane (as-lá-ni) – prici mari dit fumealja-a cãtushlor, carnivorã (tsi s-hrãneashti cu carni), tsi bãneadzã tu Africhii shi Asii, cu caplu mari sh-cu unã hioti (coamã) multu mari shi tufoasã pri cap; ljundar, ljunar; (fig: aslan (ca adg) = tsi easti gioni sh-livendu ca un aslan)
{ro: leu}
{fr: lion}
{en: lion}
ex: aslanlu ari percea lungã; ashi imnã mash aslanlu (ljundarlu, gionili ca aslan); vidzui nã aslanã cu puljlj-a ljei; tsi mutritã di aslan (di ljundar); nãvãlirã pri dushmanj ca aslanjlji; alipidatã aslanã (fig: livendã sh-gioni ca un ljundar); aslanã muljari!; mi hãrsescu cã ti ved aslanã; s-aspusirã aslanj (fig: gionj ca ljundarlji); vidzui un aslan (ljundar) cu un aslan (pãrã)

§ arslan2 (ar-slánŭ) sm, sf, adg arslanã (ar-slá-nã), arslanj (ar-slánjĭ), arslani/arslane (ar-slá-ni) – (unã cu aslan2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuciur

ciuciur (cĭú-cĭurŭ) vb I ciuciurai (cĭu-cĭu-ráĭ), ciuciuram (cĭu-cĭu-rámŭ), ciuciuratã (cĭu-cĭu-rá-tã), ciuciurari/ciuciurare (cĭu-cĭu-rá-ri) – zburãscu (asun) multu peanarga, cu-unã boatsi apusã; zburãscu peanarga la ureaclja-a unui tra nu-avdã altsã tsi-lj dzãsh; ea ciuciurã-lj tini tu ureaclji aisti ndauã zboarã; (apa, izvurlu, etc.) fatsi un vrondu surdu, cãteanjor shi peanarga; ciuciuredz, nciuciur, aburedz, shushur, shushuredz, shurshuredz, shupir, shupiredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, pushpur, pushpuredz, pãshpuredz, pishpuredz;
(expr: nã ciuciurãm = nã urnipsim)
{ro: şopti}
{fr: parler bas à l’oreille, chuchoter, murmurer}
{en: whisper}
ex: nu shtiu tsi sh-ciuciurarã (tsi shi zburãrã peanarga la ureaclji); un vimt di searã ciuciurã prit frãndzã; avdzã tsi-sh ciuciurarã shi lã dzãsi a fratslor la ureaclji; ãlj ciuciurã hiljlu la ureaclji; ãlj ciuciurã ascumtishalui; nj-ciuciurã zboarã dultsi tu ureclji

§ ciuciuredz (cĭu-cĭu-rédzŭ) vb I ciuciurai (cĭu-cĭu-ráĭ), ciuciuram (cĭu-cĭu-rámŭ), ciuciuratã (cĭu-cĭu-rá-tã), ciuciurari/ciuciurare (cĭu-cĭu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)

§ ciuciurat (cĭu-ciu-rátŭ) adg ciuciuratã (cĭu-ciu-rá-tã), ciuciurats (cĭu-ciu-rátsĭ), ciuciurati/ciuciurate (cĭu-ciu-rá-ti) – zburãt (asunat) peanarga; ciuciurat, nciuciurat, aburat, shushurat, shurshurat, shupirat, shuptirat, shupturat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat
{ro: şoptit}
{fr: parlé bas à l’oreille, chuchoté}
{en: whispered}

§ ciuciurari/ciuciurare (cĭu-ciu-rá-ri) sf ciuciurãri (cĭu-ciu-rắrĭ) – zburãri (asunari) multu peanarga; ciuciurari, nciuciurari, aburari, shushurari, shurshurari, shupirari, shuptirari, shupturari, push-purari, pãshpurari, pishpurari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire}
{fr: action de chuchoter, chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering}

§ ciuciurãturã (cĭu-cĭu-rã-tú-rã) sf ciuciurãturi (cĭu-cĭu-rã-túrĭ) – zborlu peanarga tsi s-avdi cãndu omlu ciuciureadzã; pushpurami, pãshpurami, pishpurami, shurshur, pushpurari, pãshpurari, pishpurari
{ro: şoaptă}
{fr: chuchotement, murmure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coastã

coastã (cŭás-tã) sf coasti/coaste (cŭás-ti) –
1: os lungu, suptsãri shi ncusurat, dit unã preaclji di oasi (di ma multili preclji di oasi) tsi s-aflã tu cheptul a omlui (a pravdãljei), ligati di dauãli pãrtsã (nastãnga shi nandreapta) di un os, tu mesi ãn fatsã, sh-di altu os tu nãpoea-a cheptului; partea di nastãnga, icã di nandreapta a truplui di om, di la umir pãnã la coapsã (cipoc);
2: partea di munti tsi dipuni (s-alinã); schinãrat (di munti); dzeanã;
(expr:
1: nj-si ved coastili = hiu multu slab, mash cheali sh-oasi;
2: lj-bag sula n coasti = lj-bag multã zori; l-stringu vãrtos (l-pingu, tra s-facã un lucru);
3: nj-mãcã coasta tsarã = mi da di padi (mi-arucã, mi zdupuneashti, mi-arucuteashti);
4: nu-nj mãcã coasta tsarã = nu nj-u poati, nu mi-azvindzi;
5: frãngu coasti; dau ãn coasti = stau sh-mi minduescu tsi s-fac (cã nu para ved cari easti calea-atsea buna); stau pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; lj-bag cheadits, lu-ambudyisescu pri cariva tra s-nu shtibã tsi s-facã; strãmbu narea; shuvãescu, mi cãltin)
{ro: coastă (de animal; de munte)}
{fr: côte (de l’animal; de la montagne)}
{en: rib (of animal), slope (of hill)}
ex: unã coastã di njel friptu; mi-agudi tu coastã; sherchilj au multi coasti; s-dipunea di pi coastã (dzeanã); cãsharea u bãgarã tu coasta (schinãratlu) di munti; lji bãgã sula n coasti
(expr: lj-bãgã multã zori), l-featsi s-fugã dit hoarã; cari ãlj bãgã sula tu coasti shi nu-lj dãdea banã dip
(expr: cara-lj bãgã zori shi nu lu-alãsa isih dip); nu-nj mãcã coasta tsarã
(expr: nu pot s-hiu dat di padi); frãndzi coasti
(expr: sta pi ndauã), cã nu shtii tsi cali s-aleagã; ma nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu stai pi ndauãli), shi nu vai vrei s-u-adari; fãrã shcljimurari sh-fãrã s-da n coasti
(expr: fãrã s-shuvã-eascã) vãrnãoarã; taha frãndzea coasti, s-nu dzãcã ljundarlu carishti tsi; nãsã frãndzea coasti sh-fãtsea nãji sã s-alinã analtu la vãsiljelu

§ custicã (cus-tí-cã) sf custitsi/custitse (cus-tí-tsi) – coastã njicã
{ro: costiţă}
{fr: petite côte, côtelette}
{en: small rib}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

disic

disic (di-sícŭ) (mi) vb I disicai (di-si-cáĭ) shi discai (dis-cáĭ), disicam (di-si-cámŭ) shi discam (dis-cámŭ), disicatã (di-si-cá-tã) shi discatã (dis-cá-tã), disicari/disicare (di-si-cá-ri) shi disca-ri/discare (dis-cá-ri) – talj (aspargu) un lucru dealungului tu ma multi cumãts; talj, crep, aspargu, frãngu, mpartu, dinjic, etc.
(expr:
1: mi disic = mi mpartu ta s-fac ma multi lucri (diunãoarã);
2: nj-disic mintea (caplu) = mi frimintu cu ghiderli tsi-nj fac i cu minduirli shi cripãrli tsi am; glãrescu di minti cu zboarãli shi aurlãrli tsi nj-avdu;
3: disic mãcarea n gurã = cioamin sh-u meastic mãcarea n gurã;
4: u disic nãinti = cutedz s-mi duc nãinti, mi ncucutedz s-fac un lucru gioni)
{ro: despica, sparge; sfâşia}
{fr: fendre; déchirer}
{en: cleave, split}
ex: du-ti s-disits ndoauã leamni tu pãduri; disicã leamnili dit ubor tra s-fãtsem foclu tu vatrã; cãndu disicã (tãlje, dishcljisi) caplu a lamnjiljei; plãndzi di s-disicã
(expr: di glãreashti di minti); tsi vã disicats caplu
(expr: tsi cripats, tsi vã minduits sh-ahãntu multu) dipriunã?; ficiorlji aeshti-nj disicarã caplu
(expr: mi glãrirã di minti); ljundarlji s-ti disicã (dinjicã); nu pot s-mi disic
(expr: s-mi mpartu) di tuti pãrtsãli; tsi sh-cu dintsãlj ti disicã (dinjicã, cioaminã); shi cum di-a cãnjlor alãtrat s-disicã (s-huhuteashti) tutã valea; eara gioni, om tsi disicã nãinti; fratslji disicã muntsãlj
(expr: cuteadzã s-alagã muntsãlj), muma disicã amãrli
(expr: cuteadzã s-alagã pristi-amãri)

§ disicat (di-si-cátŭ) adg disicatã (di-si-cá-tã), disicats (di-si-cátsĭ), disicati/disicate (di-si-cá-ti) – tsi fu tãljat (aspartu) dealungului tu ma multi cumãts; cripat, aspartu, frãmtu, mpãrtsãt, dinjicat, etc.
{ro: despicat, spart, sfâşiat}
{fr: fendu; déchiré}
{en: cleaved, split}

§ discat (dis-cátŭ) adg discatã (dis-cá-tã), discats (dis-cátsĭ), discati/discate (dis-cá-ti) – (unã cu disicat)

§ disica-ri/disicare (di-si-cá-ri) sf disicãri (di-si-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disicã tsiva; cripari, aspãrdzeari, frãndzeari, mpãrtsãri, dinjicari, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grivã

grivã (grí-vã) sf grivi/grive (grí-vi) – per lungu shi stufos tsi creashti pi grumadzlu icã schinãratlu a unor prãvdã (ca, bunãoarã, calu, ljundarlu, etc.); coamã, hioti
{ro: coamă}
{fr: crinière}
{en: mane}
ex: cã pãnã la os, tu grivã, ti ved tãljat arãu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã