DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ljepuri/ljepure

ljepuri/ljepure (ljĭé-pu-ri) sm ljepuri (ljĭé-purĭ) – agru-prici tsi bãneadzã prit pãduri shi cãmpuri (mari cãt unã cãtushi), cu urecljili lundzi, cu coada shcurtã, cu doi dintsi ma lundzi tsi s-ved cã es dit falca di nsus shi cicioarili di dinãpoi ma lundzã ca di-atseali di ninti tra s-poatã s-fugã ma-agonja; ljepri, ljepur, ljopur, lepuri;
(expr:
1: dormu ca un ljepuri = dormu multu lishor, mi dishteptu la itsi njic vrondu tsi s-fatsi deavãrliga;
2: escu ljepuri = mi-aspar lishor, escu fricos;
3: fug ca ljepuri = fug multu agonja;
4: lj-fac (l-fac) cicior di ljepuri = lu-astrec, alag ma-agonja; l-fac di-arshini cã lj-u pot, cã-s ma bun di el;
5: nu shtii di iu arsari ljepurli = nu shtii di iu easi, arsari tihea;
6: fur inima di ljepuri shi oauãli di sum cloci = escu multu bun fur shi omlu nu mi-aducheashti lishor cãndu-l fur)
{ro: iepure}
{fr: lapin, lièvre}
{en: rabit, hare}
ex: s-duc avinatic trã ljepuri; ficiorlji a lui ishirã s-vatãmã tsiva ljepuri; ljepurli tricu pit nolgica di nãsh shi ascãpã; di-iu nu mindueshti, di-aclotsi-arsari ljepurli
(expr: easi tihea); ljepurli arsari
(expr: tihea yini) di-iu nu ti-ashteptsã; vru si scoatã ljepuri shi deadi pri ursã; cari alagã dupã doi ljepuri, nu acatsã necã un; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri

§ ljepur (ljĭé-purŭ) sm ljepuri (ljĭé-purĭ) – (unã cu ljepuri)
ex: turcul lu-acatsã ljepurli cu arãbãlu; fudzea ca un ljepur
(expr: multu-agonja); lj-u fricã ca a ljepurlui

§ lje-pri/ljepre (ljĭé-pri) sm ljepri (ljĭé-pri) – (unã cu ljepuri)
ex: pots sã-lj fats cicior di ljepri?
(expr: pots s-lu astrets? sã-l fats di-arshini?)

§ ljopur (ljĭó-purŭ) sm ljopuri (ljĭó-purĭ) – (unã cu ljepuri)

§ lepuri/lepure (lé-pu-ri) sm lepuri (lé-purĭ) – (unã cu ljepuri)
ex: ca lepuri-lj fudzi ciciorlu
(expr: alagã multu-agonja); ãl feci cicior di lepuri
(expr: lu-astricui)

§ lipurici (li-pu-rícĭŭ) sm lipurici (li-pu-rícĭ) – lepuri njic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shcljop1

shcljop1 (shcljĭópŭ) adg shcljoapã (shcljŭá-pã), shcljochi (shcljĭóchĭ), shcljoapi/shcljoape (shcljŭá-pi) – cari ari un cicior ma shcurtu di-alantu; cari nu-ari un cicior (i ari un cicior lãndzit) sh-imnã cu-unã pãtãritsã; cari easti lãndzit di-un cicior shi sh-lu tradzi cãndu imnã; sljop, tupal; (fig:
1: shcljop = tsi ari unã i ma multi cusuri; tsi nu easti farsi;
2: expr: shtiu ndauã oarbi shi shcljoapi = nu para shtiu multi, shtiu tsiva, nu multi lucri, putsãni sh-fãrã simasii)
{ro: şchiop}
{fr: boiteux, clopin}
{en: lame, limping}
ex: cumbara slabã, shcljoapã; armasi shcljop di la polim; tsi-l vrei, cã-i shcljop sh-cu-unã peanã, dzãsi un pulj; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; u ncãrcã pri nã mulã shcljoapã; ficiorlu atsel shcljoplu, ãlj dzãsi a mã-sai; trapsi shcljoplu tsupã-ta, tsupã-ta! cãtrã la lamnjj; nãsã-lj dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nãoarã mi featsi mu-mea, dzãsi shcljoplu; nchisi sh-nãs cu mula-atsea shcljoapa pri dinãpoi; shi ncalicã mula shcljoapã, armasã aclo iu lu-alãsarã; shtii sh-nãs ndauã oarbi shi shcljoapi
(expr: nu para shtii multi)

§ sljop (sljĭópŭ) adg sljoapã (slĭŭá-pã), sljochi (sljĭóchĭ), sljoapi/sljoape (sljĭŭá-pi) – (unã cu shcljop1)

§ shcljoapic (shcljĭŭá-picŭ) vb I shcljupicai (shcljĭu-pi-cáĭ), shcljupicam (shcljĭu-pi-cámŭ), shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicari/shcljupicare (shcljĭu-pi-cá-ri) – imnu ndrupãt ma multu pi-un cicior shi-l trag niheamã alantu (cã alantu nj-easti ma shcurtu, mi doari, lu-am sãcat, etc.); imnu cu-un cicior mash, agiutat di-unã pãtãritsã (c-alantu-nj lipseashti); shcljoapit, shcljupitedz
{ro: şchiopăta}
{fr: boiter, clopiner}
{en: limp}
ex: shcljupicãnda, shcljupicãnda, agiumsi acasã; vidzãndalui cã feata-a aushlui ca shcljoapicã; mi vidzu mini, cã shcljoapic di cicior; shcljoapicã calu cã lj-ari cãdzutã nã petalã

§ shcljupicat (shcljĭu-pi-cátŭ) adg shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicats (shcljĭu-pi-cátsĭ), shcljupicati/shcljupicate (shcljĭu-pi-cá-ti) – tsi ari imnatã ca un om shcljop (andrupãt ma multu pi ciciorlu bun, cu-unã pãtãritsã, etc.); scljupitat
{ro: şchiopătat}
{fr: qui a boité}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn