DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

divanã

divanã (di-va-nắ) sm divanadz (di-va-nádzĭ) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, tabolja, ta-o-to, ljoco, shahulcu, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: nărod}
{fr: sot, niais, nigaud}
{en: stupid, fool}
ex: mãri divanadz (hazadz, glari) suntu shi aeshtsã nvitsatslji, bre frate!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hahã

hahã (há-hã) sm hahanj (há-hanjĭ) – om tsi sta cu gura hãscatã cã nu aducheashti tsiva di tsi-lj si dzãtsi; om glar shi lipsit di giudicatã; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, mighetã, hasca, haihui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac, găgăuţă}
{fr: badaud, nigaud}
{en: stupid, fool}
ex: sh-easti hahã (glar); s-alinã ca un hahã sh-acatsã s-adunã meari; hahãlu atsel cai lu ntreabã

§ haha (há-ha) sm hahanj (há-hanjĭ) – (unã cu hahã)
ex: easti un haha; ca vãrã chirut shi haha tsi easti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hascu1

hascu1 (hás-cu) vb I hãscai (hãs-cáĭ), hãscam (hãs-cámŭ), hãscatã (hãs-cá-tã), hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) –
1: dishcljid gura mari sh-ljau un adiljatic ahãndos tu plumunj (cãndu nj-easti somnu, escu multu avursit, etc.);
2: dishcljid gura shi stau cu ea dishcljisã ma multu chiro; cascu;
(expr:
1: hascã (gura, usha, etc.) = dishcljidi (gura, usha, etc.);
2: u hascu n gurã = lj-am multu mirachi, sivdai, vreari; u voi multu; pistipsescu tut tsi-nj dzãtsi;
3: hascu gura = (i) ascultu (mutrescu, etc.) cu gura dishcljisã, cu multã cãshtigã; (ii) mi ciudisescu di tsi avdu i ved;
4: altu hascã sh-altu s-cumãnicã; altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: căsca}
{fr: bayer, demeurer (être) bouche béante; bâiller}
{en: stand gaping; yawn}
ex: tuts ãlj hãsca n gurã
(expr: ãlj shidea ãn fatsã sh-lu-asculta cu gura dishcljisã di-atseali tsi-avdza); n gurã u hãsca
(expr: u vrea multu, murea sh-chirea trã nãsã); tsi hashti acshi?
(expr: tsi stai di mutreshti acshi cu ocljilj sh-cu gura dishcljisã?)

§ hãscat (hãs-cátŭ) adg hãscatã (hãs-cá-tã), hãscats (hãs-cátsĭ), hãscati/hãscate (hãs-cá-ti) – tsi sta cu gura dishcljisã n fatsa-al cuiva (tsi-lj zburashti tsiva, tsi fatsi tsiva, etc.); tsi easti mutrit cu gura hãscatã; tsi easti dishcljis; cãscat;
(expr:
1: ashteptu cu gura hãscatã = ashteptu cu multã nearãvdari, mizi pot s-ashteptu;
2: ascultu cu gura hãscatã = ascultu cu multã cãshtigã;
3: armãn (stau) cu gura hãscatã = mi ciudusescu di-atseali tsi ved)
{ro: căscat}
{fr: bayé, demeuré bouche béante; bâillé; béant, entrebâillé}
{en: who stands gaping; yawned}
ex: tuts ashtipta cu gura hãscatã
(expr: cu mari mirachi, cu nearãvdari); armãnea cu gura hãscatã
(expr: cu gura dishcljisã, s-ciudusea tsi videa); tutã hoara armasi cu gura hãscatã
(expr: s-ciudusi), cãndu u vidzu; ashtipta cu gura hãscatã tuts
(expr: cu nearãvdari, etinj s-lã s-arucã mãcarea n gurã), ca cireasha-atsea coapta

§ hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) sf hãscãri (hãs-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hascã; cãscari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hazo

hazo (ha-zó) sm, sf, adg hazeauã (ha-zeá-ŭã), hazadz (ha-zádzĭ), hazeali/hazeale (ha-zeá-li) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, mutuleangã, muteai, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun, etc.
{ro: prostănac}
{fr: niais, sot, badaud, nigaud}
{en: stupid, fool}
ex: yinu cu mini, haze! (glare!); tsi hazo (glar) hii!

§ hazumarã (ha-zu-má-rã) sf hazumãri (ha-zu-mắrĭ) – lucru fãrã minti faptu di-un om hazo; lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti shi di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, ahmãclichi, anoisii, chirturã, hutsami
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}

§ hazuscu (ha-zús-cu) sm, sf, adg hazuscã (ha-zús-cã), hazushtsã (ha-zúsh-tsã), hazushti (ha-zúsh-ti) – (unã cu hazo)

§ hãzusescu (hã-zu-sés-cu) vb IV hãzusii (hã-zu-síĭ), hãzuseam (hã-zu-seámŭ), hãzusiri/hãzusire (hã-zu-sí-ri) – fac glãrinj; ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; glãrescu, hutsãscu, lishuredz
{ro: se prosti}
{fr: devenir stupide}
{en: becoming stupid}
ex: hãzusirã (glãrirã) di minti; s-hãzusi (glãri) di tut

§ hãzusit (hã-zu-sítŭ) adg hãzusitã (hã-zu-sí-tã), hãzusits (hã-zu-sítsĭ), hãzusiti/hãzusite (hã-zu-sí-ti) – cari sh-chiru putearea di bunã minduiri; cari fu glãrit di cariva; cari glãri; cari s-featsi hazo; glãrit, hutsãt
{ro: prostit}
{fr: devenu stupide}
{en: who became stupid}

§ hãzusiri/hãzusire (hã-zu-sí-ri) sf hãzusiri (hã-zu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om hãzuseashti; glãriri, hutsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hljarã

hljarã (hljĭá-rã) sf hljeri (hljĭérĭ) – lingurã mari di lemnu; ciubanã, lingurã; (fig: hljara = om lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i tu faptã; chirut, hasca, ahmac, anoit, cshura, ciulja, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun)
{ro: lingură mare de lemn}
{fr: grande cuillère en bois}
{en: large wooden spoon}
ex: mãcã cu hljara, nu cu lingura

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hut

hut (hútŭ) sm, sf, adg hutã (hú-tã), huts (hútsĭ), huti/hute (hú-ti) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: sot, bête, badaud, nigaud, imbécile}
{en: stupid, fool}
ex: arãmasi ca hut (glar, cistisit); nu suntu huts (glari) puljlji?; sutili mãritã hutili (featili hljari sh-uruti); nu-l cãrtea, cã easti hut (hazo); tuts din casã suntu huts (glari), vãrnu nu-i ti cãtãndii

§ hutsami/hutsame (hu-tsá-mi) sf hutsãnj (hu-tsắnjĭ) – lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, ahmãclichi, anoisii, chirturã
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}
ex: multi hutsãnj (glãrinj, hazumãri) fatsi; cari hutsami (glãrimi) u plãteashti tora cu bana; feci hutsamea-aestã, ma s-mi ljertsã; shedz s-ascultsã hutsãnjli-a lui

§ hutsãlji/hutsãlje (hu-tsắ-lji) sf hutsãlj (hu-tsắljĭ) – (unã cu hutsami)
ex: hutsãlja (glãrimea) a muljariljei a lui si shtii

§ hutsãscu1 (hu-tsắs-cu) vb IV hutsãi (hu-tsắĭ), hutsam (hu-tsámŭ), hutsãtã (hu-tsắ-tã), hutsãri/hutsãre (hu-tsắ-rĭ) – ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; glãrescu, hãzusescu, lishuredz
{ro: se prosti}
{fr: devenir stupide}
{en: becoming stupid}
ex: s-hutsã (glãri) di harauã

§ hutsãt (hu-tsắtŭ) adg hutsãtã (hu-tsắ-tã), hutsãts (hu-tsắtsĭ), hutsãti/hutsãte (hu-tsắ-ti) – cari sh-chiru putearea di bunã minduiri; cari fu glãrit di cariva; cari s-adrã hut, cari glãri; glãrit, hãzusit, lishurat
{ro: prostit}
{fr: devenu stupide}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljoco

ljoco (ljĭó-co) invar – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ljocã, ta-o-to, tivichel, glar, hazo, temblã, hut, hljara, hasca, shapshal, shabsha, shamandur, ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, tabolja, divanã, hazuscu, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, turlu, uzun
{ro: prost, imbecile}
{fr: badaud, sot, niais, nigaud}
{en: stupid, fool}

§ ljocã (ljĭó-cã) invar – (unã cu ljoco)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shahulcu

shahulcu (shĭa-húl-cu) sm, sf, adg shahulcã (shĭa-húl-cã), shahultsi (shĭa-húl-tsi), shahultsi/shahultse (shĭa-húl-tsi) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); un tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: sot, nigaud}
{en: stupid, fool}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shapshal

shapshal (shĭáp-shĭalŭ) sm, sf, adg shapshalã (shĭáp-shĭa-lã), shapshalj (shĭáp-shĭaljĭ), shapshali/shapshale (shĭáp-shĭa-li) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para adu-cheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; shabsha, shamandur, ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, tabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, ta-o-to, ljoco, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prost}
{fr: sot, niais, nigaud}
{en: stupid, fool}
ex: sh-easti niheamã ca shapshal (ca glar, tabolja)

§ shabsha (shĭáb-shĭa) invar – (unã cu shapshal)

§ shamandur (shĭa-man-dúrŭ) sm, sf, adg shaman-durã (shĭa-man-dú-rã), shamanduri (shĭa-man-dúrĭ), shamandu-ri/shamandure (shĭa-man-dú-ri) – (unã cu shapshal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã