DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrari/cãrare

cãrari/cãrare (cã-rá-ri) sf cãrãri (cã-rắrĭ) – cali strimtã (di-aradã tu pãduri i munti) iu s-imnã mash pripadi i ncalar pi cal i mulã; pãrticã, cãlici, cãlitsã, cãlishoarã, munupati; (fig:
1: cãrari = (i) diz-ligari, culai, cearei, ceare, trop; (ii) ileami, ileani, iljami, iljani, singilii, giudicatã; (iii) aradã, cijdii, dãrã, rãncai; expr:
2: dã-lj nã cãrari = fã tsiva shi ndreadzi-l, dizleagã-l aestu lucru;
3: alas calea sh-ljau cãrarea = l-fac un lucru greu, anapuda, nu ca tutã dunjaea, ljishor, cum easti ghini s-lu fac, dupã-aradã)
{ro: cărare, potecă}
{fr: sentier}
{en: (foot) path}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angu-citoari: chirãmidzli); cãrarea (cãlicea) aestã ti scoati la cãshari; inshi tsaplu tu cãrari (pãrticã); alãsarã calea sh-lj-u deadirã cãrarea
(expr: nu-l featsirã lucrul dupã-aradã); fudzirã pi-a negurlor cãrari (cali); a muntilui cãrãri; brãn mushat, cu cãrãri (fig: arãdz, cijdii) albi-aroshi; nu putea s-lji da vãrnã cãrari
(expr: s-lj-aflã vãrã dizligari, vãrã trop); dã-lj nã cãrari a aishtui
(expr: ndreadzi-l, dizleagã-l aestu) lucru; cãrarea (fig: singilia, ileamea) a giudicatiljei

§ cãrãricã (cã-rã-rí-cã) sf cãrãritsi/cãrãritse (cã-rã-rí-tsi) – cãrari ma njicã sh-ma strimtã
{ro: cărăruie}
{fr: petit sentier}
{en: small foot path}

§ cãrãrici/cãrãrice (cã-rã-rí-ci) sf cãrãrici/cãrãrice (cã-rã-rí-ci) – (unã cu cãrãricã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culai1

culai1 (cu-láĭŭ) adv – tsi nu easti greu (tsi easti lishor) trã fãtseari; colai, lishor, ljishor, nishor, njishor, efcula
{ro: uşor}
{fr: facile, légèrement, aisément}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: nu pots dot culai (lishor); nu nã yini culai (lishor); nveatsã culai (lishor), lj-aprindi caplu; culai easti bucata aestã; culai (lishor) suntu tuti cãndu ai cu tsi s-li fats; cu tulumba si scoati apã culai (lishor)

§ culai2 (cu-láĭŭ) sm fãrã pl –
1: harea tsi u ari un lucru tsi easti lishor trã fãtseari; lishurami, ljishurami, lishureatsã, njishurami;
2: atsea (calea, troplu) cu cari putem s-agiungem la scupolu-a nostru; ifculii; cearei, ceare, cire, cali, soi, trop
{ro: uşurinţă; facilitate; mijloc}
{fr: légèreté; facilité, moyen}
{en: lightness; ease, easiness; facility, means}
ex: vai aflãm vãrã culai (cearei, trop) s-ascãpãm; nu-am culai (nu pot, nu-am cum)

§ culai3/culae (cu-lá-i) sf culãi (cu-lắĭ) – (unã cu culai2)

§ culaina (cu-láĭ-na) adv – (unã cu culai1)

§ colai (co-láĭŭ) adv – (unã cu culai1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghimtuescu

ghimtuescu (ghim-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV ghimtuii (ghim-tu-íĭ), ghimtueam (ghim-tu-ĭámŭ), ghimtuitã (ghim-tu-í-tã), ghimtui-ri/ghimtuire (ghim-tu-í-ri) – ardu lishor, di-aradã cu pira-a foclui, fatsa-a unui lucru (chealea, perlji, peanili di oclji, etc.); cãpsãlsescu, pãlescu, pãrjescu
{ro: pârli}
{fr: flamber, passer à la flamme}
{en: singe, burn (superficially)}
ex: nu s-ghimtuirã (s-arsirã) nitsi peanili di oclji

§ ghimtuit (ghim-tu-ítŭ) adg ghimtuitã (ghim-tu-í-tã), ghimtuits (ghim-tu-ítsĭ), ghimtuiti/ghimtuite (ghim-tu-í-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari arsã ljishor fatsa cu tritsearea-a pirãljei pristi ea; cãpsãlsit, pãlit, pãrjit
{ro: pârlit}
{fr: flambé, passé à la flamme}
{en: singed, burned (superficially)}

§ ghimtui-ri/ghimtuire (ghim-tu-í-ri) sf ghimtuiri (ghim-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ghimtueashti un lucru
{ro: acţiunea de a pârli; pârlire}
{fr: action de flamber, de passer à la flamme}
{en: action of singeing, of burning (superficially)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ifculii/ifculie

ifculii/ifculie (if-cu-lí-i) sf ifculii (if-cu-líĭ) – harea tsi u ari un lucru tsi easti lishor trã fãtseari; efculii, efcolii, lishurami, ljishurami, njishurami, nishureatsã, lishureatsã
{ro: uşurinţă, uşurătate}
{fr: légèreté, facilité}
{en: lightness, facility, ease, easiness}
ex: nu-am ifculii (ljishureatsã)

§ efculii/efculie (ef-cu-lí-i) sf efculii (ef-cu-líĭ) – (unã cu ifculii)
ex: easti efculii (lishurami) mari cu calea di her; tora mi nvitsai si ghiuvãsescu cu multã efculii (lishurami)

§ efcul (éf-cul) adg efculã (éf-cu-lã), efculj (éf-culj), efculi/efcule (éf-cu-li) – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; lishor, ljishor, nishor, njishor
{ro: uşor}
{fr: léger, facile, aisé}
{en: light, slight, easy}
ex: efcul (lishor) easti lucrul tsi caftã di la mini

§ efcolii/efcolie (ef-co-lí-i) sf efcolii (ef-co-líĭ) – (unã cu ifculii)

§ efcolilji/efcolilje (ef-co-lí-lji) sf efcolilj (ef-co-líljĭ) – (unã cu ifculii)

§ efcula (éf-cu-la) adv – tsi nu easti greu trã fãtseari; lishor, ljishor, nishor, njishor, culai
{ro: uşor}
{fr: légèrement, aisément}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: efcula (lishor) zburashti multi limbi; s-agiungu mini-aclo, ma deapoea, efcula mi tsãn

§ ifculipsescu (if-cu-lip-sés-cu) vb I ifculipsii (if-cu-lip-síĭ), ifculipseam (if-cu-lip-seámŭ), ifculipsitã (if-cu-lip-sí-tã), ifculipsiri/ifculipsire (if-cu-lip-sí-ri) – lu ndreg un lucru si s-facã ma efcula; efculipsescu, ljishuredz, njishuredz
{ro: uşura}
{fr: alléger, soulager, faciliter}
{en: lighten the burden, facilitate, ease, make easier}
ex: lj-ifculipsii (lu ljishurai) multu

§ ifculipsit (if-cu-lip-sítŭ) adg ifculipsitã (if-cu-lip-sí-tã), ifculipsits (if-cu-lip-sítsĭ), ifculipsiti/ifculipsite (if-cu-lip-sí-ti) – tsi s-adrã ma lishor ti fãtseari; tsi lishurã; efculipsit, lishurat, ljishurat, njishurat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lishor1

lishor1 (li-shĭórŭ) adg lishoarã (li-shĭŭá-rã), lishori (li-shĭórĭ), lishoari/lishoare (li-shĭŭá-ri) – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; tsi mizi s-avdi; ljishor, ljushor, nishor, njishor, efcul;
(expr:
1: lishor (di minti); glaru-lishor = (om) tsi easti lipsit di minti, fãrã giudicatã; tsi ari glãritã di minti; glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, etc.;
2: easti (u bãgã) tu lishoara = zburashti glãrinj, nu para zburashti cu tutã mintea, easti niheamã ca glar;
3: sãrbãtoari lishoarã = sãrbãtoari tsi nu s-tsãni)
{ro: uşor, prost, nebun}
{fr: léger, facile, sot, fou}
{en: light, slight, easy, fool, stupid}
ex: un nior lishor; apã lishoarã (lishor trã beari); oaspili nu-i di lishorlji
(expr: lishorlji di minti, glarlji); tu lishoara easti
(expr: easti ca glar); u bãgã tu lishoara
(expr: zburashti glãrinj, nu u-ari tutã mintea cãndu zburashti); ca lishor di minti
(expr: glar) tsi eara, scoasi cãciula s-lji tragã unã; scoalã hilja di amirã shi s-dutsi la omlu lishor
(expr: glar); muljarea aestã eara glaru-lishoarã; lishoarã-minutã ca nã fliturã

§ lishor2 (li-shĭórŭ) adv – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; tsi mizi s-avdi; efcula, culai, etc.
{ro: uşor}
{fr: légerement, aisément, facilement}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: lucrul tsi fac easti lishor ti fãtseari; calcã lishor; greu s-adari, lishor s-aspardzi; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; ahtari buneatsã nu s-discumpãrã lishor (efcula) cu unã cu doauã; lishor-lishor nu s-tritsea amarea cu unã cu doauã; trapsi un vimtu lishor-lishor

§ licshor1 (lic-shĭórŭ) adg licshoarã (lic-shĭŭá-rã), licshori (lic-shĭórĭ), licshoari/licshoare (lic-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1)

§ licshor2 (lic-shĭórŭ) adv – (unã cu lishor2)

§ lishuredz (li-shĭu-rédzŭ) vb I lishurai (li-shĭu-ráĭ), lishuram (li-shĭu-rámŭ), lishuratã (li-shĭu-rá-tã), lishurari/lishurare (li-shĭu-rá-ri) – fac tsiva sã ngreacã ma putsãn, s-hibã ma lishor; scad griutatea-a unui lucru; ljishuredz, nishuredz, njishuredz, efculipsescu, ifculipsescu; (fig: lishuredz = ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; ãnj cher mintea, glãrescu, hutsãscu, hãzusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njilã

njilã (njí-lã) sf njili/njile (njí-li) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (un ameastic di dureari, jali, mãrazi, caimo, etc.) cãndu veadi cariva cã s-pidipseashti (cã pati tsiva, cã tradzi multi, cã lu-aplucusescu ghiderli sh-cripãrli, etc.); anjilã, isafi;
(expr:
1: njilã greauã = jali mari;
2: mi curmã (mi-arupi, mi lja, nj-si fatsi, mi-aplucuseashti) njila; lj-plãngu (nj-cadi milii) di njilã = am (nj-easti, nj-yini) multu njilã di cariva, ãl njiluescu multu)
{ro: milă, tristeţe}
{fr: pitié, tristesse, compassion}
{en: pity, sadness, compassion}
ex: hartsa, fartsa, fãrã njilã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); nu-lj fu njilã di nãsã?; sh-featsi njilã Dumnidzã; Dumnidzã s-nã aibã tu njilã (s-nã njilueascã); njilã, lãcrinj sh-dor; sh-chetrili di mpadi-lj plãndzea njila; canda io pãtsãi bunlu, njila-a mea (fig: vruta-a mea)?; ãl curmã (l-lo) njila hãngilu
(expr: lj-fu multu njilã a hãngilui); aushlu-l curmã njila di
(expr: lu-aplucusi njila ti) mushica-a lui; nj-u njilã sh-trã tini, ma trã mini, buriclu-nj si bagã mpadi

§ anjilã (a-njí-lã) sf anjili/anjile (a-njí-li) – (unã cu njilã)
ex: ti curma anjila (jalea)

§ ninjilã (ni-njí-lã) sf ninjili/ninjile (ni-njí-li) – lipsita di njilã; atsea tsi nu-ari omlu cãndu lipseashti s-aibã njilã
{ro: lipsă de milă}
{fr: manque de pitié}
{en: lack of pity}
ex: mari ninjilã tsã fãtsesh (nu tsã featsish dip njilã)

§ njiluescu (nji-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV njiluii (nji-lu-íĭ), njilueam (nji-lu-ĭámŭ), njiluitã (nji-lu-í-tã), njiluiri/njiluire (nji-lu-í-ri) – aduchescu tu suflit un ameastic di jali (dureari, mãrazi, caimo, etc.) cãndu-l ved pri cariva cã s-pidipseashti (cã pati tsiva, cã tradzi multi, cã lu-aplucusescu ghiderli sh-cripãrli, etc.); ãlj plãngu di njilã; mi curmã njila; ãnj si fatsi njilã; nj-easti njilã; lu-am tu njilã; ãnj fac njilã di cariva sh-lu-agiut
{ro: milui}
{fr: avoir pitié de, prendre en pitié}
{en: pity, feel pity for}
ex: ãl njiluirã (lã si featsi njilã) sh-nu-l tãljarã; di mini s-njilui (avu njilã, sh-featsi njilã); a cãpitanlui ãlj si njilui (ãlj si featsi njilã, l-curmã njila); njluea-mi (ai njilã di mini) Dumnidzale!; Doamne, njiluea-nã (fã-ts njilã cu noi); vãrnãoarã avutsilja nu-ari cãdzutã pi mãnj ma buni, el njilueashti urfanja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pulj1

pulj1 (púljĭŭ) sm pulj (púljĭ) –
1: multi turlii di prici cu truplu-acupirit di peani, cu dintanã, tsi fac oauã sh-cu doauã arpiti mãri cu cari azboairã;
2: njiclu (tsi easti dit oauã fapti sh-cluciti) di-aesti prici; (fig:
1: pulj = zbor dultsi di diznjirdari cu cari s-hãidipseashti un njic, un vrut, etc.; expr:
2: lapti di pulj = itsi lucru vrei, cã easti i cã nu easti tu lumi, cã s-fatsi i cã nu s-fatsi vãrãoarã;
3: mi culcu (bag s-dormu) cu puljlji = mi bag s-dormu agonja, cum cadi noaptea;
4: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
5: scoasi puljlu arichi = tinir tsi pistipseashti cã ari criscutã shi poati s-facã dupã caplu-a lui;
6: pulj tu vimtu = yisi, lucri tsi nu s-fac;
7: ca pulj orghi = ca un tsi-ashteaptã sã-lj si da tuti etimi;
8: ca pulj fãrã cloci = singuri, fãrã s-aibã cari sã-lj mutreascã, s-lj-afireascã di-arali, etc. ca njits fãrã dadã, oarfãnj;
9: di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi nu suntu ifhãrãstisits cu-atseali tsi pot s-aibã, ma sã nyiseadzã cã va s-aibã lucri tsi nu va poatã vãrãoarã s-li aibã;
10: cati pulj, sh-bãtearea-lj = tuti lucrili nu suntu unã soi; cati om cu hãrli sh-huili-a lui; cati pom cu-aumbra-lj;
11: ved pulj ntr-oclji = s-dzãtsi cãndu ti-agudeashti cariva pri cap di tsã si pari cã vedz steali verdzã;
12: tsi pulj va s-acats = tsi amintatic va s-ai, tsi hãiri va fats;
13: iu bea puljlji apã; iu featã puljlji = (tu pirmiti) iuva multu diparti, la mardzinea-a loclui, dupã soari;
14: loc iu nitsi pulj nu calcã (bati) = (tu pirmiti) irnjii, pundii, pustiljii, loc multu diparti;
15: pulj azbuirãtor (mãyipsit, aumbrat, cãntat) = (tu pirmiti) pulj tsi poati s-facã nishenj sh-di-aradã caftã s-lj-agiutã Mushata-a Loclui shi Gionili Aleptu;
16: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
17: pulj gurã di om = (tu pirmiti) pulj tsi zburashti ca omlu)
{ro: pasăre, pui (de pasăre)}
{fr: oiseau, poulet}
{en: bird, chick}
ex: tsi-aruts tu vimtu sh-nu cadi? (angucitoari: puljlu); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); puljlu atsel bunlu, s-cunoashti dupã creastã; acãtsai un pulj; alãndura scoasi pulj (featsi njits); puljlu di gãljinã azbuirã; lj-furarã doi pulj sh-nã pulji; pi arburi eara un cuibar di vulturi cu pulj (njits); nu-alasã puljlu s-ts-azboairã; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; armasirã ca pulj fãrã cloci
(expr: fãrã mutriri, agiutor di la vãrnu); s-videm tsi pulj va s-acats!
(expr: s-videm ma s-fats vãrã prucuchii); sh-lapti di pulj adutsi!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rãchitã

rãchitã (rã-chí-tã) sf rãchiti/rãchite (rã-chí-ti) – soi di arburi tsi creashti di-aradã piningã apili tsi curã, bãltsã, locuri vlãngoasi icã tu pãduri, cari poati s-agiungã pãnã la 25m analtã, cu trup pi cari crescu, multi ori arãdãtsinj tsi sta pisti api, cu lemnu albu, ljishor shi pseftu, cu coaji sivã sh-cripatã, cu alumãchili multu lundzi, suptsãri sh-cari si-anduplicã lishor fãrã si s-arupã, cu frãndzãli lundzi sh-suptsãri ca chipita di cundar (mãzdrac), sh-cu lilicili galbini-verdzã adunati stog ca tu-unã soi di schic; agãrleauã, saltsi, sãltsioarã
{ro: salcie}
{fr: saule, osier}
{en: willow, osier}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã