|
|
ljipuraru
RO:vulturul mieilor … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:38100>2014-05-14 22:31:07.578313 »
ljipurar
ljipurar (lji-pu-rárŭ) sm ljipurari (lji-pu-rárĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj, ljepuri) njits; ornji, vultur, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj; (fig: ljipurar = un tsi easti ca unã ornji, easti gioni, lemargu, sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour, gypaète}
{en: vulture}
ex: ljipurarlu nã lo un njel; aistu gãrnuts s-featsi un ljipurar sh-mãcã clocea cu doisprãdzatslji pulj
§ lipurar (li-pu-rárŭ) sm lipurari (li-pu-rárĭ) – (unã cu ljipurar)
ex: lipurarlji nu suntu corghi
aito
aito (aĭ-tó) sm aitadz (aĭ-tádzĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; atsirã, ornji, vultur, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, xifter, ljipurar; (fig: aito = un tsi easti ca unã ornji, tsi easti gioni, lemargu, sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour}
{en: eagle, vulture}
§ atsirã (á-tsi-rã) sf atsiri (á-tsi-ri) – (unã cu aito)
cloci/cloce
cloci/cloce (cló-ci) sf cloci (clócĭ) – gãljinã tsi shadi pi oauã tra sã scoatã pulj; gãljinã tsi ari scoasã pulj di putsãn chiro (pulj tsi-alagã dupã nãsã tut chirolu); cloaci, closhcã, clotsã;
(expr:
1: ca pulj fãrã cloci = singuri, oarfãnj, fãrã pãrintsã, nimutrits di vãrnu;
2: furã oauã di sum cloci = (i) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna)
{ro: cloşcă}
{fr: couveuse}
{en: sitting hen, hatcher}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); bãgai cloci; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; vidzui nã cloci cu puljlji dupã nãsã; lj-adunã tuts, ca clocea puljlji; armasirã, mãratslji, ca pulj fãrã cloci
(expr: oarfãnj, fãrã mutriri shi agiutor di la vãrnu); fãrã mumã, ca pulj fãrã cloci; aestu s-featsi un ljipurar sh-mãcã clocea cu doisprãdzatslji pulj; eara ahtari fur, cã-ts fura inima dit ljepuri shi oauãli di sum cloci, fãrã s-aducheascã
§ cloaci/cloace (clŭá-ci) sf cloci (clócĭ) – (unã cu cloci)
ex: aflã-ts, cloace, puljlji
§ clotsã1 (cló-tsã) sf clotsã (cló-tsã) – (unã cu cloci)
§ closhcã1 (clósh-cã) sf closhti (clósh-tĭ) – (unã cu cloci)
§ Closhca2 cu Pulj (Clósh-ca cu Púljĭ) sf fãrã pl – unã parei (multimi, adunãturã) di steali di pri tser tsi sh-u-adutsi cu-unã gãlinushi cu pulj deavãrliga; Gãljinushi, Closhca cu Pulj
{ro: Cloşca cu Pui (stele)}
{fr: Pléiade}
{en: Pleiad}
§ clucescu (clu-cĭés-cu) vb IV clucii (clu-cíĭ), cluceam (clu-cĭámŭ), clucitã (clu-cí-tã), cluciri/clucire (clu-cí-ri) – (trã gãljinj, pulj) stau pri oauã tra s-li fac si scoatã pulj; (soarili) lu-ardi un ou, lu ncãldzashti, lu-amputi, lu-aspardzi; culcescu, cucescu, cluvyisescu;
(expr:
lipurar
lipurar (li-pu-rárŭ) sm – vedz tu ljipurar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ljipurarornji/ornje
ornji/ornje (ór-nji) sf ornji/ornje (ór-nji) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; vultur, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, ljipurar;
(expr:
1: (easti ca unã) ornji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu tsi easti multu lemargu, sharcu, etc.
2: mãcã ca ornja, s-aurnjashti ca ornja pi mãrshi = mãcã multu, cu multã limãryii;
3: iu vedz ornji, leshi-ashteaptã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-disparti vãrãoarã di-un lucru)
{ro: vultur; rapace}
{fr: vautour, oiseau de proie; rapace, vorace}
{en: vulture, rapacious}
ex: unã ornji si nvãrtea piningã njelj; cãdzurã ca ornjili sh-li arãchirã tuti; unã ornji moashi s-curmã di uspets; avea armasã ornja moasha; s-dirinã nã ornji ncljisã tu cãfasi; ornjili acãtsarã si s-mutã nsus; ornji sh-cãnj au s-tsã dizvoacã aestu cap
§ ornju (ór-njĭu) sm ornji (ór-nji) – (unã cu ornji)
ex: s-adunarã ornjilj tuts di bãgarã buflu cap; tricu un ornju; hiu ornju
(expr: lemargu); easti un ornju; l-vidzui cum s-aurnji ca ornjul pi mãrshi
schifter
schifter (schif-térŭ) sm schifteri (schif-térĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; sifter, xifter, schiponj, shchiponj, schipoanji, shchipoanji, sfrindzel, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, utã, hutã, hutcã, sãcol, ubish, pitrit, shain, ornji, vultur, aito, atsirã, stavrait, ljipurar;
(expr:
1: (gioni) ca schifter = un tsi easti multu gioni, ca un schifter;
2: oclju di schifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca schifterlu)
{ro: vultur}
{fr: aigle impériale}
{en: eagle}
ex: schifterlu easti un pulj di mpradã; ari ocljul di schifter; lu-ari ficiorlu ca schifterlu
(expr: multu gioni); o voi hute shi schifteri; Niclu, atsel schifterlu!
(expr: gionili-atsel!)
§ schiponj (schi-pónjĭŭ) sm, sf schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji), schiponj (schi-pónjĭ), schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)
ex: un schiponj arãchi un njel
§ shchiponj (shchi-pónjĭŭ) sm, sf shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji), shchiponj (shchi-pónjĭ), shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)
§ sifter (sif-térŭ) sm sifteri (sif-térĭ) – pulj (ma njic di schifter) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã shi pulj ma njits; xifter, schifter, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, hutã, hutcã, shain, sãcol, sfrindzel, pitrit;
(expr:
1: (gioni) ca sifter = un tsi easti multu gioni, ca un sifter;
2: oclju di sifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca sifterlu)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: gionili-a meu, sifterlu-a meu
§ xifter (csif-térŭ) sm xifteri (csif-térĭ) – (unã cu sifter)
ex: xifteri mushats; eara un tinir, un xifter (fig: un gioni om)
§ sfrindzel (sfrin-dzélŭ) sm sfrindzelj (sfrin-dzéljĭ) – pulj tsi s-hrãneashti cu pulj shi prici ma njits shi sh-u-adutsi multu cu shainlu sh-cu schifterlu (mash cã easti ma njic); sfrãntealj, sfrãm-tealj, chirchinec, yirac, yerac
stavrait
stavrait (sta-vra-ítŭ) sm stavraits (sta-vra-ítsĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã njits (pulj njits); ornji, vultur, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, schiponj, ljipurar; (fig: stavrait = un tsi easti ca unã ornji, tsi easti gioni, lemargu, sharcu, etc.)
{ro: vultur auriu}
{fr: gypaète barbu, oiseau de proie}
{en: vulture}
ex: ca stavraitlu tsi s-toarnã la puljlji-lj dit curbai
vultur
vultur (vúl-turŭ shi vul-túrŭ) sm vulturi (vúl-turĭ shi vul-túrĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ornji, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, ljipurar; (fig: vultur = un tsi easti ca un vultur, tsi easti gioni, i lemargu, i sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour, aigle}
{en: eagle, vulture}
ex: s-aleapidã vulturlu tu nior shi-sh pashti ocljilj divarliga; pri leshuri nu vedz vulturi, iu sh-fac cuibu mash vulturlji; s-fãtsea un vultur shi lu-agudea cu dintana; na-lj shi vulturlji iu s-aurnjescu pri gioni s-lu mãcã; doi vulturi timsirã ãrãchili, s-aripidinarã tu cãmpu; eara un cuibar di vulturi cu pulj; nã nãpãrticã, tsi mãca puljlji a unui vultur; vulturlu aestu pãtsa nã ghideri multu greauã; vulturlu scoati buf, shi buflu vultur niscãntiori
§ vãltur2 (vãl-túrŭ) sm vãlturi (vãl-túrĭ) – (un cu vultur)