§ a lui1 (a lúĭ) pr pirs III a ljei1 (a ljĭéĭ), a lor1 (a lórŭ), a lor1 (a lórŭ) (ginitiv shi dativ, di la pronuma pirsunalã “el” cari s-avdi totna cu zborlu “a” nãinti) – ãlj, lji, lj (-ljĭ, ljĭ-)
{ro: (a) lui, (a) ei, (a) lor}
{fr: à lui, à elle, à eux}
{en: his, her, their}
ex: a ljei nu-lj (lj = ãlj, a ljei) deadi; dã-lj (lj = a lui) a lui fuslu (a omlui ti cari easti zborlu); a ljei lj-deadi (lj = lji, a ljei) furca

§ ãlj1 (ắljĭ) shi ilj1 (íljĭ) shi lji1 (ljí) shi lj3 (-ljĭ, ljĭ-) pr pirs III (singular, masculin shi fiminin), lã1 (lắ) shi l3 (-lŭ, lŭ-) (plural, masculin shi fiminin) (ginitiv shi dativ, formili shcurti di la pronuma pirsunalã “a lui”) – a lui (a ljei, a lor)
{ro: (a) lui, (a) ei, (a) lor}
{fr: à lui, à elle, à eux}
{en: his, her, their}
ex: lji (ljei = a lui, a ljei) s-asparsi casa; lj-njardzi (lj = a lui, a ljei) ghini; ãlj scoasirã (lji = a lui, a ljei) ocljilj; a lor l-ascapirã (l = lã, a lor) ocljilj; a lui lj-ded (lj = lji, a lui, a ljei); a lor nu va lã dau; iu-lj (lj = ãlj, a lui, a ljei) suntu pãrintsãlj; dinãpoi-lji (lji = a lui, a ljei) alghea cãmpul; cu-a lui-lji (lji = atselj a lui); sh-displãti cusitsãli a ljei-lji (ljei = atseali a ljei); dã-lj-lu (lj = a lui; lu = lucrul di cari easti zborlu) cã lu (lu = pri el) arãseashti multu; spunits al (al = a lui; scriat ashi tu loc di a-l) Daljani s-ansarã; amintã multã ncreadiri tu el-lji; dzã-lã (lã = a lor) s-yinã, sh-eali sh-elj; lu-avea ca pri unlu di-a lor-lã (lã = atselj a lor); lã ded (lã pr pirs = a lor) lucrili a lor-lã (lã pr pos = a lor); pitreatsi-lã (lã = a lor) nã carti s-yinã; lã vinjirã anj grei; nu lã (lã = a lor) pitrec nã carti; lã fãtsesh aestã buneatsã

{fr: (mèche)allumé}
{en: lighted (wick)}

§ nfitiljari/nfitiljare (nfi-ti-ljĭá-ri) sf nfitiljeri (nfi-ti-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nfitiljadzã nã candilã
{ro: acţiunea de a pune fitil, de a da foc la fitil}
{fr: action d’allumer la mèche}
{en: action of lighting the wick}

(expr: fatsi itsido, fatsi lucri nipututi, tsi nu pot si s-facã)

§ puilj (púĭljĭŭ) sm puilj (púĭljĭ) – (unã cu pulji1)
ex: amintã sh-el un puilj di ficior; s-videm, tsi puilj va s-acats?
(expr: tsi va pots s-fats?, va fats tsiva?; va u scots naparti?; va-lj dai di cap?)

§ pulji1/pulje (pú-lji) sf pulji/pulje (pú-lji) – njiclu (feamin) di gãljinã; gãljinã njicã sh-tinirã; gãljinushi, puljicã, plitsã, pljitsã, puljishor
{ro: puică}
{fr: poulette}
{en: young hen}
ex: suschirã, puljlji suschirã… bagã-nj-ti, pulje, bagã-nj-ti

§ puljitsã (pu-ljí-tsã) sf puljitsã (pu-ljí-tsã) – (unã cu pulji1)
ex: lj-fu njilã s-talji puljitsa

§ puljicã (pu-ljí-cã) sf puljitsã (pu-ljí-tsã) – (unã cu pulji1)

§ pljitsã (pljí-tsã) sf pljitsã (pljí-tsã) – (unã cu pulji1)

§ plitsã (plí-tsã) sf plitsã (plí-tsã) – (unã cu pulji1)

§ Pulji2/Pulje (Pú-lji) sf fãrã pl – unã parei (adunãturã) di steali di pri tser tsi sh-u-adutsi cu-unã gãlinushi cu pulj deavãrliga; Gãljinushi, Closhca cu Pulj
{ro: Cloşca cu Pui (stele)}
{fr: Pléiade}
{en: Pleiad}

§ puljishor (pu-lji-shĭórŭ) sm puljishori (pu-lji-shĭórĭ) – pulj njic (feamin i mascur); njiclu-a unui pulj
{ro: puişor}
{fr: petit oiseau}
{en: little bird}

§ pulj di noaptea (púljĭŭ di nŭáp-tea) sm pulj di noaptea (púljĭ di nŭáp-tea) – prici tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti, tsi bãneadzã cu bumbãrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri ascumti, scutidoasi sh-azboairã di-aradã noaptea; nihtiridã, nihtire, burduljac, bubureac, dobruljac, dubruljac, dubãrac
{ro: liliac (animal)}
{fr: chauve-souris}
{en: bat}
ex: vidzui un pulj di noaptea (un burduljac)

§ puljlu picurar (púljĭ-lu pi-cu-rárŭ) sm puljlji picu-rari (púljĭ-lji pi-cu-rárĭ) – agru-pulj cunuscut trã ciuciula cu cari s-cãmãruseashti sh-cari u-aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciuljan, ciuciurlii, ciuciulan, ciuciuleai, ciurleai, ciuleai, tsitsivelj, tsitsivei, tsurtsuljan
{ro: ciocârlie}
{fr: alouette}
{en: lark}

§ mpuljedz (mpu-ljĭédzŭ) vb I mpuljai (mpu-ljĭáĭ), mpuljam (mpu-ljĭámŭ), mpuljatã (mpu-ljĭá-tã), mpuljari/mpuljare (mpu-ljĭá-ri) – (arburi, earbã, lilici) scoati pulj (vlãstari) dit arãdã-tsinã; fac pulj, nmultsãscu
{ro: scoate pui (vlăstare la rădăcină), înmulţi}
{fr: pulluler; taller}
{en: multiply (rapidly); to sucker (tree shoots)}
ex: suntu flori cari mpuljadzã multu, di-unã arãdãtsinã s-fatsi pãduri

§ mpuljat (mpu-ljĭátŭ) adg mpuljatã (mpu-ljĭá-tã), mpuljats (mpu-ljĭátsĭ), mpuljati/mpuljate (mpu-ljĭá-ti) – (arburi) tsi ari faptã pulj (vlãstari); nmultsãt
{ro: puiat, înmulţit}
{fr: pullulé; tallé}
{en: multiplied (rapidly); suckered (tree shoots)}

§ mpulja-ri/mpuljare (mpu-ljĭá-ri) sf mpuljeri (mpu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã mpuljadzã tsiva; nmultsãri
{ro: acţiunea de a scoate pui; puiare, înmulţire}
{fr: action de pulluler, de taller; tallement}
{en: action of multiplying (rapidly); of suckering (tree shoots)}

{ro: tovărăşie; asociaţie}
{fr: camaraderie; association}
{en: companionship, comradeship; association}
ex: lj-deadirã tsãruhili a coluvlui dit sutsata-a lor (dit sinastrufia-a lor; dit pareea-a lor iu s-avea ligatã s-hibã deadun); cu elj deadun sutsatã ligarã (s-ligarã s-hibã deadun) prit pãduri; nj-alãsã cãnjinã sh-fãrmatsli sutsatã (s-hibã cu mini, s-nu mi-alasã); s-nã fãtsem doilji sutsatã (s-nã fãtsem sots tu-un lucru; s-nã ncurunãm, s-nã lom); eara tu muntsã cu-unã sutsatã (bandã) dupã elj; nu fac sutsatã (nu hiu, nu mi fac oaspi, sots) cu el; ãl lo tu sutsatã shi-l featsirã fãrtat; tu sutsata (pareea) a noastrã nu lu-apruchem, cã nu easti di vrãsta-a noastrã

§ sutsãlji1/sutsãlje (su-tsắ-lji) sf fãrã pl – vrearea tsi u-aduchescu sh-tsi-lj leagã oaspitslji un cu-alantu; uspitsãlji, uspitlãchi, filii
{ro: prietenie, sindrofie}
{fr: camaraderie}
{en: friendship}

§ sutsãlji2/sutsãlje (su-tsắ-lji) sf fãrã pl – atsea tsi u-ari bãrbatlu pri muljarea cu cari si nsurã; muljari, nveastã, nicuchirã, soatsà
{ro: soţie}
{fr: femme, épouse}
{en: wife}

§ sutsãlji3/sutsãlje (su-tsắ-lji) sf sutsãlji/sutsãlje (su-tsắ-lji) – adunari di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, adunari, cumshonji, sobor, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}

§ nsutsãscu (nsu-tsắs-cu) (mi) vb IV nsutsãi (nsu-tsắĭ), nsutsam (nsu-tsámŭ), nsutsãtã (nsu-tsắ-tã), nsutsãri/nsutsãre (nsu-tsắ-ri) – lj-fac sutsatã a unui; mi fac sots cu cariva; l-pitrec pri cariva; imnu deadun cu cariva; lj-fac preaclji a unui; mpãricljedz
{ro: însoţi, (se) împerechia, (se) asocia}
{fr: marcher avec quelqu’un, coupler, (s’)associer}
{en: walk with, pair, associate himself with}
ex: lu nsutsãi (l-pitricui) pãnã la poartã; nã nsutsãm (nã featsim sots, featsim sutsatã) tra s-lu fãtsem aestu lucru; li nsutsãi (li mpãricljai, li feci preaclji) dauã pãputsã veclji

§ nsots (nsótsŭ) (mi) vb IV nsutsãi (nsu-tsắĭ), nsutsam (nsu-tsámŭ), nsutsãtã (nsu-tsắ-tã), nsutsãri/nsutsãre (nsu-tsắ-ri) – (unã cu nsutsãscu)

§ nsutsãt (nsu-tsắtŭ) adg nsutsãtã (nsu-tsắ-tã), nsutsãts (nsu-tsắtsĭ), nsutsã-ti/nsutsãte (nsu-tsắ-ti) – tsi-lj si fatsi sutsatã di cariva; tsi easti pitricut di cariva; tsi easti mpãricljat cu cariva; mpãricljat
{ro: însoţit, împerechiat, asociat}
{fr: qui a marché avec quelqu’un, couplé, associé}
{en: walked with, paired, associated with}

§ nsutsãri/nsutsãre (nsu-tsắ-ri) sf nsutsãri (nsu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti nsutsãt
{ro: acţiunea de a însoţi, de a (se) împerechia, de a (se) asocia}
{fr: action de marcher avec quelqu’un, de coupler, de (s’)associer}
{en: action of walking with, of pairing, of associating himself with}