|
|
ljepuri/ljepure
ljepuri/ljepure (ljĭé-pu-ri) sm ljepuri (ljĭé-purĭ) – agru-prici tsi bãneadzã prit pãduri shi cãmpuri (mari cãt unã cãtushi), cu urecljili lundzi, cu coada shcurtã, cu doi dintsi ma lundzi tsi s-ved cã es dit falca di nsus shi cicioarili di dinãpoi ma lundzã ca di-atseali di ninti tra s-poatã s-fugã ma-agonja; ljepri, ljepur, ljopur, lepuri;
(expr:
1: dormu ca un ljepuri = dormu multu lishor, mi dishteptu la itsi njic vrondu tsi s-fatsi deavãrliga;
2: escu ljepuri = mi-aspar lishor, escu fricos;
3: fug ca ljepuri = fug multu agonja;
4: lj-fac (l-fac) cicior di ljepuri = lu-astrec, alag ma-agonja; l-fac di-arshini cã lj-u pot, cã-s ma bun di el;
5: nu shtii di iu arsari ljepurli = nu shtii di iu easi, arsari tihea;
6: fur inima di ljepuri shi oauãli di sum cloci = escu multu bun fur shi omlu nu mi-aducheashti lishor cãndu-l fur)
{ro: iepure}
{fr: lapin, lièvre}
{en: rabit, hare}
ex: s-duc avinatic trã ljepuri; ficiorlji a lui ishirã s-vatãmã tsiva ljepuri; ljepurli tricu pit nolgica di nãsh shi ascãpã; di-iu nu mindueshti, di-aclotsi-arsari ljepurli
(expr: easi tihea); ljepurli arsari
(expr: tihea yini) di-iu nu ti-ashteptsã; vru si scoatã ljepuri shi deadi pri ursã; cari alagã dupã doi ljepuri, nu acatsã necã un; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri
§ ljepur (ljĭé-purŭ) sm ljepuri (ljĭé-purĭ) – (unã cu ljepuri)
ex: turcul lu-acatsã ljepurli cu arãbãlu; fudzea ca un ljepur
(expr: multu-agonja); lj-u fricã ca a ljepurlui
§ lje-pri/ljepre (ljĭé-pri) sm ljepri (ljĭé-pri) – (unã cu ljepuri)
ljepur
ljepur (ljĭé-purŭ) sm – vedz tu ljepuri
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ljepurialag
alag (a-lágŭ) vb I alãgai (a-lã-gáĭ), alãgam (a-lã-gámŭ), alãgatã (a-lã-gá-tã), alãgari/alãgare (a-lã-gá-ri) –
1: imnu cama agonja di imnarea di-aradã; adãlag, dãlag;
2: mi duc dit un loc tu altu; fac multi cãljuri; cutriyir;
3: caftu
{ro: alerga, umbla; cutreiera; căuta}
{fr: courir, marcher; parcourir; chercher}
{en: run, go; wander through; seek}
ex: cari alagã nyii (fudzi-ampatrulea), s-curmã; alagã (fudzi-agonja) s-lj-aspunã a amirãlui; alãgam (imnam cu dealaga) dupã tini; omlu cãndu-l doari caplu alagã la (s-dutsi s-lu veadã un) yeatru; fudzii alãgãndalui (cu dealaga); alãgai (cutri-yirai, mi priimnai prit) tut loclu; alãgai multu (feci multi cãljuri) tu Vlãhii; tsi alagã (caftã), aflã; di-unã oarã ti-alag (ti caftu); atsel tsi alagã multu va s-curmã curundu; cari alagã dupã (caftã s-aibã) multi, cheari sh-putsãna; cari alagã (cutriyirã multi locuri), multi shtii; acãtsa s-alagã (si s-ducã pri la, s-urdinã) biseritsli; cari alagã dupã doi ljepuri, nu acatsã necã un
§ alãgat (a-lã-gátŭ) adg alãgatã (a-lã-gá-tã), alãgats (a-lã-gá-tsĭ), alãgati/alãgate (a-lã-gá-ti) – tsi s-ari minatã agonja (tsi ari alãgatã); tsi ari cutriyiratã sh-vidzutã multi locuri; tsi shtii multi; adãlãgat, dãlãgat, cutriyirat, cãftat
{ro: alergat, umblat; cutreierat; căutat}
{fr: couru; qui a parcouru des pays; cherché}
{en: run, gone; wandered; sought}
ex: calu easti alãgat (curmat di-alãgari); alãgatlu (atsel tsi-ari cutriiratã locuri) multi shtii; crimã cã hii alãgat (dus prit multi locuri); omlu-aestu easti multu alãgat (cari s-ari dusã prit multi locuri); oaminj alãgats shi nvitsats
§ alãgari/alãgare (a-lã-gá-ri) sf alãgãri (a-lã-gắrĭ) – atsea tsi ari faptã cariva tsi ari alãgatã; adãlãgari, dãlãgari, cutriirari, cãftari
{ro: acţiunea de a alerga, de a umbla, de a cutreiera, de a căuta; alergare, umblare; cutreierare; căutare; cursă}
{fr: action de courir, de marcher, de parcourir; de chercher; course, fuite}
{en: action of running, of going; of wandering; of seeking; race}
ex: lj-avea intratã luplu tru matsã di-ahãtã alãgari; diznou s-bãgã pri alãgari; cu mari alãgari vinji acasã
§ nealãgat (nea-lã-gátŭ) adg nealãgatã (nea-lã-gá-tã), nealãgats (nea-lã-gá-tsĭ), nealãga-ti/nealãgate (nea-lã-gá-ti) – tsi nu s-ari minatã agonja tra si s-ducã iuva; tsi nu-ari alãgatã prit multi locuri; cari nu shtii multi cã nu easti alãgat; (loc) tsi nu easti cutriyirat i vidzut di multsã oaminj; nicutriirat, nicãftat
aljurea
aljurea (a-ljĭú-rea) adv – (tu) altã parti; tu altu loc; iutsi s-hibã; iuva, iutsido, naljurea;
(expr:
1: bat (zburãscu) aljurea = nu shtiu tsi dzãc; dzãc vruti sh-nivruti; zburãscu fãrã s-minduescu; dzãc glãrinj; aljuredz;
2: hiu cãtrã-aljurea = nu-am aradã, hiu alocuta, hiu fãrã minti, nu u-am mintea ntreagã;
3: nj-escu aljurea cu mintea = nu ti-avdu, nu bag oarã la-atseali tsi dzãts, nu ti-aduchescu cã u-am mintea la alti lucri;
4: aljurea dai sh-aljurea creapã; aljurea arucã tufechea sh-aljurea arsari ljepurli; aljurea cãrcãreadzã sh-aljurea oauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi tsiva ma da di altu tsiva la cari nu s-ashtipta)
{ro: aiurea}
{fr: ailleurs; autre part, dans un autre endroit}
{en: elsewhere, anywhere else, nowhere}
ex: feati-aljurea (tu-unã parti), gionj aljurea (tu-altã parti) giuca ahoryea; noi him di-aljurea (dit alti locuri); furlji apucarã aljurea (s-ducã tu-alti locuri); tini eshti aljurea
(expr: nu eshti aoa cu mintea, nu shtii tsi s-fatsi)
§ naljurea (na-ljĭú-rea) adv (ngrãpsit shi n-aljurea, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu aljurea);
ex: imna cu mintea cãtrã naljurea
(expr: cu mintea la alti lucri, tu alti locuri); stranji arupti, cãtrã naljurea
(expr: cavai di lumi, alocuta, fãrã nitsiunã aradã); cu perlji cãtrã naljurea
(expr: alocuta, nichipti-nats); shuira tora cãtrã naljurea
(expr: ashi, fãrã-aradã, cu mintea chirutã, tu-altã parti)
§ aljuredz (a-ljĭu-rédzŭ) vb I aljurai (a-ljĭu-ráĭ), aljuram (a-ljĭu-rámŭ), aljuratã (a-ljĭu-rá-tã), aljurari/aljurare (a-ljĭu-rá-ri) – hiu hivrit, cu cãlduri mãri (pirito), nu-aduchescu tsi s-fatsi deavãrliga di mini shi zburãscu fãrã sã shtiu tsi dzãc; dzãc zboarã tsi nu-au vãrã noimã; zburãscu-aljurea
{ro: aiura, delira}
{fr: délirer}
{en: be delirious}
ex: acãtsã s-aljureadzã (si zburascã fãrã sã shtibã tsi zboarã dzãtsi); tutã noaptea avea aljuratã (avea zburãtã fãrã noimã cã eara lãndzit sh-avea pirito multu mari)
§ aljurat (a-ljĭu-rátŭ) adg aljuratã (a-ljĭu-rá-tã), aljurats (a-ljĭu-rátsĭ), aljurati/aljurate (a-ljĭu-rá-ti) – cari zburashti fãrã sã shtibã tsi dzãtsi (cãndu ari pirito shi nu-aducheashti tsi s-fatsi deavãrliga di el)
ansar1
ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea
§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit
§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}
§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)
§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}
§ ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) sf ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) – topã di lastic (i lastic sh-cheali cu vimtu nãuntru) tsi ansari dipriunã nsus shi nghios cãndu cadi pri loc (i easti arcatã cu puteari); topã, topcã, balã, shucã
apitrusescu
apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini
§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}
§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.
arãbã
arãbã (a-rã-bắ) sm arãbadz (a-rã-bádzĭ) – amaxi mari trã purtari grãni sh-alti lucri; amaxi;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu arãbãlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu arãbãlu = yini multã diunãoarã)
{ro: haraba}
{fr: chariot}
{en: wagon, cart}
§ arãbãgi (a-rã-bã-gí) sm arãbãgeadz (a-rã-bã-gĭádzĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) arãbãlu shi-lj fatsi caljlji s-lu tragã cãtrã loclu iu va el si s-ducã
{ro: harabagiu, cărăuş}
{fr: charretier}
{en: cart driver}
avin
avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?
§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)
§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}
{en: hunted, chased}
carotsã
carotsã (ca-ró-tsã) sf carotsã (ca-ró-tsã) – unã soi di cutii mari pi-arocuti (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã), cu cari s-minã oaminj i s-poartã lucri; furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã carotsã; cãrutsã, amaxi; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, carriage, coach}
ex: carotsã (amaxi) cu doi calj; isha a priimnari tu carotsã (paitoni, caleashcã)
§ cãrutsã (cã-rú-tsã) sf cãrutsã (cã-rú-tsã) – (unã cu carotsã)
§ cãrutsar (cã-ru-tsárŭ) sm cãrutsari (cã-ru-tsárĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) carotsa shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutser, amãxã, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}
§ cãrutser (cã-ru-tsérŭ) sm cãrutseri (cã-ru-tsérĭ) – (unã cu cãrutsar)
§ car (carŭ) sn cari (cá-ri) – unã soi di amaxi traptã di prãvdzã (calj, boi) cu cari huryeatslji poartã lucri, biricheti, etc.; cherã, carotsã;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu carlu = yini multã diunãoarã)
{ro: car}
{fr: char, chariot}
{en: charriot, ox-cart}
ex: carlu (amaxea) nji s-asparsi; lãngoarea yini cu carlu
(expr: lãngorli yin multi deadun); cu carlu cu foc ãn tser
§ cherã1 (chĭé-rã) sf cheri (chĭé-ri) – (unã cu car)
ex: nã dusim cu chera la izvurlu-atsel marli; bãgarã tu-unã cherã shi trapsirã cãtã iu da soarili; pãnã Sufii agiumsirã cu chera; pãnã s-nu u-aundzi, chera nu njardzi
§ chiragi (chi-ra-gí) sm chirageadz (chi-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi poartã cãrtsã i lucri (cu chera, amaxea, caljlji, mulãrli, etc.) di la un om la altu, dit un crat tu altu; atsel tsi poartã lucri cu caljlji (mulãrli, etc.) tu-unã cãrvani; chirãgi, cãrvãnar, cãrvuchir
cãtsauã
cãtsauã (cã-tsá-ŭã) sf cãtsali/cãtsale (cã-tsá-li) – feamina-a cãnilui; (fig:
1: cãtsauã = muljari multu-arauã; expr:
2: u-angan cãtsaua = fug, li ciulescu; li spãstrescu; li shpirtuescu, li scarmin; li deapin; li cãrtsãnescu; nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlu (ocljilj, zverca); etc.;
3: canda-lj fitã cãtsaua = mi hãrsescu multu di-un lucru tsi nu-ahãrzeashti caishti)
{ro: căţea}
{fr: chienne}
{en: bitch}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); cãtsaua fitã dzatsi cãtsãlj; s-u angãnãm cãtsaua
(expr: s-fudzim cãt ma-agonja) di-aoatsi; nearca atsea cãtsauã (nearca atsea multu lai); mira-a mea cãtsauã (multu arauã, lai); cãtsaua tsi s-ayiuseashti, scoati cãtsãlj orghi; pãn nu da coada cãtsaua, nu s-lja cãnjlji dupã nãsã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi; lja nveastã di soi sh-cãtsauã di la oi
§ cãtsãl (cã-tsắlŭ) sm cãtsãlj (cã-tsắljĭ) – cãni tinir di anj (njic); cãni njic;
(expr:
1: cãtsãl di alj = unã parti (filii) dit un alj ntreg, tsi s-aleadzi ahoryea sh-easti acupiritã cu-unã coaji tsi s-curã, ninti ca si s-bagã tu mãcari;
2: cãtsãl pãrjit = cãni cu perlu limtu)
{ro: căţel}
{fr: jeune chien; petit chien}
{en: young dog; small dog}
ex: nãshti cãtsãlj alagã n pãduri si scoatã ljepuri (angucitoari: dintsãlj di cheaptini); am un cãtsãl mushat; s-bãnedz ca un cãtsãl orbu; bãgai tu mãcari doi cãtsãlj di alj
§ cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭŭ) sm, sf cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi), cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭ), cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi) – cãtsãl fitat di putsãn chiro; cãtsãl njic; cãtsãlic, cãtsãlac
{ro: căţeluş}
{fr: chien tout jeune; tout petit chien}
{en: very young dog; very small dog}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); yini dupã mini ca cãtsãlush, ca mãnar; cãtsauã loash, cãtsãlush featsi
cicior
cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;
cloci/cloce
cloci/cloce (cló-ci) sf cloci (clócĭ) – gãljinã tsi shadi pi oauã tra sã scoatã pulj; gãljinã tsi ari scoasã pulj di putsãn chiro (pulj tsi-alagã dupã nãsã tut chirolu); cloaci, closhcã, clotsã;
(expr:
1: ca pulj fãrã cloci = singuri, oarfãnj, fãrã pãrintsã, nimutrits di vãrnu;
2: furã oauã di sum cloci = (i) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna)
{ro: cloşcă}
{fr: couveuse}
{en: sitting hen, hatcher}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); bãgai cloci; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; vidzui nã cloci cu puljlji dupã nãsã; lj-adunã tuts, ca clocea puljlji; armasirã, mãratslji, ca pulj fãrã cloci
(expr: oarfãnj, fãrã mutriri shi agiutor di la vãrnu); fãrã mumã, ca pulj fãrã cloci; aestu s-featsi un ljipurar sh-mãcã clocea cu doisprãdzatslji pulj; eara ahtari fur, cã-ts fura inima dit ljepuri shi oauãli di sum cloci, fãrã s-aducheascã
§ cloaci/cloace (clŭá-ci) sf cloci (clócĭ) – (unã cu cloci)
ex: aflã-ts, cloace, puljlji
§ clotsã1 (cló-tsã) sf clotsã (cló-tsã) – (unã cu cloci)
§ closhcã1 (clósh-cã) sf closhti (clósh-tĭ) – (unã cu cloci)
§ Closhca2 cu Pulj (Clósh-ca cu Púljĭ) sf fãrã pl – unã parei (multimi, adunãturã) di steali di pri tser tsi sh-u-adutsi cu-unã gãlinushi cu pulj deavãrliga; Gãljinushi, Closhca cu Pulj
{ro: Cloşca cu Pui (stele)}
{fr: Pléiade}
{en: Pleiad}
§ clucescu (clu-cĭés-cu) vb IV clucii (clu-cíĭ), cluceam (clu-cĭámŭ), clucitã (clu-cí-tã), cluciri/clucire (clu-cí-ri) – (trã gãljinj, pulj) stau pri oauã tra s-li fac si scoatã pulj; (soarili) lu-ardi un ou, lu ncãldzashti, lu-amputi, lu-aspardzi; culcescu, cucescu, cluvyisescu;
(expr: