DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciuvanj

ciuvanj (cĭu-vánjĭŭ) sn ciuvanji/ciuvanje (cĭu-vá-nji) – (cumatã di) oalã aspartã; glastrã (gãvãnos, ljastrã, ghiveci) tu cari s-crescu lilici n casã; oala di noapti (tu cari omlu poati si sh-facã apa noaptea); hrup; (fig: ciuvanji = cãciulã tsi sh-u-adutsi cu-unã oalã, multi ori purtatã di preftsã; cãmilafi, cãmãlafchi, cãmblafi)
{ro: oală (spartă); ghiveci (de flori); ţucal}
{fr: pot à fleurs, pot de chambre; tesson}
{en: vase of flowers; chamber pot; potsherd}
ex: sh-ciuvanjlu (oala-aspartã) sh-fatsi pezã di sut (oala fãrã mãnush); avem ahtãri ciuvanji (oali-asparti) biricheti; am multi ciuvanji (glastri) la firidã; niscãntsã cu ciuvanji lãi (fig: capeli lãi ca oali; cãmilãhi) ãn cap; ts-cãdzu tu ciuvanj (?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãvãnos

gãvãnos (gã-vã-nósŭ) sn gãvãnoasi/gãvãnoase (gã-vã-nŭási) –
1: vas tu cari s-crescu shi s-tsãn lilici; glastrã, ljastrã, ghiuveci, ghiveci, ponjitsã, pointsã;
2: vas njic di casã, di yilii (di-aradã ca un chelindru), tu cari s-tsãni glico (turshii, masini, etc.)
{ro: gavanos, ghiveci de flori; borcan}
{fr: pot à fleurs; pot (à marmelade, olives, etc.), bocal}
{en: flower-pot; jar}
ex: avea gãvãnoasi cu flori tu balconi; nj-deadi un gãvãnos mplin di aznjurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghiveci

ghiveci (ghi-vécĭŭ) sn ghiveci (ghi-vé-ci) – oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); glastrã, ghiuveci, pontsã, pondzã, pointsã, ponjitsã, ljastrã
{ro: ghiveci de flori}
{fr: pot à fleurs}
{en: flower pot}
ex: ari multi flori pit ghiveci

§ ghiuveci (ghĭu-vécĭŭ) sn ghiuveci (ghĭu-vé-ci) – (unã cu ghiveci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

glastrã

glastrã (ghlás-trã) sf glastri/glastre (ghlás-tri) – oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); ghiuveci, ghiveci, pontsã, pondzã, pointsã, ponjitsã, ljastrã, gãvãnos
{ro: ghiveci de flori}
{fr: pot à fleurs}
{en: flower pot}

§ ljastrã (ljĭás-trã) sf ljastri/ljastre (ljĭás-tri) – (unã cu glastrã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hilj

hilj (híljĭŭ) sm, sf hilji/hilje (hí-lji), hilj (híljĭ), hilji/hilje (hí-lji) – ashi cum easti un om (bãrbat/muljari) fatsã di tatãl tsi-l (tsi u) featsi icã di dada tsi lu-amintã (u-amintã); ficior/featã, cilimean, njic/njicã, etc.;
(expr:
1: Hilj Mushat = gioni dit pirmiti aspus di-aradã ca hilj di-amirã, tsi s-bati cu lamnja (sh-u azvindzi) tra s-u-ascapã shi si sã nsoarã cu Mushata-a Mushatilor, Mushata-a Loclui, etc.; Hilj Aleptu; Gioni-Aleptu;
2: Hilj Aleptu = Gioni-Aleptu, Hilj Mushat;
3: hilj di hicat = tsi easti un hilj dealihea, di sãndzi, nu hiljastru, un hilj tsi easti loat ti suflit)
{ro: fiu, fiică}
{fr: fils, fille}
{en: son, daughter}
ex: hiljlu (ficiorlu) s-doari; neaua, hilja-a (feata-a) brumãljei sh-al vimt; hilj (ficior), spuneai aeri cã hii nsurat; s-vã videm ninga nãoarã, hilj! (ficior!); ari trei hilj (ficiori) cu nveasta di prota; sh-di tatã minduit easi hilj cicãnit; am mash unã hilji (featã); hilj-nju shi hilji-nju (ficiorlu-a meu); hilj-tu shi hilji-tu (ficiorlu-a tãu); hilj-su shi hilji-su (ficiorlu-a lui); hilj-mea shi hilji-mea (featã-a mea); hilj-ta shi hilji-ta (featã-a ta); hilj-sa shi hilji-sa (featã-a lui)

§ hiljor (hi-ljĭórŭ) sm hiljori (hi-ljĭórĭ) – hilj njic (di njicã ilichii) sh-vrut
{ro: fiuţ}
{fr: fils de bas âge; fils chéri}
{en: little son, darling (son)}
ex: am trei hiljori (hilj njits sh-vruts)

§ hiljastru (hi-ljĭás-tru) sm, sf hiljastrã (hi-ljĭás-trã), hiljashtsrã (hi-ljĭásh-tsrã), hiljastri/hiljastre (hi-ljĭás-tri) – njic (di sãndzi xen) tsi easti loat sh-criscut di-un bãrbat sh-di-unã muljari dip canda easti un hilj (hilji) di dealihea, di sãndzi; hilj (hilji) loat ti fumealji; hilj (hilji) loat ti suflit; njic di-unã altã curunã; ficior di suflit; hilj (hilji) tricut prit cãmeashi; psihuped
{ro: fiu (fiică) adoptiv}
{fr: fils (fille) adoptif; beau-fils (fils/fille d’un autre lit)}
{en: adopted son (daughter)}
ex: feata-aestã cu mãnjli tãljati easti hiljastra (hilja loatã di suflit) a ljei; nj-easti hiljastrã (hilji loatã ti fumealji); hiljastru-su u mutreashti

§ nhiljedz (nhi-ljĭédzŭ) vb I nhiljai (nhi-ljĭáĭ), nhiljam (nhi-ljĭámŭ), nhiljatã (nhi-ljĭá-tã), nhilja-ri/nhiljare (nhi-ljĭá-ri) – cu tuti cã un njic nu nj-easti di sãndzi, l-crescu shi-lj dau tuti ndrepturli ca hilj dealihea; ljau di (ti) suflit; ljau di (ti) fumealji, l-trec prit cãmeashi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pat3

pat3 (pátŭ) sn paturi (pà-turĭ) –
1: lucri bãgati sã sta tu-aradã un dupã-alantu; starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); aradã, radã, arãdãrichi, sireauã, ordu, sãrã, udopsu, etc.;
2: vas tu cari s-bagã tsarã shi s-crescu lilicili; glastrã, ljastrã, ghiveci, ghivici, ghiuvici, pontsã, pointsã
{ro: rând, şir; ghiveci (de flori)}
{fr: rangée; pot à fleurs}
{en: row; flower pot}
ex: ari trei paturi (arãdz) di carafili tru grãdinã; patlu di carafili dit grãdina-a voastrã njurzeashti di diparti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pontsã

pontsã (pón-tsã) sf pontsã (pón-tsã) –
1: unã soi di cãpachi (tãvã, di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; ponjtsã, pointsã, gastru, gastrã, ciriche, circhelj, circhen;
2: oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); ponjitsã, pointsã, glastrã, gãvãnos, ghiveci, ghiuveci, ljastrã
{ro: ţăst; ghiveci de flori}
{fr: four de campagne en forme de couvercle; pot à fleurs}
{en: oven in the form of a lid; flower pot}
ex: copshu pitã tu pontsã; chealea u bãgã sum pontsã ãlj dzãtsea “pontsã pi casã”

§ pointsã (pó-in-tsã) sf pointsã (pó-in-tsã) – (unã cu pontsã)

§ ponjtsã (pónjĭ-tsã) sf ponjtsã (pónjĭ-tsã) – (unã cu pontsã)
ex: voi avut nã ponjtsã mari; intrai tu-unã ulãrii s-acumpãr nã ponjtsã (tãvã largu di loc arsu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã