(expr: isihãsits); s-nj-adun oasili cu mini
(expr: s-mor shi s-isihãsescu); bãgã si sh-adunã suflitlu
(expr: si suschirã); s-plãngã shi sã-sh adunã suflitlu
(expr: s-plãngã shi si suschirã); di dor suflitlu sh-adunã
(expr: suschirã); u-avea adunatã tutã tu fuljinã
(expr: u-avea mãcatã, ascãpitatã tutã tu stumahi)

§ adunat (a-du-nátŭ) adg adunatã (a-du-ná-tã), adunats (a-du-nátsĭ), adunati/adunate (a-du-ná-ti) – tsi s-dutsi (easti dus, adus) tra s-hibã deadun cu altsã ca el; silixit, pitricut, andãmusit, etc.
{ro: adunat, acompaniat, întâlnit, reunit, etc.}
{fr: amassé, assemblé, accompagné, rencontré, etc.}
{en: gathered, assembled, met, united, etc.}

§ anat (a-nátŭ) adg anatã (a-ná-tã), anats (a-nátsĭ), anati/anate (a-ná-ti) – (unã cu adunat)
ex: cã sunt gionjlji tuts anats; ininj di har anati stog

§ adunari1/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã; silixiri, pitritseari, andãmusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aduna, de a acom-pania, de a întâlni, etc.; adunare, acompaniare, întâlnire, reunire, plecare, culegere, etc.}
{fr: action de ramasser, d’assembler, d’accompagner, de rencontrer, etc.}
{en: action of gathering, of assembling, of meeting, of uniting, etc.}

§ adunari2/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, andãmusiri, cum-shonji, adunãturã, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}

§ ana-ri/anare (a-ná-ri) sf anãri (a-nắrĭ) – (unã cu adunari1 shi adunari2)
ex: iu furlji sh-au anari (andamusi, adunari)

§ adunãtor (a-du-nã-tórŭ) adg adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri), adunãtori (a-du-nã-tórĭ), adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri) – tsi-adunã (silixeashti, culeadzi, etc.) tsiva; cari nu-aspardzi paradzlji ma-lj tsãni adunats; mazã
{ro: adunător, acom-paniator, etc.}
{fr: qui amasse (assemble, accompagne, rencontre, etc.), économe}
{en: who gathers (assembles, meets, etc.)}
ex: cochilu-aestu nu-i ca-alantsã, easti adunãtor (lj-adunã paradzlji)

§ adunãturã (a-du-nã-tú-rã) sf adunãturi (a-du-nã-túrĭ) – lucrili adunati; adunari
{ro: adunătură}
{fr: assemblage, rencontre, cueillette}
{en: collection, assembly, meeting, etc.}

§ adunã-vimtu (a-du-nã-vím-tu) invar – un tsi sh-treatsi chirolu fãrã s-facã tsiva, vagabondu
{ro: gură-cască}
{fr: musard, gobe-mouche}
{en: idler, dawdler}

§ apreadun (a-prea-dúnŭ) (mi) vb I apreadunai (a-prea-du-náĭ), apreadunam (a-prea-du-námŭ), apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) –
1: lu-adun un lucru tra s-lu shcurtedz (s-lu fac ma njic); sinuripsescu, shcurtedz, njicshuredz;
2: l-fac s-agãrshascã inatea tsi nj-u poartã; mbunedz;
3: lj-dau apanghiu, l-mutrescu, lj-adun gailelu, aprochi
{ro: restrânge, scurta, micşora; împăca; găzdui, primi, etc.}
{fr: (se) borner, (se) limiter, (se) restreindre; (se) réconcillier; soigner, abriter, accueillir}
{en: limit, shorten; take care of}
ex: apreadunã-ti (agiundzi); apreadunã-ti la grairi (shcurteadzã grairli, astãmãtsea, agiundzi cãt zburãsh); oara s-avea apreadunatã (avea tricutã, s-avea shcurtatã); pri-atselj ficiori cum s-lj-apreadun (s-lji mbun)?; njelu-aestu apreadunats-lu (apãrats-lu, mutrits-lu); ãlj pricãdzu a aushlui s-u-apreadunã (s-u-aproachi) n casã; lji si featsi njilã shi u-apreadunã (u lo, u-adunã n casã, u apãnghiusi); di nu-avea iu sã s-apreadunã, yini la aushlu shi-lj pri-cadi; lu-apreadunai la mini; apreadunã-ti (scurteadz-u, astãmãtsea-u), nu ts-aspardzi gura

§ apreadunat (a-prea-du-nátŭ) adg apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunats (a-prea-du-nátsĭ), apreadunati/apreadunate (a-prea-du-ná-ti) – tsi s-ari shcurtatã i njicshuratã; tsi lj-ari tricutã inatea tsi u-avea; tsi sh-ari aflatã apanghiu iuva; sinuripsit, shcurtat, njicshurat, mbunat, apãn-ghiusit, mutrit, aprucheat
{ro: restrâns, scurtat, micşorat, împăcat, găzduit, primit}
{fr: borné, limité, restreint, soigné, accueilli, pelotoné, blotti}
{en: limited, shortened, taken care of}
ex: tãtsea shi shidea apreadunat (adunat stog); shidea apreadunat shi ntuni-cos

§ apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) sf aprea-dunãri (a-prea-du-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari apreadunã; sinurip-siri, shcurtari, njicshurari, mbunari, apãnghiusiri, mutriri, apru-cheari
{ro: acţiunea de a restrânge, de a scurta, de a micşora; de a împăca; de a găzdui, de a primi, etc.; restrângere, scurtare, micşorare, împăcare, găzduire, primire}
{fr: action de se borner, de limiter, de restreindre, de réconcillier, de soigner, d’accueillir}
{en: action of limiting, of shortening, of taking care of}

§ aprea-dunãturã (a-prea-du-nã-tú-rã) sf apreadunãturi (a-prea-du-nã-túrĭ) – mãrdziniri, shcurtari, etc.
{ro: limitare, etc.}
{fr: réstriction, etc.}
{en: limitation, etc.}

§ preadun (prea-dúnŭ) (mi) vb I preadunai (prea-du-náĭ), preadunam (prea-du-námŭ), preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunari/preadunare (prea-du-ná-ri) – (unã cu apreadun)

§ preadunat (prea-du-nátŭ) adg preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunats (prea-du-nátsĭ), preadunati/preadunate (prea-du-ná-ti) – (unã cu apreadunat)

§ preadunari/prea-dunare (prea-du-ná-ri) sf preadunãri (prea-du-nắrĭ) – (unã cu apreadunari)

§ preadunãturã (prea-du-nã-tú-rã) sf preadu-nãturi (prea-du-nã-túrĭ) – (unã cu apreadunãturã)

§ ariciuiri2/ariciuire (a-ri-cĭu-í-ri) sf ariciuiri (a-ri-cĭu-írĭ) – (unã cu arceari)

§ arciuit (ar-cĭu-ítŭ) adg – (unã cu ariciuit2)
ex: mutrita lã eara arciuitã (ariciuitã, mplinã di-amãnii)

ex: ngindarea-lj lo mintsãli, putea s-lu vatãmã

§ dizgindu (diz-gín-du) (mi) vb I dizgindai (diz-gin-dáĭ), dizgindam (diz-gin-dámŭ), dizgindatã (diz-gin-dá-tã), dizginda-ri/dizgindare (diz-gin-dá-ri) – nj-treatsi gindea (amãnia, hulia, turbarea)
{ro: a-i trece furia}
{fr: ne plus être en colère}
{en: no longer be angry}
ex: troarã s-dizgindã (lj-tricu amãnia); dupã tsi va s-dizgindã (va-lj treacã amãnia), va-lj zburãscu

§ dizgindat (diz-gin-dátŭ) adg dizgindatã (diz-gin-dá-tã), dizgindats (diz-gin-dátsĭ), dizgindati/dizgindate (diz-gin-dá-ti) – a curi lj-ari tricutã gindea
{ro: căruia i-a trecut furia}
{fr: qui n’est plus en colère}
{en: who is no longer angry}
ex: eara dizgindatã (lj-avea tricutã amãnia) cãndu njershu piningã nãs

§ dizgindari/dizgindare (diz-gin-dá-ri) sf dizgindãri (diz-gin-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-a omlui ãlj treatsi gindea
{ro: acţiunea de a-i trece furia}
{fr: action de ne plus être en colère}
{en: action of no longer being angry}

§ ãngindu (ãn-gín-du) (mi) vb I ãngindai (ãn-gin-dáĭ), ãngindam (ãn-gin-dámŭ), ãngindatã (ãn-gin-dá-tã), ãnginda-ri/ãngindare (ãn-gin-dá-ri) – (unã cu ngindu)

§ ãngindat (ãn-gin-dátŭ) adg ãngindatã (ãn-gin-dá-tã), ãngindats (ãn-gin-dátsĭ), ãngindati/ãngindate (ãn-gin-dá-ti) – (unã cu ngindat)

§ ãngindari/ãngindare (ãn-gin-dá-ri) sf ãngindãri (ãn-gin-dắrĭ) (unã cu ngindari) – (unã cu ngindari)

20: gumarlu la numtã nu s-cljamã = nu cljenj s-tsã yinã n casã, nu ti fats oaspi cu oaminj nibunj, nipilixits; nu fats hãiri cu oaminj tsi nu s-uidisescu trã lucrul tsi tsã lu-ai tu minti;
21: l-bãgãm pri gumar = l-featsim di-arshini dinintea-a laolui (ca tu chirolu veclju cãndu unã muljari nitinjisitã eara bãgatã pri-un gumar sh-priimnatã cu tãmpãnãlu prit hoarã);
22: macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; nu-l cãrtea gumarlu, s-nu beasã = cãndu-l cãrteshti omlu arãu, s-nu ti-ashteptsi s-ai parti di lucri buni;
23: cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi vor s-facã alishvirishi cu oaminj strãnghi, cari-ashteaptã fapti buni, ghinets, di la oaminj arãi;
24: gumarlu shi shtii pãhnia = shi shtii omlu di-iu yini, di iu lj-easti soea, shtii si-sh sta lu loclu-a lui, s-nu s-tindã ma diparti dicãt s-fatsi;
25: canda tini ti featsi Stãmãria sh-mini gumara? = him isea, cã sh-dolji him oaminj, amintats di-unã muljari;
26: la usha-a ta sã psuseascã gumarlu? = ca deapoea s-pistipseascã lumea cã tini-l vãtãmash shi s-ti bagã s-lu pãlteshti?;
27: nu poati a gumarlui, poati a sãmarlui; gumarlu ftiseashti, sumarlu agudeashti = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari, atumtsea cãndu nu poati s-da pri-atsel tsi lipseashti, da pri un altu tsi nu-ari vãrnã stepsu; di itia cã nu poati s-pidipseascã pi-atsel tsi stipseashti, sh-ca s-lji treacã inatea, omlu agudeashti un tsi nu-lj stipseashti;
28: gumarlu sapã loclu shi tut pi nãs lu-arucã = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-agudeashti singur;
29: nj-lu leg gumarlu di par = mi asiguripsescu di-un lucru, di loclu tsi lu-am chiola;
30: s-mãshcã gumarlji, arãu va-nj njargã = semnu arãu, sh-nu va-nj njargã lucrili ambar;
31: ãnj fitã gumara = mi hãrsescu di un lucru njic, cã avui tihi, cã amintai tsiva tsi nu-ahãrzeashti mari lucru, tsi nu fatsi caishti tsi;
32: gumar cu leamni = un gumar ncãrcat cu-unã furtii di leamni)
{ro: măgar, măgăriţă}
{fr: âne, anesse}
{en: donkey}
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); s-bat gumarlji tu pãhnii xeanã; gumarlu shi shtii pãhnia; mi-aleg ca gumarlu tu oi
(expr: nu hiu ca-alantsã di deavãrliga); u ligã ca gumarlu pri punti
(expr: u tsãni pi-a lui, strãmbã, nu sh-alãxeashti mintea); s-adrã ca tatãl a gumarilor
(expr: si ngrãshe multu); ti-adrash ca atsel (ca gumarlu) a orghilor; nj-adusi trei gumari cu leamni
(expr: trei gumari ncãrcats cu leamni); la poarta-a fucãrãlui psusi gumarlu; nu-l voi dip cã easti un gumar
(expr: om fãrã-arshini; niprãxit, abrashcu)

§ gumãrsescu (ghu-mãr-sés-cu) (mi) vb IV gumãrsii (ghu-mãr-síĭ), gumãrseam (ghu-mãr-seámŭ), gumãrsitã (ghu-mãr-sí-tã), gumãrsiri/gumãrsire (ghu-mãr-sí-ri) – prusvulsecu pri cariva cu purtarea tsi lj-u fac, tãsh canda easti un gumar
{ro: măgări}
{fr: (s’)insulter, offenser quelqu’un en le traitant comme un âne}
{en: insulting somebody by treating him like a donkey}
ex: l-gumãrsii, lj-dzãsh multi

§ gumãrsit (ghu-mãr-sít) (mi) adg gumãrsitã (ghu-mãr-sí-tã), gumãrsits (ghu-mãr-sítsĭ), gumãrsiti/gumãrsite (ghu-mãr-sí-ti) – prusvulsit di cariva tsi s-ari purtatã cu el dip canda eara un gumar
{ro: măgărit}
{fr: offensé par un traitement reçu comme celui donné à un âne}
{en: insulted by a treatment received similar to that reserved for a donkey}

§ gumãrsiri/gumãrsire (ghu-mãr-sí-ri) sf gumãrsiri (ghu-mãr-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-poartã cu cariva tãsh canda easti un gumar
{ro: acţiunea de a măgări; măgărire}
{fr: action d’offenser quelqu’un en le traitant comme un âne}
{en: action of insulting somebody by treating him like a donkey}

§ gumãric (ghu-mã-rícŭ) sm, sf gumãricã (ghu-mã-rí-cã), gumãrits (ghu-mã-rítsĭ), gumãritsi/gu-mãritse (ghu-mã-rí-tsi) – gumar njic; gumãrici, gumãrãts
{ro: măgăruş}
{fr: ânon}
{en: small donkey}
ex: ansãri niheamã ca gumãritsa

§ gumãrici (ghu-mã-rícĭŭ) sm, sf gumãrici/gumãrice (ghu-mã-rí-ci), gumãrici (ghu-mã-rícĭ), gumãrici/gumãrice (ghu-mã-rí-ci) – (unã cu gumãric)
ex: ncãlicai gumãricilu

§ gumãrãts (ghu-mã-rắtsŭ) sm, sf gumãrãtsã (ghu-mã-rắ-tsã), gumãrãts (ghu-mã-rắtsĭ), gumãrãtsi/gumãrãtse (ghu-mã-rắ-tsi) – (unã cu gumãric)

§ gumãrar (ghu-mã-rárŭ) sm gumãrari (ghu-mã-rárĭ) – atsel tsi ari vrundida-a gumarlor; atsel tsi dutsi gumarlji
{ro: cel ce ari grije or conduce măgarii}
{fr: celui qui prends soin ou conduit les ânes}
{en: the one who takes care or leadz the donkeys}

§ gumãrlãchi/gumãrlãche (ghu-mãr-lắ-chi) sf gumãrlắchi (gu-mãr-lắchĭ) – purtari urutã tsi sh-u-adutsi cu-atsea faptã di gumari
{ro: măgărie}
{fr: ânerie}
{en: foolish act or remark}
ex: aestã tsi-nj featsish easti mari gumãrlãchi; featsi nã gumãrlãchi di-nj cripa suratea di-arshini

§ gumãrescu (ghu-mã-rés-cu) adg gumãreascã (ghu-mã-reás-cã), gumãreshtsã (ghu-mã-résh-tsã), gumãreshti (ghu-mã-résh-ti) – ca di gumar; dãngã; dãnglãrã
{ro: măgăresc}
{fr: d’âne}
{en: foolish, like (of) a donkey}
ex: fapti gumãreshti

§ gumãrishcu (ghu-mã-rísh-cu) adg gumã-rishcã (ghu-mã-rísh-cã), gumãrishtsã (ghu-mã-rísh-tsã), gumã-rishti (ghu-mã-rísh-ti) – (unã cu gumãrescu)
ex: purni gumã-rishti (gumãreshti, ca di gumar), purni di Bosna

§ gumãreash-ti/gumãreashte (ghu-mã-reásh-ti) adv – ca di gumar
{ro: măgăreşte}
{fr: en âne, comme un âne}
{en: like a donkey}

§ gumarangath (ghu-ma-rán-gathŭ) sn gumarangathi/gumaran-gathe (ghu-ma-rán-ga-thi) – unã soi di earbã tsi creashti tu agri, locuri virani, uboari, mardzina di cãljuri, etc., cu truplu sãnãtos sh-disfaptu, mplin di schinj, cu frãndzã hãrãxiti tsi au ca dintsã cu schini di mardzini, cu lilici aroshi, albi icã galbini, adunati ca tufitsi tu-un tas; schin, chingher, schinlu-a tarlui, ciun, mãrãtsini, pãljur
{ro: mărăcine (spin) măgăresc}
{fr: ronce que les baudets mangent}
{en: spiny plumles thistle}
ex: gumarlu tu gumarangathi sh-greclu tu grãdinã xeanã

{en: sheperdess, shepherd’s wife}

§ picuroanji/picuroanje (pi-cu-rŭá-nji) sf picuroanji/pi-curoanje (pi-cu-rŭá-nji) – (unã cu picurãroanji)
ex: easti picu-roanji

§ picurãrilji/picurãrilje (pi-cu-rã-rí-lji) sf picurãrilj (pi-cu-rã-ríljĭ) – banã di picurar; tehni di picurar
{ro: păstorie, păsto-rime, meserie de cioban}
{fr: vie de berger, métier de berger}
{en: pastoral life, profession of a shepherd}

§ picurãratã (pi-cu-rã-rá-tã) sf picurãrãts (pi-cu-rã-rắtsĭ) – (unã cu picurãrilji)
ex: harauã pri picurãratã

§ picurãrlichi/picurãrliche (pi-cu-rãr-líchi) sf picurãrlichi (pi-cu-rãr-líchĭ) – (unã cu picurãrilji)

§ picurli-chi/picurliche (pi-cur-líchi) sf picurlichi (pi-cur-líchĭ) – (unã cu picurãrilji)

§ picurãrescu (pi-cu-rã-rés-cu) adg picurãreascã (pi-cu-rã-reás-cã), picurãreshtsã (pi-cu-rã-résh-tsã), picurãresh-ti/picurãreshte (pi-cu-rã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu picurarlji; di picurar
{ro: ciobănesc, pastoral}
{fr: de berger, pastoral}
{en: of shepherd, pastoral}
ex: cãni mari, picurãrescu (di la oi, di picu-rari); cãrlibanã picurãreascã (di picurar); unã n cap, picurãreascã (di picurar)

§ picurescu (pi-cu-rés-cu) adg picureascã (pi-cu-reás-cã), picureshtsã (pi-cu-résh-tsã), picureshti/picureshte (pi-cu-résh-ti) – (unã cu picurãrescu)
ex: cãnili picurescu di la stani eara mari sh-agru

§ picurãreashti/picurãreashte (pi-cu-rã-reásh-ti) adv – tsi easti faptã ca di-un picurar; ca di picurar
{ro: ciobăneşte}
{fr: à la manière des bergers}
{en: like a shepherd}
ex: anvãrtea-l picurãreashti (ca picurarlji)

§ pilixiri/pilixire (pi-lic-sí-ri) sf pilixiri (pi-lic-sírĭ) – (unã cu pilichisiri)

§ nipilixit (ni-pi-lic-sítŭ) adg nipilixitã (ni-pi-lic-sí-tã), nipilixits (ni-pi-lic-sítsĭ), nipilixiti/nipilixite (ni-pi-lic-sí-ti) – tsi nu easti pilixit; neadrat
{ro: necioplit}
{fr: qui n’est pas dégrossi, qui n’est pas dégauchi, grossier}
{en: uncarved, (wood, stone, etc.) uncut into shape}
ex: lemnul eara nipilixit (neadrat, nilucrat)

§ pilixiturã (pi-lic-si-tú-rã) sf pilixituri (pi-lic-si-túrĭ) – lucru tsi easti pilichisit; tãljari tu njits cumãts; cumatã njicã (luschidã, ashclji) tsi-armãni dupã pilichisiri
{ro: cioplitură}
{fr: coupure menue; dégauchissement}
{en: carving, chippings}