DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adun

adun (a-dúnŭ) (mi) vb I adunai (a-du-náĭ) shi anai (a-náĭ), adunam (a-du-námŭ) shi anam (a-námŭ), adunatã (a-du-ná-tã) shi anatã (a-ná-tã), adunari/adunare (a-du-ná-ri) shi anari/anare (a-ná-ri) – aduc (tra si s-aflã deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idyea hari ma s-aflã arãspãnditi; culeg poami di pri ponj (di-aradã, cãndu suntu-asiti); bag di-unã parti lucri (tra s-li am tri ma nãpoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsatã, andãmusescu, astalj, stãvru-sescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;
(expr:
1: u-adun = mi bati cariva, mãc shcop;
2: u-adun (coada) = fug;
3: u-adun mintea = isihãsescu;
4: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
5: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-adun pãltãrli = fac cusor, mi ncusuredz;
7: nj-adun mãnitsli = mi scumbusescu;
8: nj-adunã = fatsi pronj;
9: lu-adun ãn cali = lu-astalj, lu-andãmusescu;
10: u-adun fustanea; li-adun mãnitsli = u fac ma shcurtã fustanea; li fac mãnitsli ma shcurti;
11: u-adun tu fuljinã = bag tu stumahi, mãc, ascapit)
{ro: aduna, acompania, întâlni, reuni, culege, primi}
{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, recevoir}
{en: gather, assemble, accompany, meet, unite, receive, collect}
ex: adunã cãndu hii tinir, s-ai cãndu-ausheshti; adunai (adush, feci s-hibã deadun) patru suti di inshi; mãni va s-adunãm (bãgãm tu-un loc) stranjili; li-adunãm tuti tu-un loc unã pristi-alantã; Andrushlu sh-adunã cioaritslji; lj-adunã (arupsi sh-lj-adusi) lãludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adunã (cãtse s-andãmusescu); munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om s-adunã; s-adunarã aushaticlu tra s-arucã (sã mpartã) hãrgili; featili seara aestã s-adunã la voi; cu luchilji s-adunã (fatsi sutsatã), ca nãsh vai aurlã; sã s-adunã (si s-andãmu-seascã) cu sora; iu va n-adunãm (va n-aflãm, va n-andãmusim) astarã?; mi adunai (mi-andãmusii, mi-astãljai) cu el ãn cali; ahiursi s-adunã (culeagã) auã; dusirã s-adunã ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui s-adunã (sã shcurteadzã); gãrnutslu nj-adunã
(expr: ãnj coatsi, fatsi pronj); mi ntsãpai cu un schin shi tora nj-adunã
(expr: nj-acãtsã pronj) mãna; u-adunarã coada
(expr: fudzirã) cãnili cu cãtusha; adunã-li
(expr: fudz) di-aoa; s-u-adun
(expr: sã nchisescu, s-fug) trã la vuloagã; si ncaci caljlji, li-adunã
(expr: suntu agudits; l-mãcã shcoplu) gumarlji; pãnã s-nu li-adunj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culeg

culeg (cu-légŭ) vb III culepshu (cu-lép-shĭu), culidzeam (cu-li-dzeámŭ), culeaptã (cu-leáp-tã), culeadziri/culeadzire (cu-leá-dzi-ri) – adun lucri (poami di pi ponj, lilici dit grãdinã, etc.) tra s-li am tuti tu-un loc; adun, silixescu, lixescu
{ro: culege}
{fr: recueillir, récolter, ramasser}
{en: pick up, collect}
ex: aleapsi, aleapsi pãnã culeapsi (pãnã silixi, adunã); morva sh-pushclja si-l culeagã (s-lu-adunã); cum aledz, acshi culedz

§ culeptu (cu-lép-tu) adg culeaptã (cu-leáp-tã), culeptsã (cu-lép-tsã), culeapti/culeapte (cu-leáp-t) – (lucru) tsi easti adunat; silixit, lixit, adunat
{ro: cules}
{fr: recueilli, récolté, ramassé}
{en: picked up, collected}

§ culeadzi-ri/culeadzire (cu-leá-dzi-ri) sf culeadziri (cu-leá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã lucri; silixiri, lixiri, adunari
{ro: acţiunea de a culege}
{fr: action de recueillir, de récolter, de ramasser}
{en: action of picking up, of collecting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pilichisescu

pilichisescu (pi-li-chi-sés-cu) (mi) vb IV pilichisii (pi-li-chi-síĭ), pilichiseam (pi-li-chi-seámŭ), pilichisitã (pi-li-chi-sí-tã), pilichisi-ri/pilichisire (pi-li-chi-sí-ri) – agudescu cu unã hãlati nturyisitã (shi multi ori cu-arada), un lucru (lemnu, cheatrã) tra s-lji disfac cumãts njits (luschidz, ashclji) shi s-lji dau a lucrului forma tsi u voi; talj un lucru (lemnu, cheatrã) tu njits cumãts; pilixescu;
(expr: l-pilichisescu (omlu) = l-fac omlu s-aibã prãxi buni, s-aibã purtãri buni, s-nu hibã ca oaminjlji di munti, di la oi)
{ro: ciopli, tăia mărunt}
{fr: tailler du bois pour le dégrossir, dégauchir, doler; dégrossir}
{en: carve, cut (wood, stone, etc.) into shape, plane wood}
ex: lemnul tsi-l pilichiseashti va s-aspunã mushat

§ pilichisit (pi-li-chi-sítŭ) adg pilichisitã (pi-li-chi-sí-tã), pilichisits (pi-li-chi-sítsĭ), pilichisiti/pilichisite (pi-li-chi-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã unã formã vrutã a unui lucru (lemnu, cheatrã) cu agudituri tsi fac tra s-easã luschidz dit lucru; tsi easti tãljat sh-faptu njits cumãts
{ro: cioplit, tăiat mărunt}
{fr: dégrossi, dégauchi}
{en: carved, cut (wood, stone, etc.) into shape}
ex: hãrãcoapã, pilichisitã
(expr: cu buni prãxi); nu eara om ahãt pilichisit (cu-ahãti prãxi buni, eara ca di la oi)

§ pilichisiri/pilichisire (pi-li-chi-sí-ri) sf pilichisiri (pi-li-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pilichiseashti un lucru
{ro: acţiunea de a ciopli, de a tăia mărunt}
{fr: action de tailler du bois pour le dégrossir, pour le dégauchir}
{en: action of carving, of cutting (wood, stone, etc.) into shape}

§ pilixescu (pi-lic-sés-cu) (mi) vb IV pilixii (pi-lic-síĭ), pilixeam (pi-lic-seámŭ), pilixitã (pi-lic-sí-tã), pilixiri/pilixire (pi-lic-sí-ri) – (unã cu pilichisescu)

§ pilixit (pi-lic-sítŭ) adg pilixitã (pi-lic-sí-tã), pilixits (pi-lic-sítsĭ), pilixiti/pilixite (pi-lic-sí-ti) – (unã cu pilichisit)

§ pilixiri/pilixire (pi-lic-sí-ri) sf pilixiri (pi-lic-sírĭ) – (unã cu pilichisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

silixescu

silixescu (si-lic-sés-cu) vb IV silixii (si-lic-síĭ), silixeam (si-lic-seámŭ), silixitã (si-lic-sí-tã), silixiri/silixire (si-lic-sí-ri) – adun lucri (poami di pi ponj, lilici dit grãdinã, etc.) tra s-li am tu-un loc; lixescu, adun, culeg
{ro: culege}
{fr: recueillir, récolter, ramasser}
{en: pick up, collect}
ex: altsã s-furã shi sã silixeascã (s-adunã, s-culeagã)

§ silixit (si-lic-sítŭ) adg silixitã (si-lic-sí-tã), silixits (si-lic-sítsĭ), silixiti/silixite (si-lic-sí-ti) – (lucru) tsi easti adunat; lixit, adunat, culeptu
{ro: cules}
{fr: recueilli, récolté, ramassé}
{en: picked up, collected}

§ silixiri/silixire (si-lic-sí-ri) sf silixiri (si-lic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã lucri; lixiri, adunari, culeadziri
{ro: acţiunea de a culege}
{fr: action de recueillir, de récolter, de ramasser}
{en: action of picking up, of collecting}

§ lixescu (lic-sés-cu) vb IV lixii (lic-síĭ), lixeam (lic-seámŭ), lixitã (lic-sí-tã), lixiri/lixire (lic-sí-ri) – (unã cu silixescu)

§ lixit (lic-sítŭ) adg lixitã (lic-sí-tã), lixits (lic-sítsĭ), lixiti/lixite (lic-sí-ti) – (unã cu silixit)

§ lixiri/lixire (lic-sí-ri) sf lixiri (lic-sírĭ) – (unã cu silixiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã