|
|
livandã
livandã (li-ván-dã) sf – vedz tu livan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: livanlivandu
livandu (li-ván-du) sn – vedz tu livan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: livanlivan
livan (lí-vanŭ) sm livanj (lí-vanjĭ) – arburic dit locurli caldi (poati s-creascã pãnã la 5 m), criscut di om trã mushuteatsa-a lui, cu frãndzã strimti, lundzi sh-subtsãri, cu lilici albi, galbini, aroshi i trandafilii, mushati tu videari sh-anjurizmã
{ro: leandru}
{fr: oléandre, laurier rose}
{en: oleander, rose bay}
§ lavandã (la-ván-dã) sf lavandzã (la-ván-dzã) – plantã cu lilici njirli tsi au unã-anjurizmã mushatã, ufilisitã tu adrarea-a lavandãljei (a moscului) shi a yitriilor
{ro: levănţică}
{fr: lavande vraie}
{en: lavander}
§ livantu (li-ván-tu) sn livãntsã (li-vắn-tsã) – anjurizmã mushatã datã di ma multi turlii di lilici, ca livanlu, bunãoarã; muljiturã tu cari easti tuchitã aestã anjurizmã mushatã (scoasã di la livan, moscu, trandafilã, etc.); mihlemi (alifii) tsi s-bagã di-aradã pri perlu din cap sh-cari anjurzeashti mushat; livandu, livandã, moscu, miscu, mishchiu
{ro: parfum, pomadă}
{fr: parfum, lavande; eau de senteur, pommade}
{en: perfume, lavender water, pomatum}
ex: nji umshu perlu cu livantu
§ livandu (li-ván-du) sn livãndzã (li-vắn-dzã) – (unã cu livantu)
ex: livandu (anjurizmã mushatã) di lilici
§ livandã (li-ván-dã) sf livãndzã (li-vắn-dzã) – (unã cu livantu)
livantu
livantu (li-ván-tu) sn – vedz tu livan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: livancunetã
cunetã (cu-né-tã) sf cuneti/cunete (cu-né-ti) shi cunets (cu-nétsĭ) – soi di shishi njicã (di yilii i metal) multi ori ãncljisã cu un dop (tu cari s-tsãni livandu, untulemnu, yitrii, etc.); shushic
{ro: flacon}
{fr: petit flacon ou carefon; fiole (souvent métalique}
{en: small bottle, flask}
ex: cuneta cu untulemnu shi yilia di nyilciri; imnã cu cunets (shishi njits) di yitrii n sin
geambaz
geambaz (gĭam-bázŭ) sm geambaji (gĭam-bájĭ) – embur (misit) di calj (sh-di alti prãvdzã); geambash; (fig: geambaz = pihlivan, om tsi easti acshu s-facã yimnasticã multu greauã)
{ro: negustor de cai}
{fr: marchand de chevaux}
{en: horse dealer}
ex: zburãi cu un geambaz tra sã-nj vindu calu
§ geambash (gĭam-báshĭŭ) sm geambash (gĭam-báshĭ) – (unã cu geambaz)
§ geambãzlã-chi/geambãzlãche (gĭam-bãz-lắ-chi) sf geambãzlãchi (gĭam-bãz-lắchĭ) – lucrul tsi-l fatsi un geambaz; emburlãchi di calj (sh-di alti prãvdzã)
{ro: geambaslâc}
{fr: profession du marchand de chevaux}
{en: horse dealer’s profession}
ex: lj-plãtii geambãzlãchea (atsea tsi-lj si cadi ti lucrul di misit tsi-l featsi)
§ gimbãshlãchi/gimbãshlãche (gim-bãsh-lắ-chi) sf gimbãshlã-chi (gim-bãsh-lắchĭ) – (unã cu geambãzlãchi)
lavandã
lavandã (la-ván-dã) sf – vedz tu livan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: livanmoscu
moscu (mós-cu) sm pl(?) –
1: pravdã (dit Asii) tsi sh-u-adutsi tu boi cu-unã zãrcadã fãrã coarni a curi mascur da unã lugurii cu-anjurizmã arisitã dit cari s-fac yitrii i muljituri (livãndzã) tsi muljerli sh-bagã tra s-anjurzeascã mushat;
2: anjurizma mushatã datã di-aestã pravdã; anjurizmã mushatã datã di ma multi turlii di lilici;
3: muljiturã tu cari easti tuchitã unã anjurizmã mushatã (scoasã di la moscu, trandafilã, etc.); miscu, mishchiu; anjurizmã, livandã, livandu
{ro: mosc; parfum}
{fr: musc; parfum}
{en: musk; perfume}
ex: si mbitã di moscul (njurizma) a lor; di moscu (anjurizmã) si si mbeatã; nã shimii, tutã moscu tsi-anjurzeashti; lai marandu galbin, tsi moscul nu-l (anjurizma nu u) cherdzã!
§ miscu2 (mís-cu) sm pl(?) – anjurizmã mushatã; moscu, mishchiu; anjurizmã, livandu
{ro: miros; mosc}
{fr: odeur; parfum}
{en: smell; perfume}
ex: anjurdzea nã lãludã, anjurdzea alantã, sã mbitã di miscul a lor; easti njurizmã di miscu (moscu) aclo iu s-aflã sharpili; voaha di miscu (moscu) nu-i sãnãtoasã
§ mischiu (mis-chíŭ) adg mischii (mis-chí-i), mischii (mis-chíĭ), mischii (mis-chíĭ) – tsi anjurzeashti miscu (moscu)
{ro: parfumat cu mosc}
{fr: qui sent le musc}
{en: smelling musk}
ex: mischii sãpuni (sãpuni tsi anjurzea ca livandul) sh-dãdea
§ mishchiu (mísh-chĭu) sm invar – (unã cu moscu)
ex: mishchiu (mushat anjurzitoari) sãpuni sh-u didea
§ muscuvulsescu (mus-cu-vul-sés-cu) vb IV muscuvulsii (mus-cu-vul-síĭ), muscuvulseam (mus-cu-vul-seámŭ), muscuvulsitã (mus-cu-vul-sí-tã), muscuvulsiri/muscuvulsire (mus-cu-vul-sí-ri) – dau (arãspãndescu) unã anjurizmã tsi ariseashti; anjurzescu mushat ca livandul
{ro: parfuma}
{fr: embaumer, répandre une odeur suave; sentir bon}
{en: perfume, scent, give a pleasant smell}
pihlivãnescu
pihlivãnescu (pi-hli-vã-nés-cu) adg – vedz tu pihlivan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pihlivanpihlivãnlãchi/pihlivãnlãche
pihlivãnlãchi/pihlivãnlãche (pi-hli-vãn-lắ-chi) sf – vedz tu pihlivan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pihlivanpihlivan
pihlivan (pi-hli-vánŭ) sm, sf, adg pihlivanã (pi-hli-vá-nã), pihlivanj (pi-hli-vánjĭ), pihlivani/pihlivane (pi-hli-vá-ni) –
1: om tsi sh-amintã bana cu fãtsearea di lucri di thamã (tsi omlu di-aradã nu poati s-li facã) ca, bunãoarã, s-facã yimnasticã multu greauã pi-unã funi teasã multu-analtu (iu, unã cãdeari poati s-lj-aducã moartea), etc.; om tsi poati s-facã lucri trã thamã tsi omlu di-aradã nu poati s-li aducheascã cum s-fac (cã eali suntu minciunoasi shi nu s-fac dealihea ca, bunãoarã, (i) sã scoatã ljepuri dit unã capelã goalã, (ii) s-li facã afani lucrili tsi s-ved bãgati tu-unã cutii ncljisã, (iii) sã scoatã purunghi tsi-azboairã dit gepea tsi s-avea vidzutã goalã ninti, etc., etc.); mãyistru, ghioz-boeagi;
2: om tsi easti gioni, vãrtos, curagios, tsi nu s-aspari di-alumtã sh-poati s-facã giunatitsi mãri; bun alumtãtor; om tsi easti cumalindru sh-poati s-lj-arãdã lishor oaminjlji; shiret, ponir, etc.
{ro: pehlivan, acrobat; viteaz, şmecher}
{fr: acrobate, bateleur; brave, fourbe}
{en: acrobat, juggler; brave, cunning}
ex: easti bun pihlivan; s-avea adunatã multã ghimtã tra s-facã siri la pihlivanj; mari pihlivan (multu shiret) easti!
§ pihlivãnlãchi/pihlivãnlãche (pi-hli-vãn-lắ-chi) sf pihlivãnlãchi (pi-hli-vãn-lắchĭ) – tehnea shi bana di pihli-van; giunatic, giuneatsã, livindeatsã, punireatsã
{ro: pehlivănie}
{fr: acrobatie, bravoure}
{en: acrobatics; bravery}
ex: cai s-prucupsi di pihlivãnlãchi (cu tehnea di pihlivan); shtii multi pihlivãnlãchi (punirets)
§ pihlivãnescu (pi-hli-vã-nés-cu) adg pihlivãneascã (pi-hli-vã-neás-cã), pihlivãneshtsã (pi-hli-vã-nésh-tsã), pihlivãneshti (pi-hli-vã-nésh-tsã) adg – tsi ari s-facã cu pihlivanj i pihlivãnlãchi; ca faptã di-un pihlivan; di pihlivan
{ro: de pehlivan, de acrobat; de viteaz}
rizmãrinã
rizmãrinã (ris-mã-rí-nã) sf pl(?) – arburic njic criscut di om, cu frãndzã tsi anjurzescu mushat shi nu cad earna (armãn verdzã tut anlu), cu lilici albi, njirli i aroshi, tsi easti bãgat tu mãcãruri, yitrii shi livandu, trã anjurizma tsi da
{ro: rozmarin}
{fr: romarin}
{en: rosemary}
ex: avem sh-noi tu vatra-a noastrã rizmãrinã
§ rozmarin (roz-ma-rínŭ) sm rozmarinj (roz-ma-rínjĭ) – (unã cu rizmãrinã)
§ arãzmãrin (a-rãz-mã-rínŭ) sm arãzmãrinj (a-rãz-mã-rínjĭ) – (unã cu rizmãrinã)
siri/sire
siri/sire (sí-ri) sf fãrã pl – mutrita tsi sh-u-arucã cariva tra s-veadã tsi s-fatsi (cã va sã shtibã, cã lu-ariseashti tsi veadi, etc.); catastasea sufliteascã tu cari s-aflã omlu tsi-arucã aestã mutritã; siiri, siryeani, videari, mutriri
{ro: contemplaţiune}
{fr: contemplation; action de regarder par curiosité ou par plaisir}
{en: contemplation; watching something for pleasure or curiosity}
ex: cu dulberea fatsi siri (mutreashti s-veadã tsi s-fatsi); shidea shi-lj fãtsea siri (sh-arca mutrita pri el, l-mutrea)
§ siiri/siire (si-í-ri) sf fãrã pl – (unã cu siri)
ex: dit munti, easti mushatã siirea la (mutrita tsi u-arcãm pri) cãsãbã; featsim siiri (glindisim cu mutrirea) la pihlivanj
§ siryeani/siryeane (sir-yĭá-ni) sf siryenj (sir-yĭénjĭ) – chefea (glindisirea, perieryia) tsi sh-u fatsi cariva cãndu mutreashti tsiva; shuitirea tsi sh-u fatsi cariva cu mutrita; priimnarea tsi u fatsi un tra si sh-treacã oarã (si s-njirã) shi s-li mutreascã locurli pri iu treatsi
{ro: distracţie (cu privirea), plimbare}
{fr: distraction en regardant, promenade}
{en: the amusement one has by watching, by walking}
ex: mi duc la siryeani; shedz shi fã siryeani (sh-mutrea)
§ siryinsescu (sir-yin-sés-cu) vb IV siryinsii (sir-yin-síĭ), siryinseam (sir-yin-seámŭ), siryinsitã (sir-yin-sí-tã), siryinsiri/siryinsire (sir-yin-sí-ri) – fac siryeani (siri, siiri); nj-aruc ocljul pri tsiva tra sã-nj treacã oara, s-fac chefi mutrindalui; glindipsescu, glindisescu
{ro: se distra cu privirea}
{fr: se distraire en regardant}
{en: be entertained by watching}
ex: s-duc tu misuhori la cafinei si siryinseascã (s-lã treacã oara, s-facã siryeani)
§ siryinsit (sir-yin-sítŭ) adg siryinsitã (sir-yin-sí-tã), siryinsits (sir-yin-sítsĭ), siryinsiti/siryinsite (sir-yin-sí-ti) – tsi fatsi (ari faptã) siryeani; tsi lj-ari tricutã oara, ari faptã chefi cu mutrita; glindipsit, glindisit
{ro: distrat cu privirea}
{fr: distrait en regardant}
{en: entertained by watching}