DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arcedz

arcedz (ar-cĭédzŭ) (mi) vb I arceai (ar-cĭáĭ), arceam (ar-cĭámŭ), arceatã (ar-cĭá-tã), arceari/arceare (ar-cĭá-ri) – mi-acatsã inatea; mi fac foc di inati; mi-aprindu la fatsã di inati (hulii); inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, pizmusescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: se mettre en colère}
{en: infuriate}
ex: si-arceadzã (s-fatsi foc di inati) turcul

§ arceat (ar-cĭátŭ) adg arceatã (ar-cĭá-tã), arceats (ar-cĭátsĭ), arceati/arceate (ar-cĭá-ti) – tsi lu-ari acãtsatã inatea; inãtusit, yinãtusit, gnãtusit, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, nãirit, pizmusit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère}
{en: infuriated}

§ arceari/arceare (ar-cĭá-ri) sf arceri (ar-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; inãtusiri, yinãtusiri, gnãtusiri, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, nãiriri, pizmusiri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de se mettre en colère}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}

§ arceatcu (ar-cĭát-cu) adg arceatcã (ar-cĭát-cã), arceattsi (ar-cĭát-tsi), arceattsi/arceattse (ar-cĭát-tsi) – tsi easti mplin di inati; tsi lu-acatsã lishor inatea; inãtci, yinãtos, gnãtos, huliros, lisixit, lisearcu, turbat, gindos, uryisit
{ro: furios, mânios, iute la mânie}
{fr: cholérique, furieux, irascible}
{en: infuriated, angered, irritable}
ex: easti arceatcu (inãtci, huliros)

§ ariciuescu2 (a-ri-cĭu-ĭés-cu) (mi) vb IV ariciuii (a-ri-cĭu-íĭ), ariciueam (a-ri-cĭu-ĭámŭ), ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciuiri/ariciuire (a-ri-cĭu-í-ri) – (unã cu arcedz)
ex: vinji di ariciui (nãiri) – ariciuit2 (a-ri-cĭu-ítŭ) adg ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciuits (a-ri-cĭu-ítsĭ), ariciuiti/ariciuite (a-ri-cĭu-í-ti) – (unã cu arceat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

atsal

atsal (á-tsal) adg atsalã (á-tsa-lã), atsalj (á-tsaljĭ), atsali/atsale (á-tsa-li) – tsi nu easti curat; tsi easti mplin di lãvushii; murdar, lãvos, liros, pishliros, birbati, bashur, bashurcu, cãrnjidã, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: atsal (murdar, lãvos) hii

§ atsala-matsala (á-tsa-la-má-tsa-la) invar – numã tsi s-da a unui om tsi easti alocut, fãrã nitsiunã aradã shi lãvos
{ro: dezordonat şi murdar}
{fr: en désordre et malproprement}
{en: disorderly and dirty}
ex: omlu aestu easti un atsala-matsala (alocut sh-lãvos); eali imnã atsala-matsala

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bashur

bashur (ba-shĭúrŭ) adg bashurã (ba-shĭú-rã), bashuri (ba-shĭúrĭ), bashuri/bashure (ba-shĭú-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; cu fatsa nilatã; bashurcu, murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, cãrnjidã, birbati, puvunjos, mãscãrã; (fig: bashur = (i) tsi ari fatsa sumulai; (ii) albu cu dãmtsã lãi; (iii) (om) tsi fatsi lumea s-arãdã; (om) di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; caraghios, paljaci)
{ro: murdar (la faţă)}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: hii bashur (murdar) tu fatsã; avem un cãni bashur (fig: cu caplu lai); oai bashurã (fig: albã cu mutsca lai); agiumsish bashurlu (fig: caraghioslu, paljacilu) a hoarãljei

§ bashurcu (ba-shĭúr-cu) adg bashurcã (ba-shĭúr-cã), bashurtsi (ba-shĭúrtsi), bashurtsi/bashurtse (ba-shĭúr-tsi) – (unã cu bashur)
ex: ficiorlji-ts suntu bashurtsi (fig: murdari la fatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

birbati/birbate

birbati/birbate (bir-bá-ti) invar – tsi easti murdar; tsi easti mplin di lãvushilji; tsi s-ari murdãripsitã; tsi nu easti curat; bashur, bashurcu, ntroc, murdar, lãvos, liros, pishliros, cãrnjidã, atsal, etc.;
(expr: (mi fatsi, agiungu) birbati = (mi fatsi, agiungu) tr-arizilji)
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: mi fac tutã birbati (murdarã); tuts hits birbati (murdari, murdãripsits); ca s-ti facã adz birbate (murdar, tr-arizilji); s-nu-agiundzi dip birbati (murdar, tr-arizilji)

§ bãrbãtescu2 (bãr-bã-tés-cu) (mi) vb IV bãrbãtii (bãr-bã-tíĭ), bãrbãteam (bãr-bã-teámŭ), bãrbãtitã (bãr-bã-tí-tã), bãrbãtiri/bãrbãtire (bãr-bã-tí-ri) – l-u-adar pri cariva si s-facã birbati; murdãripsescu, ncarcu, lãvushescu, dãmcusescu, mãryes-cu, etc.
{ro: (se) mănji, (se) murdări}
{fr: (se) barbouiller}
{en: dirty, smear}
ex: cari tãxeashti, s-bãrbãteashti (s-murdãripseashti)

§ bãrbãtit (bãr-bã-títŭ) adg bãrbãtitã (bãr-bã-tí-tã), bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ), bãrbãtiti/bãrbãtite (bãr-bã-tí-ti) – tsi easti faptu s-hibã birbati; murdãripsit, ncãrcat, lãvushit, dãmcusit, mãryit, etc.
{ro: mănjit, murdărit}
{fr: barbouillé}
{en: dirtied, smeared}

§ bãrbãtiri/bãrbãtire (bãr-bã-tí-ri) sf bãrbãtiri (bãr-bã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-bãrbãteashti; murdãripsiri, ncãrcari, lãvushiri, dãmcusiri, mãryiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) mănji, de a (se) murdări; mănjire, murdărire}
{fr: action de (se) barbouiller}
{en: action of dirtying, of smearing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrnjidã

cãrnjidã (cãr-njí-dã) adv invar – tsi easti lai di murdãrilji; tsi easti mplin di lãvushilji; murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, atsal, troc, ntroc, birbati, bashur, bashurcu, etc.;
(expr: mi fac cãrnjidã = mi umplu di murdãrilji; mi murdãripsescu, mi ncarcu, lãvushescu, lirusescu, etc.)
{ro: murdar}
{fr: sale, sordide}
{en: dirty}
ex: lj-si featsi cãmeasha cãrnjidã (lai di murdãrilji); adzã ti-alãxii sh-ti featsish cãrnjidã (lirusish)

§ discãrnjidedz (dis-cãr-nji-dédzŭ) vb I discãrnjidai (dis-cãr-nji-dáĭ), discãrnjidam (dis-cãr-nji-dámŭ), discãrnjidatã (dis-cãr-nji-dá-tã), discãrnjidari/discãrnjidare (dis-cãr-nji-dá-ri) – fac s-easã lãvushilja dit un lucru tsi easti cãrnjidã, lai di murdãrilji
{ro: spăla (un lucru negru de murdărie)}
{fr: laver (une chose sale, sordide)}
{en: wash (a dirty thing)}
ex: treatsi cãmeshli tu trei api s-li discãrnjideadzã ghini (s-li facã s-lã easã lãvushilja)

§ discãrnjidat (dis-cãr-nji-dátŭ) adg discãrnjidatã (dis-cãr-nji-dá-tã), discãrnjidats (dis-cãr-nji-dátsĭ), discãrnjidati/discãrnjidate (dis-cãr-nji-dá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã lãvushilja
{ro: spălat (lucru negru de murdărie)}
{fr: lavé (chose sale, sordide)}
{en: washed (a dirty thing)}

§ discãrnjidari/dis-cãrnjidare (dis-cãr-nji-dá-ri) sf discãrnjidãri (dis-cãr-nji-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-discãrnjideadzã
{ro: acţiunea de a spăla (un lucru negru de murdărie)}
{fr: action de laver (une chose sale, sordide)}
{en: action of washing (a dirty thing)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gindi/ginde

gindi/ginde (gín-di) sf gindzã (gín-dzã) – amãnii, mãnii, hulii, turbari
{ro: furie, mânie}
{fr: fureur}
{en: fury, anger}
ex: cãndu-lj yin gindzãli, frãndzi tut tsi-l cadi tu mãnã; nu u cãrtea cã-lj yini gindea

§ gindos (gin-dósŭ) adg gindoasã (gin-dŭá-sã), gindosh (gin-dóshĭ), gindoasi/gindoase (gin-dŭá-si) – huliros, turbat, yinãtos
{ro: furios}
{fr: cholérique, furieux}
{en: infuriated, angered}
ex: nu putu s-treacã cu gindoasa-atsea

§ ngindu (ngín-du) (mi) vb I ngindai (ngin-dáĭ), ngindam (ngin-dámŭ), ngindatã (ngin-dá-tã), ngindari/ngindare (ngin-dá-ri) – mi-acatsã gindea (mãnia, hulia, turbarea); mi fac foc di inati; inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, arcedz, agredz, aghredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, nãirescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: mettre en colère, rendre furieux, s’emporter}
{en: infuriate}
ex: va s-lu ngindzi (s-lu-arcedz) s-lji griri-ahtãri zboarã; cara si ngindã nu shtii tsi fatsi

§ ngindat (ngin-dátŭ) adg ngindatã (ngin-dá-tã), ngindats (ngin-dátsĭ), ngindati/ngindate (ngin-dá-ti) – tsi lu-ari acãtsatã gindea; yinãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, nãirit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère, rendu furieux, emporté}
{en: infuriated}
ex: nu-l cãrtea tora cã easti ngindat (apres, nãirit multu)

§ ngindari/ngindare (ngin-dá-ri) sf ngindãri (ngin-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furchisiri, furtsuiri, nãiriri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de mettre en colère, de rendre furieux, de s’emporter}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hulerã

hulerã (hu-lé-rã) sf huleri (hu-lérĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, cã-i adusã di-unã yeatsã multu njicã), tsi s-aspuni cu dureri mãri di stumahi sh-cu diarei shi-l seacã omlu di apã, lucru tsi poati s-lu ducã la moarti;
(expr: easti unã hulerã = easti unã putoari, unã muljari timbelã, tsi nu pot s-u-aravdu, tsi nu pot s-u ved ãn fatsã)
{ro: holeră}
{fr: choléra}
{en: cholera}
ex: multsã murirã atumtsea di hulerã; di hulerã, shapti-optu lã si dutsi a picurarlor; nj-easti hulerã dinintea-a ocljilor
(expr: easti nã putoari, di nu pot s-u ved dinintea-a mea); ahtari pushclji sh-ahtari hulerã sh-fu

§ huliros (hu-li-rósŭ) adg huliroasã (hu-li-rŭá-sã), hulirosh (hu-li-róshĭ), huliroasi/huliroase (hu-li-rŭá-si) – tsi easti lãndzit di hulerã; (fig: huliros = om tsi easti ca hulera di-arãu, sh-nu para easti vrut di lumi)
{ro: holeric}
{fr: cholérique}
{en: infuriated, angered}
ex: s-nu intri prit casi, huliroase!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

inati/inate

inati/inate (i-ná-ti) sf inãts (i-nắtsĭ) –
1: yinati, gnati, ghnati, nãiriri, nãrãiri, niriiri, nãriri, amãnii, mãnii, hulii, lisã, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã, turbari; ahuljisiri, huljisiri, cãchiusiri, chicusiri, cãrtiri
{ro: supărare, furie, mânie}
{fr: fâcherie, colère }
{en: fury, anger }
ex: shcljoplu nu lã tsãnu inati, cã li-agãrshi tuti shi-lj ljirtã; duchi cã lj-u-alãxirã cartea shi focu-s-featsi di inati; fratslji a lui, hearili mãca di foc shi di inati; cãt yinea, inatea-a ljei crishtea; cãndu avdzã aesti zboarã, s-featsi foc di inati; nu lu-acãtsa somnul di inati; lj-ari multã inati; di inati asparsi tut tsi-lj cãdzu tu mãnã; nj-yini s-crep di inati; lj-tsãni inati, nu-agãrshashti tsi-lj-featsi

§ gnati/gnate (gná-ti) sf gnãts (gnắtsĭ) – (unã cu inati)

§ yinati/yinate (yi-ná-ti) sf yinãts (yi-nắtsĭ) – (unã cu inati)
ex: lj-am mari yinati; yinatea (zala, hulia) l-urgheashti omlu

§ nãireatsã (nã-i-reá-tsã) sf nãirets (nã-i-rétsĭ) – (unã cu inati)
ex: sh-alãsã nãireatsa (inatea, cãchiusirea)

§ nãrleatsã (nãr-leá-tsã) sf nãrlets (nãr-létsĭ) – (unã cu inati)
ex: strigã cu nãrleatsã (inati, hulii)

§ inãtos (i-nã-tósŭ) adg inãtoasã (i-nã-tŭá-sã), inãtosh (i-nã-tóshĭ), inãtoasi/inãtoase (i-nã-tŭá-si) – tsi lu-acatsã lishor inatea; yinãtos, gnãtos, huliros, lisearcu, gindos, turbat, uryisit
{ro: furios}
{fr: cholérique, furieux}
{en: infuriated, angered}

§ gnãtos (gnã-tósŭ) adg gnãtoasã (gnã-tŭá-sã), gnãtosh (gnã-tóshĭ), gnãtoasi/gnãtoase (gnã-tŭá-si) – (unã cu inãtos)
ex: easti om gnãtos

§ yinãtos (yi-nã-tósŭ) adg yinãtoasã (yi-nã-tŭá-sã), yinãtosh (yi-nã-tóshĭ), yinãtoasi/yinãtoase (yi-nã-tŭá-si) – (unã cu yinãtos)
ex: easti di yinãtoshlji (di-atselj tsi lj-acatsã lishor inatea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãvushii/lãvushie

lãvushii/lãvushie (lã-vu-shí-i) sf lãvushii (lã-vu-shiĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvilji, lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, cothrã, damcã, lerã, liche, minghinadã, smagã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}
ex: lãvushia la featã easti lucrul nai cama-arãu

§ lãvilji/lãvilje (lã-ví-lji) sf lãvilj (lã-viljĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: tsi lãvilji pi dintsãlj ãncãrcats di jaghinã

§ lãvushiturã (lã-vu-shi-tú-rã) sf lãvushituri (lã-vu-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: mãna acatsã multi lãvushituri

§ lãvãshiturã (lã-vã-shi-tú-rã) sf lãvãshituri (lã-vã-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)

§ lãshturã (lãsh-tú-rã) sf lãshturi (lãsh-túrĭ) – amisticãturã murdarã di multi armãsãturi di lucri arcati unã pisti-alantã, lãvãshiturã
{ro: amestec murdar de lepădături}
{fr: objet de rebut; pêle-mêle}
{en: dirty mixture of thrashed things thrown one over the other}

§ lãvos (lã-vósŭ) adg lãvoasã (lã-vŭá-sã), lãvosh (lã-vóshĭ), lãvoasi/lãvoase (lã-vŭá-si) – tsi easti mplin di lãvushii; murdar, atsal, liros, ntroc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: ma lãvoasã (murdarã) di nãsã nu s-fãtsea; muljarea-aestã easti lãvoasã, tsi-easti-agnos s-lji intsrã n casã; sh-ahãnti sh-tuti pãtsãrã linãvoshlji sh-lãvoshlji

§ lãvushescu (lã-vu-shĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãvushii (lã-vu-shíĭ), lãvusham (lã-vu-shĭámŭ), lãvushitã (lã-vu-shí-tã), lãvushiri/lãvushire (lã-vu-shí-ri) shi lãvushari/lã-vushare (lã-vu-shí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lãvushii; lãvãshescu, ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn