{fr: cimetière}
{en: cemetery, graveyard}

§ ngrop (ngrópŭ) (mi) vb I ngrupai (ngru-páĭ), ngrupam (ngru-pámŭ), ngrupatã (ngru-pá-tã), ngrupa-ri/ngrupare (ngru-pá-ri) – ahundusescu un lucru tu tsiva (apã, loc, alti lucri, etc.) sh-lu-acoapir di tuti pãrtsãli; bag mortul tu-unã groapã sh-lu-anvãlescu cu loc; angrop, ãngrop, grop; murmintedz, ngrupuljedz, ngrupiljedz, acoapir, anvãlescu (fig:
1: ngrop = (i) ascundu tra s-nu s-mata veadã; (ii) (mi) duc iuva tra sã stau singur diparti di lumi; (iii) l-fac agãrshit un lucru (cã nu voi s-lu-aduc aminti, cã nj-easti arshini, etc.); (iv) intru tu (am ti fãtseari) multu lucru (borgi, etc.); expr:
2: mi ngroapã loclu (di-arshini) = mi-arushinedz multu; nj-easti multã-arshini; intru tu loc di-arshini (tra s-nu mi veadã vãrnu); nu pot s-nj-aspun fatsa tu lumi di-arshini;
3: lu ngrop cu dzãli = lj-fac bana multu-amarã, l-fac s-moarã cu cripãrli tsi lj-aduc, lu nvirinedz multu di multu)
{ro: îngropa, înmormânta}
{fr: enterrer}
{en: bury}
ex: tru apã stau niputridzãtã, duchescu tsi-i bunã shi urutã, escu dultsi shi amarã, ngrop (bag tu loc) tsi s-matsinã la moarã (angucitoari: limba); la turushti s-mi ngrupats (s-mi bãgats tu loc); mortul lu ngruparã; avea ngrupatã unã cãldãrushi cu flurii; tatãl lu ngrupã loclu
(expr: lj-fu multã-arshini) di niprucupsita di featã; s-ti ngroapã loclu
(expr: s-tsã hibã multã arshini)!; grairi, s-ti ngroapã loclu
(expr: grairi multu-arushnoasi); avea ngrupatã paradzlji la-arãdãtsina-a unui arburi; nicã nu lu-avea ngrupatã (bãgatã tu loc mortul); toamna si ngroapã (si nvilescu cu loc) ayinjli; ngrupã (fig: u featsi agãrshitã) ipotisea-atsea; si ngrupã tu borgi (fig: featsi multã borgi); mi ngrupai (mi-acupirii) di frãndzã; ts-u bãgash s-mi ngrochi cu dzãli?
(expr: sã-nj fats bana ahãntu amarã, di va-nj yinã s-mor?)

§ ngrupat (ngru-pátŭ) adg ngrupatã (ngru-pá-tã), ngrupats (ngru-pátsĭ), ngrupati/ngrupate (ngru-pá-ti) – tsi easti bãgat tu groapã sh-acupirit cu loc; tsi easti acupirit di tuti pãrtsãli; angrupat, ãngrupat, grupat; murmintat, ngrupuljat, ngrupiljat, acupirit, anvãlit
{ro: îngropat, înmormântat}
{fr: enterré}
{en: buried}
ex: mortul shi ngrupatlu (bãgatlu tu loc); easti di shasi mesh mortu shi ngrupat

§ ngrupari/ngrupare (ngru-pá-ri) sf ngrupãri (ngru-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva easti bãgat tu-unã groapã sh-acupirit cu loc; angrupari, ãngrupari, grupari; murmintari, ngrupuljari, ngrupiljari, acupiriri, anvãliri
{ro: acţiunea de a îngropa, de a înmormânta; îngropare, înmormăntare}
{fr: action d’enterrer; enterrement}
{en: action of burying; burial}
ex: la ngruparea-a lui

§ ningrupat (nin-gru-pátŭ) adg ningrupatã (nin-gru-pá-tã), ningrupats (nin-gru-pátsĭ), ningrupati/ningrupate (nin-gru-pá-ti) – tsi nu easti ngrupat; tsi nu easti bãgat tu groapã sh-acupirit cu loc; neangrupat
{ro: neîngropat, neînmormântat}
{fr: qui n’est pas enterré}
{en: unburied}
(expr: mortu sh-ningrupat = tsi easti multu lãndzit, slab shi etim s-moarã)
ex: gionj mortsã sh-ningrupats (tsi nu furã ninga ngrupats)

§ ningrupari/ningrupare (nin-gru-pá-ri) sf ningrupãri (nin-gru-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva nu easti ngrupat; neangrupari
{ro: acţiunea de a nu îngropa, de a nu înmormânta; neîngropare, neînmormântare}
{fr: action de ne pas enterrer}
{en: action of not burying}

§ ngrupãciuni/ngrupãciune (ngru-pã-cĭú-ni) sf ngrupãciunj (ngru-pã-cĭúnjĭ) – bãgarea-a unui tu-unã groapã sh-acupirirea-a lui cu loc; ngrupari, angrupari, ãngrupari, grupari; ngrupuljari, ngrupi-ljari, acupiriri, anvãliri
{ro: îngropăciune, înmormântare}
{fr: enterrement, inhumation, sépulture}
{en: burial, internment}
ex: tsãn is di ngrupãciuni (di ngrupari); nu njershu la ngrupãciuni (ngrupari); avu nã ngrupãciuni mushatã; featsi ahãti bunets, cã-lj si cãdea unã-ahtari ngrupãciuni

§ angrop (an-grópŭ) vb I angrupai (an-gru-páĭ), angrupam (an-gru-pámŭ), angrupatã (an-gru-pá-tã), angrupari/angrupare (an-gru-pá-ri) – (unã cu ngrop)
ex: adzã un an, lu-angruparã

§ angrupat (an-gru-pátŭ) adg angrupatã (an-gru-pá-tã), angrupats (an-gru-pátsĭ), angrupa-ti/angrupate (an-gru-pá-ti) – (unã cu ngrupat)

§ angrupari/an-grupare (an-gru-pá-ri) sf angrupãri (an-gru-pắrĭ) – (unã cu ngrupari)
ex: tu-angruparea-a ayinjlor; s-nu-angrupari ayinja, dzeadzirã

§ ãngrop (ãn-grópŭ) vb I ãngrupai (ãn-gru-páĭ), ãngrupam (ãn-gru-pámŭ), ãngrupatã (ãn-gru-pá-tã), ãngrupa-ri/ãngrupare (ãn-gru-pá-ri) – (unã cu ngrop)

§ ãngrupat (ãn-gru-pátŭ) adg ãngrupatã (ãn-gru-pá-tã), ãngrupats (ãn-gru-pátsĭ), ãngrupati/ãngrupate (ãn-gru-pá-ti) – (unã cu ngrupat)

§ ãngrupari/ãngrupare (ãn-gru-pá-ri) sf ãngrupãri (ãn-gru-pắrĭ) – (unã cu ngrupari)

§ angrupãciuni/angrupãciune (an-gru-pã-cĭú-ni) sf angrupãciunj (an-gru-pã-cĭúnjĭ) – (unã cu ngru-pãciuni)
ex: earam la ngrupãciunea (ngruparea) a aushlui

§ grop (grópŭ) vb I grupai (gru-páĭ), grupam (gru-pámŭ), grupatã (gru-pá-tã), grupari/grupare (gru-pá-ri) – (unã cu ngrop)
ex: s-grupãm a noastrã-anami

§ grupat (gru-pátŭ) adg grupatã (gru-pá-tã), grupats (gru-pátsĭ), grupati/grupate (gru-pá-ti) – (unã cu ngrupat)

§ grupari/grupare (gru-pá-ri) sf grupãri (gru-pắrĭ) – (unã cu ngrupari)

§ dizgrop (diz-grópŭ) vb I dizgrupai (diz-gru-páĭ), dizgrupam (diz-gru-pámŭ), dizgrupatã (diz-gru-pá-tã), dizgrupa-ri/dizgrupare (diz-gru-pá-ri) – scot un lucru dit loclu iu eara ngrupat; arãm (zgrãm) loclu tra sã scot tsiva; scot, sap, dizvãlescu, discoapir, arãm;
(expr: dizgrop (lucri, mortsã, tifteri veclji, etc.) = scot tu migdani lucri agãrshiti di multu, ascumti, nishtiuti, etc.)
{ro: dezgropa}
{fr: déterrer, exhumer; fouiller}
{en: unearth, exhume; dig, excavate}
ex: dizgrupãm (l-scoasim dit groapã) mortul; dizgruparã oasili-a mã-sai; vrei s-dizgrochi mortsãlj?
(expr: sã scots tu migdani, lucri agãrshiti di multu?); dizgrupã
(expr: scoasi, di-aclo iu u-avea bãgatã) unã muluyii; tsi dizgrochi tora tifteri veclji?
(expr: tsi scots tu migdani, lucri agãrshiti di multu?)

§ dizgrupat (diz-gru-pátŭ) adg dizgrupatã (diz-gru-pá-tã), dizgrupats (diz-gru-pátsĭ), dizgrupati/dizgrupate (diz-gru-pá-ti) – tsi easti scos dit groapã (loc); scos, sãpat, dizvãlit, discupirit, arãmat, etc.
{ro: dezgropat}
{fr: déterré, exhumé, fouillé}
{en: unearthed, exhumed; dug, excavated}

§ dizgrupari/dizgrupare (diz-gru-pá-ri) sf dizgrupãri (diz-gru-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizgroapã tsiva; scuteari, sãpari, dizvãliri, discupiriri, arãmari, etc.
{ro: acţiunea de a dezgropa; dezgropare}
{fr: action de déterrer, d’exhumer; de fouiller}
{en: action of unearthing, of exhuming; of digging, of excavating}

§ dizgrupãciuni/dizgru-pãciune (diz-gru-pã-cĭú-ni) sf dizgrupãciunj (diz-gru-pã-cĭúnjĭ) – scutearea-a unui lucru dit loclu (iu eara ngrupat)
{ro: dezgropăciune, dezgropare}
{fr: déterrement}
{en: excavation}
ex: sh-mini earam la dizgrupãciunea (dizgruparea) a lipsanlui

(expr: nj-intrã arcoarea ahãndos, nj-easti multu-arcoari)

§ usic (u-sícŭ) sn usitsi/usitse (u-sí-tsi) – os njic
{ro: oscior}
{fr: petit os, osselet}
{en: small bone}

§ usos (u-sósŭ) adg usoasã (u-sŭá-sã), usosh (u-sóshĭ), usoasi/usoase (u-sŭá-si) – tsi easti adrat di oasi; tsi easti mash oasi; tsi ari s-facã cu oslu; tsi sh-u-adutsi cu oasili
{ro: osos}
{fr: osseux}
{en: bony, osseous}
ex: ari fatsa usoasã (mash oasi) cu mearili ishiti nafoarã

{ro: Buna Vestire}
{fr: Annonciation de la Vierge}
{en: Annunciation}
ex: ti Vãnghilizmo avem dizligari tra s-mãcãm pescu

§ Vanghilizmo (Van-ghi-liz-mó) sm fãrã pl – (unã cu Vãnghilizmo)