DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

groapã

groapã (grŭá-pã) sf grochi (gróchĭ) shi groapi/groape (grŭá-pi) – guvã ahãndoasã faptã tu loc; guvã dit loc tu cari si ngroapã un mortu; gurnitsã, guvã; hãndachi, hãndac, hindechi, endec; murmintu, mãrmintu, mirmintu, mirmit;
(expr:
1: la grochi = la murmintsã, la chimitir;
2: escu pi mardzinea-a groapãljei; escu cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = hiu multu lãndzit, hiu aproapea di moarti, etim tra s-mor, sã-nj dau suflitlu;
3: umplu groapa = mor)
{ro: groapă, mormânt}
{fr: fosse, trou; tombeau}
{en: pit, hole; tomb}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); adarã grochi ca s-li umplã cu apã; la treili groapi; ca cãmbãnj pi groapi; lj-sapã (lj-adarã) groapa; si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa (murmintul) va sh-u-adarã; umplu groapa
(expr: muri, fu ngrupat); sãpã nã groapã ta s-astingã azvesti; fu dus la groapã (mirminti) plãmtu di tuts cari lj-avea cunuscutã; fu pi mardzinea a groapãljei
(expr: fu multu lãndziteara aproapea s-moarã); lj-adrãm groapa; cari sapã groapa-a-altui, singur sh-cadi nuntru

§ gurnitsã (gur-ní-tsã) sf gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu groapã)

§ grupicã (gru-pí-cã) sf grupitsi/grupitse (gru-pí-tsi) – groapã njicã
{ro: gropiţă}
{fr: fossette}
{en: dimple}
ex: cãndu-arãdi, fatsi grupitsi tu dauãli fãts

§ grupar (gru-párŭ) sm grupari (gru-párĭ) – omlu tsi ngroapã oaminj (i alti lucri);
(expr: mi-adunã gruparlu = mor, mi ngroapã)
{ro: gropar}
{fr: fossoyeur}
{en: grave-digger}
ex: lu-avea adunatã gruparlu
(expr: avea moartã); gruparlji dipusirã mortul; gruparlji sãparã groapa

§ grupishti/grupishte (gru-písh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-písh-ti) – loclu iu sã ngroapã mortsãlj; loc cu grochi; grochi, mirmintsã, murmintsã, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu
{ro: cimitir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lipsan

lipsan (lip-sánŭ) sn lipsani/lipsane – parti di-a truplui tsi-armãni nihunipsitã dupã moartea-a omlui; parti di-a truplui di ayi tsi-armãni dupã moarti nihunipsitã sh-trã cari lumea pistipseashti cã fatsi nishenj, ciudii; lipsanã, moashti, oasi
{ro: oase; oseminte}
{fr: os; ossements; reste(s), dépouille, reliques}
{en: bones, remains (of dead)}
ex: lipsanlu (oslu-a mortului) avea intratã; lipsanili a unui om

§ lipsanã (lip-sá-nã) sf lipsani/lipsane – (unã cu lipsan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

moashti/moashte

moashti/moashte (mŭásh-ti) sf moashti/moashte (mŭásh-ti) – pãrtsãli-a truplui tsi-armãn nihunipsiti dupã moartea-a omlui; pãrtsãli-a truplui di ayi tsi-armãn dupã moarti nihunipsiti sh-trã cari lumea pistipseashti cã fac ciudii; lipsan, lipsanã, oasi
{ro: oase; oseminte}
{fr: os; ossements; reste(s), dépouille, reliques}
{en: bones, remains (of dead)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

os1

os1 (ósŭ) sn oasi/oase (ŭá-si) –
1: partea albã dit truplu-a omlui tsi easti scliro (durã, sãnãtoasã, vãrtoasã, corcanã, etc.), cari deadun cu alti pãrtsã tsi sh-u-aduc cu ea, poati s-lu facã omlu sã sta ndreptu (mprostu, pi cicioari, deadzitli sã sta ndreapti sh-teasi, etc.);
2: (la plural mash) pãrtsãli-a truplui tsi-armãn nihunipsiti dupã moartea-a omlui; pãrtsãli-a truplui di ayi tsi-armãn dupã moarti nihunipsiti tu loc sh-trã cari lumea pistipseashti cã fac ciudii; moashti, lipsan, lipsanã;
(expr:
1: os di curdelji = hãlati tsi undzeashti cu-unã lingurã sh-lu-agiutã omlu tra sã-sh bagã ma lishor curdeljili n cicior;
2: nj-bagã (nj-intrã) frica tu oasi = mi-aspari (mi-aspar) multu;
3: lj-frãngu oasili; lj-molj oasili = l-bat sãnãtos;
4: hiu cheali sh-oasi; nj-si ved oasili; nj-numiri oasili = hiu ahãntu slab cã nu s-veadi dip carni pri mini, mash oasi sh-chealea tsi li-anvileashti;
5: nj-armãn (nj-alas, nj-putridzãscu) oasili tu-un loc = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-agiumsi cãtsutlu la os; nj-agiumsi pãn la os; nj-si deadi di os = nu mata pot s-li-aravdu dip, atseali tsi-am pãtsãtã;
7: nj-poati oslu = escu gioni, pot s-lu fac un lucru, etc.;
8: lj-dau s-aroadã un os; lj-dau mash oasi = lj-dau tsi-armãni, armãsãturi; nu-lj dau tsiva;
9: lj-arod oasili = lj-ljau tut tsi ari sh-nu lu-alas cu tsiva;
10: Dumnidzã ljartã-ts oslu = s-ti ljartã Dumnidzã;
11: lj-ayisi oslu = fatsi mãri bunets;
12: stranjlu lj-acatsã oslu = stranjlu-lj tsãni cãldurã;
13: cari poati, oasi aroadi, shi cari nu, ne carni moali = atsel tsi poati s-aibã hãiri di la un lucru va-l dispoalji, sh-nu va s-alasã tsiva tr-atselj tsi nu pot)
{ro: os; oseminte}
{fr: os; ossements, reste(s), dépouille, reliques}
{en: bone; bones, remains (of dead)}
ex: oasi nu-ari sh-oasi frãndzi (angucitoari: limba); multi-nj poati oslu
(expr: hiu multu gioni, pot s-fac multi); Dumljartã-ts oasili a tatã-tui
(expr: Dumnidzã s-lu ljartã tatã-tu); vedz cã mash cheali sh-oasi-nj hiu
(expr: slãghii multu); aoatsi s-nj-alas oasili
(expr: s-mor, s-lji ncljid ocljilj); sade oasi-lj deadi
(expr: lj-deadi mash lucri di cari nu-ari-ananghi, nu-lj deadi tsiva dip); nj-aroasirã oasili
(expr: nj-loarã tut tsi-aveam, nu nj-alãsarã tsiva); chiurcul aestu lj-acatsã oslu
(expr: lj-tsãni cãldurã); nj-intrã arcoarea pãnã tu oasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãnghelj

vãnghelj (vãn-ghĭeljĭŭ) sn vãnghealji/vãnghealje (vãn-ghĭá-lji) – parti di Vivlia-a crishtinjlor iu s-aspun zboarã shi fapti di-a Hristolui, ashi cum suntu-adusi-aminti di apostuljlj-a lui; vinghelj
{ro: evanghelie}
{fr: évangile}
{en: gospel}
ex: cãndu intrã n bisearicã, ma cãnta vãngheljlu; fã tsi dzãtsi vãngheljlu, ma nu sh-tsi nu dzãtsi

§ vinghelj (vin-ghĭeljĭŭ) sn vinghealji/vinghealje (vin-ghĭá-lji) – (unã cu vãnghelj)
ex: loats shapti vinghealji sh-lãsats-li unã noapti ningã lipsan

§ vãnghilisescu (vãn-ghi-li-sés-cu) vb IV vãnghilisii (vãn-ghi-li-síĭ), vãnghiliseam (vãn-ghi-li-seámŭ), vãnghilisitã (vãn-ghi-li-sí-tã), vãnghilisiri/vãnghilisire (vãn-ghi-li-sí-ri) – lã zburãscu-a pãngãnjlor (a atsilor tsi nu suntu crishtinj) di bana shi nvitsãturli-a Hristolui (ashi cum suntu scriati tu vãnghelj), tra s-lji bag di cali shi s-lji fac crishtinj; (ca preftu) tsãn un zbor la bisearicã dupã tsi bitisescu lituryia sh-lã zburãscu a mpistimenjlor di nvitsãturli shi nomurli crishtineshti dit vãnghelj; didãxescu
{ro: propovădui, predica}
{fr: prêcher}
{en: preach, sermonize}
ex: apostuljlji s-arãspãndirã cai ncoa, cai nclo ca s-vãnghiliseascã

§ vãnghilisit (vãn-ghi-li-sítŭ) adg vãn-ghilisitã (vãn-ghi-li-sí-tã), vãnghilisits (vãn-ghi-li-sítsĭ), vãnghilisi-ti/vãnghilisite (vãn-ghi-li-sí-ti) – tsi-lj s-ari spusã di bana shi nvitsãturli-a Hristolui; didãxit
{ro: propovăduit, predicat}
{fr: prêché}
{en: preached, sermonized}

§ vãnghilisiri/vãnghilisire (vãn-ghi-li-sí-ri) sf vãnghilisiri (vãn-ghi-li-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi vãnghiliseashti; didãxiri
{ro: acţiunea de a propovădui, de a predica; propovăduire, predicare}
{fr: action de prêcher}
{en: action of preaching, of sermonizing}

§ Vãnghilizmo (Vãn-ghi-liz-mó) sm fãrã pl – sãrbãtoarea crishtineascã tsi cadi pi 25-lji di Martsu, cãndu s-adutsi aminti shi s-yiurtiseashti dzua tsi Ayilu-lj dzãsi ali Stãmãrii cã dupã nauã mesh va s-amintã un njic (Hristolu, Hiljlu-al Dumnidzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn