DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

brushtir

brushtir (brúsh-tirŭ) sn brushtiri (brúsh-tirĭ) – numã datã la ma multi planti, cu frãndzã multu mãri sh-lãrdzi, cu lilici murni-viniti adunati stog tu arapuni mãri cu schinj, dit a curi arãdãtsinã si scoati unã bueauã cu cari pot si sã nvãpseascã lucri ca pãndza, pustavea, etc., ashi cum s-fãtsea aoa sh-un chiro; arãdãtsina aroshi di brushtur; brushturã, brostu, broshtu, broshtur
{ro: brustur, lipan}
{fr: racine rouge d’une plante servant à colorer; bardane, glouteron}
{en: red root from a plant used for coloring; burdock}
ex: ningã api sh-la cãshirishti crescu brushtiri

§ brush-turã (brúsh-tu-rã) sf brushturi (brúsh-turĭ) – (unã cu brushtir)
ex: si-ascumsi prit brushtiri

§ broshtu (brósh-tu) sn broshturi (brósh-turĭ) – (unã cu brushtir)
ex: nãs cu broshtu lucra; pãrmãtii ca broshtu shi untulemnu

§ brostu (brós-tu) sn broshturi(?) (brósh-turĭ) – (unã cu brushtir)

§ broshtur (brósh-turŭ) sn broshturi/broshture (brósh-tu-ri) – (unã cu brushtir)

§ brushtirusescu (brush-ti-ru-sés-cu) vb IV brushtirusii (brush-ti-ru-síĭ), brushtiruseam (brush-ti-ru-seámŭ), brushtirusitã (brush-ti-ru-sí-tã), brushtirusiri/brushtirusire (brush-ti-ru-sí-ri) – buisescu un lucru (pãndzã, pustavi) cu brushtir
{ro: colora cu brusturi}
{fr: colorer les tissus à l’aide des “brushtiri”}
{en: color material with “brushtiri”}
ex: adimtul nu-l brushtirusi (nu-l buisi cu brushtir)

§ brushtirusit (brush-ti-ru-sítŭ) adg brushtirusitã (brush-ti-ru-sí-tã), brushtirusits (brush-ti-ru-sítsĭ), brushtirusi-ti/brushtirusite (brush-ti-ru-sí-ti) – tsi easti buisit cu brushtir
{ro: colorat cu brusturi}
{fr: coloré à l’aide des “brushtiri”}
{en: colored with “brushtiri”}

§ brushtirusiri/brushtirusire (brush-ti-ru-sí-ri) sf brushtirusiri (brush-ti-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-buiseashti cu brushtir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cireap

cireap (ci-reápŭ) sn cireapuri (ci-reá-purĭ) – hãlati cu-un loc ãncljis iu s-fatsi foc trã cutseari pãni, carni, pãtãts, etc. (cãti-vãrãoarã nafoarã tu ubor, di chirimidã i chetri, ma multili ori ãn casã, deadun cu soba di hirbeari mãcãri); tutã mãcarea (pãnea) tsi s-coatsi unãoarã, tu-un singur cireap; cirap, cileap, cuptor, cuftor, cãftor, fur, furnu, furnã, shporet, cãminji
{ro: cuptor}
{fr: four}
{en: oven}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angu-citoari: cireaplu); un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: cireaplu); ardu cireaplu; un cireap arsu di noauã ori; vrem doauã cireapuri di pãni; dusi pãnjli la cireap

§ cirap (ci-rápŭ) sm cirapuri (ci-rá-purĭ) – (unã cu cireap)

§ cileap (ci-leápŭ) sn cileapuri (ci-leá-purĭ) – (unã cu cireap)

§ ciripic (ci-ri-pícŭ) sn ciripitsi/ciripitse (ci-ri-pí-tsi) – cireap njic, pishnic
{ro: cuptoraş}
{fr: petit four}
{en: small oven}

§ ciripar (ci-ri-párŭ) sm ciripari (ci-ri-párĭ) – atsel tsi coatsi pãni shi alti lucri tu furnu; atsel tsi vindi pãni; cilipar, furnãgi, furnigi, furnuci, pãnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: baker}
ex: ãn cali astãlje un ciripar

§ cilipar (ci-li-párŭ) sm cilipari (ci-li-párĭ) – (unã cu ciripar)
ex: ciliparlu-a nostru easti lãndzit

§ cilipãrlãchi/cilipãrlãche (ci-li-pãr-lắ-chi) sf cilipãrlãchi (ci-li-pãr-lắchĭ) – loclu (ducheanea) iu s-fatsi shi s-vindi pãnea; tehnea di cilipar; cireap, cirap, cileap
{ro: brutărie; meseria de brutar}
{fr: boulangerie; métier de boulanger}
{en: bakery; baker’s profession}

§ ncilipedz (nci-li-pédzŭ) vb I ncilipai (nci-li-páĭ), ncilipam (nci-li-pámŭ), ncilipatã (nci-li-pá-tã), ncilipari/ncilipare (nci-li-pá-ri) – aruc pãnea (pita, mãcarea, etc.) tu cireap tra si s-coacã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

filureauã

filureauã (fi-lu-reá-ŭã) sf filurei (fi-lu-réĭ) – arburi mari (tilj) tsi poati s-agiungã pãnã la 30-40m, cu trup gros pãnã di 1m, cu curuna largã shi stufoasã, cu frundzã mãri tsi sh-u-aduc cu inima di om, cu lilici albi tsi-anjurzescu multu mushat sh-cu lemnul albu-galbin, moali, tsi nu ngreacã multu shi cari s-lucreadzã (s-pilichiseashti) lishor cu mãna; lilicea adunatã shi uscatã di la-aestu arburi; ceaea faptã cu lilicea uscatã; pãduri di tilj; loc mplin di tilj; lilicea faptã di tilj; ceaea faptã dit lilicea, di-aradã uscatã tu vimtu (la soari) di tilj; tilj, lipã
{ro: tei; pădure de tei; floare de tei; ceai din floare de tei}
{fr: tilleul; forêt de tilleuls; fleur de tilleul; infusion de fleur de tilleul}
{en: basswood (lime tree, linden tree); basswood forest; basswood flower; infusion of basswood flowers}
ex: biui filureauã (ceai dit lilici di tilj, lipã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

furnu

furnu (fúr-nu) sn furnuri (fúr-nurĭ) – loc ãncljis iu s-fatsi foc trã cutseari pãni, carni, pãtãts, etc. (cãtivãrãoarã di chirimidã i chetri nafoarã tu ubor, ma multili ori ãn casã deadun cu soba di fãtseari mãcãri); fur, furnã, cireap, cirap, cileap, cuptor, cuftor, cãftor, shporet, cãminji
{ro: cuptor}
{fr: four}
{en: oven}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: furnul); un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: furnul); surghits voaha di la furnuri; ashtiptai la furnu pãnã si s-coacã

§ furnãgi (fur-nã-gí) sm furnãgeadz (fur-nã-gĭádzĭ) – atsel tsi tsãni un cireap; atsel tsi coatsi pãni shi alti lucri tu furnu; furnigi, furnuciu, ciripar, cilipar, pãnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: baker}

§ furnigi (fur-ni-gí) sm furnigeadz (fur-ni-gĭádzĭ) – (unã cu furnãgi)

§ furnuciu (fur-nu-cíŭ) sm furnucii (fur-nu-cíĭ) – (unã cu furnãgi)

§ furnar (fur-nárŭ) sm, sf, adg furnarã (fur-ná-rã), furnari (fur-nárĭ), furnari/furnare (fur-ná-ri) – (unã cu furnãgi)
ex: furnara nu deadi nica cu agoyi furnul

§ fur4 (fúrŭ) sn fururi (fú-rurĭ) – (unã cu furnu)
ex: furlu (cireaplu) nu easti ninga ghini arsu; li dush tuti siniili la fur (cireap); dush pãnea la fur; apreasi furlu di tahina

§ furnã1 (fúr-nã) sf furni/furne (fúr-ni) – (unã cu furnu)
ex: si zburã la unã furnã ta s-poartã apã cu talarlu; alãgã sh-aflã hiljlu di domnu-mari, cari purta apã la unã furnã

§ furnã2 (fur-nắ) sm furnadz (fur-nádzĭ) – (unã cu furnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hopã

hopã (hó-pã) sf hopi/hope (hó-pi) –
1: oarã;
2: saltu, ansãriri; (fig:
1: hopã = chiro multu shcurtu (chirolu tsi tsã lja s-fats un saltu, s-dai cu peana di oclju, s-ascuchi, etc.); uritsã, stic, stih, stigmii, tenghi; expr:
2: trã unã hopã (adv) = diunãoarã, unãshunã, dinãcali, etc.)
{ro: dată; salt; clipă}
{fr: fois; saut; clin d’oeil, instant}
{en: jump; instant, moment}
ex: mi dush nã hopã (unãoarã, nãoarã); trei hopi-lj (ori ãlj) pãlãcãrsii; dauã hopi (dauã ori) fui ãn hoarã; pãnã tru hopa (oara, minuta, sticlu, uritsa) aestã nu nã ai zburãtã; armãnjlji trã unã hopã
(expr: dinãcali, unãshunã) va s-hibã dishtiptats

§ hupuescu (hu-pu-ĭés-cu) vb IV hupuii (hu-pu-íĭ), hupueam (hu-pu-ĭámŭ), hupuitã (hu-pu-í-tã), hupui-ri/hupuire (hu-pu-í-ri) – nj-treatsi (nj-ansari) tsiva prit minti; nj-yini tu minti; nj-u va (lja) mintea; fãndãxescu, minduescu
{ro: a-i trece prin gând; a-i trăzni în cap; închipui}
{fr: songer, s’imaginer}
{en: think, imagine things}
ex: cãndu-lj si hupueashti a lui cãti tsiva, lipseashti si s-facã, cã alumtrea dãrmani nu ari; lji si hupui (lj-vinji tu minti; lj-vinj-ashi) di ducã

§ hupuit (hu-pu-ítŭ) adg hupuitã (hu-pu-í-tã), hupuits (hu-pu-ítsĭ), hupuiti/hupuite (hu-pu-í-ti) – tsi lj-ari tricutã prit minti; fãndãxit, minduit
{ro: care i-a trecut prin gând; care i-a trăznit în cap; închipuit}
{fr: songé, ima-giné}
{en: thought, imagined things}

§ hupuiri/hupuire (hu-pu-í-ri) sf hupuiri (hu-pu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva treatsi prit mintea-a omlui; fãndãxiri, minduiri
{ro: acţiunea de a-i trece prin gând; de a-i trăzni în cap; de a-şi închipui}
{fr: action de songer, de s’imaginer}
{en: action of thinking, of imagining things}
ex: tsã curmu mini hupuirli (minduirli) aesti tsi nã tulburã tutã noaptea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lalei

lalei (la-lé-i) sf lalei (la-léĭ) – lilici tsi creashti cati an primãveara (tu grãdinjli-a oaminjlor), dit unã soi di tseapã sprilungã ngrupatã tu loc, cu truplu ndreptu, dit cari es 3-4 frãndzã groasi sh-lãrdzi, sh-cari ari tu chipita-a lui unã lilici (tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã), multu mushatã, galbinã, aroshi i chindisitã; spãteadzã, pãteadzã, tulipã
{ro: lalea}
{fr: tulipe}
{en: tulip}
ex: lilici di lalei; laleili dishcljisirã n grãdinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lipã

lipã (lí-pã) sf lipi/lipe (lí-pi) – arburi mari tsi poati s-agiungã pãnã la 30-40m, cu trup gros pãnã di 1m, cu curuna largã shi stufoasã, cu frundzã mãri tsi sh-u-aduc cu inima di om, cu lilici albi tsi-anjurzescu multu mushat sh-cu lemnul albu-galbin, moali, tsi nu ngreacã multu shi cari s-lucreadzã (s-pilichiseashti) lishor cu mãna; lilicea adunatã shi uscatã di la-aestu arburi; ceaea faptã cu lilicea uscatã; tilj, filureauã
{ro: tei; floare de tei; ceai din floare de tei}
{fr: tilleul; fleur de tilleul; infusion de fleur de tilleul}
{en: basswood (lime tree, linden tree); basswood flower; infusion of dry basswood flowers}
ex: primuveara, cãndu nflureashti lipa, anjurzeashti mushat; feci unã funi di lipã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minutã

minutã (mi-nú-tã) sf minuti/minute (mi-nú-ti) –
1: misurã di chiro: 60 di minuti fac unã sãhati, shi unã minutã ari 60 di sicundi; minut; (fig:
1: minutã = chiro multu shcurtu, cãt s-dai cu peana di oclju; oarã, uritsã, stigmii, hopã, tenghi, stic, stih; expr:
2: tu minutã = unãshunã, diunãoarã, tu-unã stigmii)
{ro: minut; clipă}
{fr: minute; clin d’oeil}
{en: minute; moment}
ex: dauã minuti fats pãnã aclo; unã minutã (fig: stigmii, stic) lu-aflji aoa; armasi moartã atsea minutã (fig: stigmii, oarã); tu atsea minutã (fig: stigmii, oarã), puljlu s-featsi featã; tsi vrei, cã tu minutã
(expr: unãshunã) va s-u-ai!; nu-apuca feata s-dzãcã tsi mãcari-lj tradzi inima sh-tu minutã-lj
(expr: diunãoarã-lj) yinea dinãinti; mã-ta ti purtã noauã mesh di dzãli, sh-tini nu-aravdzã necã unã minutã?
(expr: s-dzãtsi tr-atselj tsi nu vor dip s-ashteaptã)

§ minut1 (mi-nútŭ) sn minuti/minute (mi-nú-ti) – (unã cu minutã)
ex: nu tricu un minut shi na iu yin trei dzãni prit guva dit citii; trã dzatsi minuti nãs featsi furtia; ãlj tradz trei ori cu frãndza-a aishtui arburi shi videala-lj yini tu minut
(expr: unãshunã)

§ minutar (mi-nu-tárŭ) sn minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – limba di sãhati (atsea ma lunga) tsi-aspuni minutili
{ro: minutar}
{fr: grande aiguille (d’une montre qui marque les minutes)}
{en: minute hand (watch)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã