DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dormu

dormu (dór-mu) vb IV durnjii (dur-njíĭ), durnjam (dur-njĭámŭ), durnjitã (dur-njí-tã), durnjiri/durnjire (dur-njí-ri) – ncljid ocljilj, stau cu ocljilj ãncljish shi mi-acãtsã somnul di nu mata shtiu tsi s-fatsi deavãrliga di mini; stau tes, ncljid ocljilj shi trag un somnu; ãl ljau di ureaclji; agãrshescu
(expr:
1: apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã; apã stãtutã;
2: doarmi di mprostu = easti moali, easti niheamã tivichel;
3: dormu ca pri schinj = nu pot s-dormu ghini, isih; mi tornu sh-mi-anvãrtescu tu somnu tut chirolu;
4: dormu apili = apili suntu isihi;
5: doarmi lemnu (bucium, mortu, dus, etc.) = doarmi multu-ahãndos; doarmi somnul di prota, un somnu di moarti)
{ro: dormi, adormi}
{fr: dormir, s’endormir}
{en: sleep, fall asleep}
ex: apa doarmi, dushmanlu nu doarmi; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; mi lo somnul shi-nj durnjii; nu-nj durnjii tutã noaptea; mi doari caplu sh-nu pot s-dormu; canda durnja pri schinj
(expr: s-mina tut chirolu tu somnu); culcã-nji-l, doarmi-nji-l; ma multu durnja arãulu; afirea-ti di apa tsi doarmi; vulpea tsi doarmi nu mãcã gãljinj; cari doarmi, nu lj-u foami; cãt, cãt aveam durnjitã sh-el vinji

§ durnjit (dur-njítŭ) adg durnjitã (dur-njí-tã), durnjits (dur-njítsĭ), durnjiti/durnjite (dur-njí-ti) – tsi ari traptã un somnu shi s-ari sculatã; tsi lu-ari acãtsatã somnul; tsi ari ncljisã ocljilj shi doarmi; adurnjit, agãrshit, sumnat; (fig: moali, molav, linivos, etc.)
{ro: dormit, adormit}
{fr: dormi, endormi}
{en: slept, fallen asleep}
ex: nu escu durnjit tutã noaptea; nu hiu durnjit (nu-am durnjitã) di dauã dzãli; hiu durnjitã, pot s-shed amãnat astã searã; nu vedz tsi durnjitã (fig: moali, chirutã) easti?

§ durnjiri/durnjire (dur-njí-ri) sf durnjiri (dur-njírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu doarmi; agãrshari
{ro: acţiunea de a dormi; dormire}
{fr: action de dormir, de s’endormir}
{en: action of sleeping, of falling asleep}
ex: durniri tsi sh-featsi!

§ nidurnjit (ni-dur-njítŭ) adg nidurnjitã (ni-dur-njí-tã), nidurnjits (ni-dur-njítsĭ), nidurnjiti/nidurnjite (ni-dur-njí-ti) – tsi nu-ari durnjitã; nisumnat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gardu

gardu (gár-du) sn garduri (gár-durĭ) – adãrãmintu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) sculat di-un nicuchir deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alasã prãvdzãli i oaminjlji s-intrã i s-easã di-aclo fãrã izini; ngãrditurã, ploc, tãracã
(expr: am gardu s-ansar = am unã cheadicã, ambodyiu tra s-trec)
{ro: gard}
{fr: clôture. haie}
{en: fence}
ex: feci la-ayinji un gardu di schinj, acasã di tãrãts; aflãm mãrata-nã featã tu culupani aspindzuratã di gardu; u lo di un cicior s-u-arucã pristi gardu, n vali; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã; gardul ari oclji, murlu ari ureclji; s-trapsi pãnã ningã gardu; di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã; lu-arsãri gardul (tricu pristi gardu; icã expr: tricu pristi cheadicã, ambodyiu); nica un gardu avea s-antrisarã;
(expr: avea ninga unã cheadicã s-treacã)

§ ngãrdescu (ngãr-dés-cu) vb IV ngãrdii (ngãr-díĭ), ngãrdeam (ngãr-deámŭ), ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) – analtsu un gardu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alas prãvdzã i oaminj s-intrã i s-easã fãrã izini; ncljid cu-un gardu un loc; ntãrac
{ro: îngrădi}
{fr: clôturer, enclore}
{en: fence in; enclose}
ex: ngãrdeam grãdina; ngãrdii un loc trã grãdinã

§ ngãrdit (ngãr-dítŭ) adg ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdits (ngãr-dítsĭ), ngãrditi/ngãrdite (ngãr-dí-ti) – (loc, gãrdinã, ubor, etc.) tsi easti ncljis cu-un gardu; ntãrãcat
{ro: îngrădit}
{fr: clôturé, enclos}
{en: fenced in; enclosed}

§ ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) sf ngãrdiri (ngãr-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ngãrdeashti un loc; ntãrãcari
{ro: acţiunea de a îngrădi; îngrădire}
{fr: action de clôturer, d’enclore; enclos}
{en: action of fencing in; of enclosing; enclosure}

§ ngãrditurã (ngãr-di-tú-rã) sf ngãrdituri (ngãr-di-túrĭ) – gardul cu cari si ncljidi un loc (ubor, gãrdinã, etc.); ngãrdiri; gardu, tãracã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

leani/leane

leani/leane (leá-ni) sf lenuri (lé-nurĭ) – atsea tsi ari un tsi lji ngreacã multu (i nu lu-arãseashti dip) s-lucreadzã; timbilãchi;
(expr: lj-eara leani shi s-greascã, nu s-lucreadzã; lj-eara leani s-discalicã s-bea apã = easti om tsi lj-easti multã leani; easti multu linivos)
{ro: lene}
{fr: paresse, fainéantise}
{en: lazyness}
ex: di leani multã tsi-avea, nitsi s-mãcã nu mãca; nu shtia tsi va dzãcã leani; easti om cu leani (linãvos); cari ari leani, mãcã leamni; ca di leani, ca di curmari, s-teasi, si-lj coacã un oclju di somnu; leanea-i doamnã mari; tsi ts-u leani ashi, cã eshti ficior njic; ca cãnli tsi mbitãrneashti di leani

§ linivos (li-ni-vósŭ) adg linivoasã (li-ni-vŭá-sã), linivosh (li-ni-vóshĭ), linivoasi/linivoase (li-ni-vŭá-si) – tsi nu para lu-arãseashti (i lji ngreacã multu) tra s-facã un lucru; aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: omlu linivos, i va s-tindã i va s-beasã; suntu linivosh, nu nveatsã carti; nu shtii tsi soi di om linivos easti, di-atsea greshti acshitsi

§ linãvos (li-nã-vósŭ) adg linãvoasã (li-nã-vŭá-sã), linãvosh (li-nã-vóshĭ), linãvoasi/linãvoase (li-nã-vŭá-si) – (unã cu linivos)
ex: sh-la mu-mea io nu earam featã linãvoasã; tsi s-aibã adratã, crishtinã, cã-i linãvos, cum nu-ari faptã fisea; cari shtea cã vai hibã ahãt sumnoasã sh-linãvoasã; eara unã linãvoasã sh-unã agru-cumbanã, cã nu-avea soatsã

§ linos (li-nósŭ) adg linoasã (li-nŭá-sã), linosh (li-nóshĭ), linoasi/linoase (li-nŭá-si) – (unã cu linivos)

§ linivescu (li-ni-vés-cu) (mi) vb IV linivii (li-ni-víĭ), liniveam (li-ni-veámŭ), linivitã (li-ni-ví-tã), liniviri/linivire (li-ni-ví-ri) – stau sh-nu fac tsiva di leani; nj-easti (nj-si featsi) leani tra s-fac tsiva; mi-arãseashti si stau shi s-nu fac tsiva; nji ngreacã s-adar un lucru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

moali/moale

moali/moale (mŭá-li) adg moali/moale (mŭá-li), molj (móljĭ), molj (móljĭ) – tsi sh-alãxeashti lishor bicimea (forma) cãndu-l caltsã; tsi nu easti uscat; tsi nu easti corcan; tsi si zgrãmã lishor;
(expr:
1: om moali = om tsi easti mulashcu, prãhar, imir, fãrã dinami, tsi nu lu-ariseashti si sã ncaci cu dunjaea;
2: budzã moali = budzã cãrnoasã;
3: yimishi, poamã, fructu moali = coaptã ghini sh-dzãmoasã;
4: loc moali = loc tsi nu easti uscat ma vlãngos, cu niheamã apã, sh-cari s-minã sh-alasã urmi cãndu-l caltsã cu ciciorlu;
5: pãni moali = pãni proaspitã, coaptã cu niheamã chiro ninti, tsi nu s-ari uscatã ninga;
6: aushlji vor pãni moali = zbor tsi s-dzãtsi tr-aushanjlji tsi lj-arãsescu featili tiniri;
7: ou moali = ou hertu niheamã, cu gãlbinushlu nincljigat ghini;
8: alasã-u moali = tradzi niheam mãna)
{ro: moale}
{fr: mou, tendre}
{en: soft, tender}
ex: macã ti fats moali, ti bag sh-tu foali; nu au chealea moali; cu oasili molj ca pãntica; cãndu s-ameasticã niheamã fãrinã di sicarã tu fãrina di grãn, pãnea shadi moali
(expr: armãni proaspitã) multu chiro; omlu aestu easti moali
(expr: mulashcu, imir), nu-i bun tr-aestu lucru; cari poati, oasi aroadi, shi cari nu, ne carni moali; va tsã-l adar truplu ma moali dicãt pãntica; aushlji vor pãni moali sh-yin veclju

§ muliciuni/muliciune (mu-li-cĭú-ni) sf muliciunj (mu-li-cĭúnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã moali; lipsã di dinami; slãbintsã, adinãmii
{ro: moliciune}
{fr: amollissement}
{en: softness}
ex: aduchescu nã muliciuni (adinãmii, slãbintsã) tu tut truplu di nu-nj va inima s-adar tsiva

§ molav (mó-lavŭ) adg (shi adv) molavã (mó-la-vã), molavi (mó-lavĭ), molavi/molave (mó-la-vi) – (om) tsi s-minã peanarga; tsi nu pari s-aspunã multã ineryii tu lucrul tsi fatsi; tsi s-aspuni ca linivos cã sh-fatsi lucrili peagalea; prãhar, moali, mulashcu, mulatic, imir, dobru, linãvos, etc.
{ro: molatic, blajin}
{fr: mou, nonchalant}
{en: soft, flabby}
ex: ca njelj dultsi sh-molavi (imiri); Mitrusha molav (moali) tut ma-nj greashti; easti un fiticã molavã (dobrã, dultsi); nu-i ashi cum ãnj lipsea a njia, easti molav (moali, mulashcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prãhar

prãhar (prã-hárŭ) adg prãharã (prã-há-rã), prãhari (prã-hárĭ), prãhari/prãhare (prã-há-ri) – (om) tsi s-minã peanarga; tsi nu pari s-aspunã multã ineryii tu lucrul tsi fatsi; tsi s-aspuni ca linivos cã sh-fatsi lucrili peagalea; molav, moali, mulashcu, mulatic, imir, dobru, linãvos, etc.
{ro: molatic, blajin}
{fr: mou, nonchalant}
{en: soft, flabby}
ex: cu prãharlu-aestu nu lipsea sã nchisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã