DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

lingurã

lingurã (lín-gu-rã) sf linguri (lín-gurĭ) – hãlati di metal (plasticã i lemnu) tsi ari di-unã parti unã coadã trã tsãneari cu mãna sh-di-alantã parti unã soi di vas njic cu cari omlu poati s-lja unã muljiturã (apã, ghelã, etc.) dit unã oalã tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; lingurici, pishteanã;
(expr:
1: lja (nveatsã) cu lingura = lja (nveatsã carti) agonja sh-multu;
2: mãc cu lingurã di-asimi = escu avut (di pot s-am linguri di-asimi trã mãcari);
3: (aspargu, dau) cu lingura-atsea marea = (aspargu, dau) multu;
4: cu lingura-lj da s-mãcã sh-cu coada-lj scoati ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-lj fatsi un bun a unui (lj-da tsiva, mãcari cu lingura, etc.) sh-deapoea lj-u scoati (cu coada di lingurã) prit nãri, lj-adutsi aminti tut chirolu bunlu lj-ari faptã;
5: lj-usuc lingura = l-scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tsãruhili (trastul, poarca), l-dau nafoarã di la lucru;
6: lji s-uscã lingura = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un, cari mãca (bãna) pi isapea-a unui sh-a altui, s-veadi diunãoarã cã nu mata ari iu s-mãcã)
{ro: lingură}
{fr: cuillère}
{en: spoon}
ex: cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); luplu tu moarã cu coada nafoarã (angucitoari: lingura); singuri vinjirã mãcãrli pri measã, singuri lingurli, singuri tuti; dit lingurã nji-l loash; ficiorlu li nvitsã gramatili cu lingura
(expr: agonja sh-multu); avem sh-linguri di lemnu, sh-linguri di her; n-adusi linguri pi sofrã; cara si shteai aestã zãnati, va mãcai cu lingurã di-asimi
(expr: va ti fãtseai om avut); lj-intrã cu lingura-atsea marea
(expr: ahiursi s-hãrgiueascã multu); lj-mãcã paradzlji cu lingura-atsea marea
(expr: lj-asparsi, lj-tuchi paradzlji multu-agonja)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lingushescu

lingushescu (lin-gu-shĭés-cu) vb IV lingushii (lin-gu-shíĭ), lingu-sham (lin-gu-shĭámŭ), lingushitã (lin-gu-shí-tã), lingushiri/lin-gushire (lin-gu-shí-ri) – aflu (discoapir, dizvilescu, scot tu mig-dani) un lucru ascumtu, nishtiut
{ro: descoperi un lucru ascuns}
{fr: découvrir quelque chose cachée}
{en: uncover (discover) some unknown thing}

§ lingushit (lin-gu-shítŭ) adg lingushitã (lin-gu-shí-tã), lingushits (lin-gu-shítsĭ), lingushiti/lingushite (lin-gu-shí-ti) – (lucru ascumtu) tsi easti discupirit (aflat, scos tu migdani)
{ro: descoperit (lucru ascuns)}
{fr: découvert (quelque chose cachée)}
{en: uncovered (some unknown thing)}

§ lingushi-ri/lingushire (lin-gu-shí-ri) sf lingushiri (lin-gu-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva discoapirã un lucru ascumtu
{ro: acţiunea de a descoperi un lucru ascuns}
{fr: action de découvrir quelque chose cachée}
{en: action of uncovering (discovering) some unknown thing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acats

acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alingu

alingu (a-lín-gu) (mi) vb III shi II alimshu (a-lím-shĭu), alindzeam (a-lin-dzeámŭ), alimsã (a-lím-sã) shi alimtã (a-lím-tã), alindziri/alindzire (a-lín-dzi-ri) shi alindzeari/alindzeare (a-lin-dzeá-ri) – dau cu limba pristi fatsa-a unui lucru tra s-u molj cu ascucheat (tra s-u-ashtergu, s-u aduchescu tsi gustu ari, grãsimea i dultseamea di pri deadziti cãndu au nustimada bunã, etc.); dau ma multi ori cu limba pristi mãcarea din gurã tra s-lj-aduchescu nustimada; lingu;
(expr:
1: mi-alingu = mi mbet;
2: lu-alimsi cãtusha = easti murdar cã nu s-ari latã, canda-i alimtu di cãtushi!;
3: alindzi-vasili = timbel, linãvos, tsi bãneadzã di-atseali tsi-lj da altsã)
{ro: linge}
{fr: lécher}
{en: lick}
ex: oili alingu sarea (da cu limba pristi sari tra s-si nsarã); ts-alindzeai dzeaditli di dultsi tsi eara; mi-alimshu (mi mbitai) asãndzã; easti un alindzi-vasili
(expr: timbel, tsi-ashteaptã sã-lj da altsã); iu ascuchi nãs, nu alindzi; cari sh-bagã mãna n njari, dzeaditili va sh-alingã

§ alimtu (a-lím-tu) adg alimtã (a-lím-tã), alimtsã (a-lím-tsã), alimti/alimte (a-lím-ti) – (lucru) tsi easti pusputit di limba-a unui tsi lu-alindzi; (fig: alimtu = (i) lutsit, scãntiljos, nyilcios, pripsit, mushat, mbitat, etc.; (ii) duzi, buimatcu, maznu, ischiu, ndreptu)
{ro: lins}
{fr: léché; lisse}
{en: licked}
ex: perlu lu-ari alimtu; tricu unã alimtã (fig: featã mushatã, pripsitã); vinjirã acasã alimtsã (fig: mbitats); hiu alimtu (fig: mbitat)

§ alimsu (a-lím-su) adg alimsã (a-lím-sã), alimshi (a-lím-shi), alimsi/alimse (a-lím-si) – (unã cu alimtu)

§ alindzi-ri/alindzire (a-lín-dzi-ri) sf alindziri (a-lín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un alindzi tsiva; alindzeari, lindziri, lindzeari
{ro: acţiunea de a linge; lingere}
{fr: action de lécher}
{en: action of licking}
ex: va ti saturi cu alindzirea (atsea tsi fats cãndu alindzi)?

§ alindzeari/alindzeare (a-lin-dzeá-ri) sf alindzeri (a-lin-dzérĭ) – (unã cu alindziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apã

apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;
28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arufsescu

arufsescu (a-ruf-sés-cu) vb IV arufsii (a-ruf-síĭ), arufseam (a-ruf-seámŭ), arufsitã (a-ruf-sí-tã), arufsiri/arufsire (a-ruf-sí-ri) – trag (sug) apã (lapti, dzamã, etc.) agonja n gurã shi u ngljit unãshunã (multi ori cu vrondu sh-cu budzãli adunati tra s-intrã putsãn cãti putsãn); sorbu
{ro: sorbi zgomotos}
{fr: humer, absorber}
{en: suck in (up)}
ex: arufseashti (l-soarbi) cafelu; yinlu s-bea, nu s-arufseashti (nu si soarbi)

§ arufsit (a-ruf-sítŭ) adg arufsitã (a-ruf-sí-tã), arufsits (a-ruf-sítsĭ), arufsiti/arufsite (a-ruf-sí-ti) – (apã, lapti, dzamã, etc.) tsi easti traptã n gurã cu puteari (putsãn cãti putsãn shi ngljitatã unãshunã); surghit
{ro: sorbit zgomotos}
{fr: humé}
{en: sucked in (up)}
ex: dzamã arufsitã (surghitã) cu lingura

§ arufsiri/arufsire (a-ruf-sí-ri) sf arufsiri (a-ruf-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arufseashti tsiva; surghiri, soarbiri, surbeari
{ro: acţiunea de a sorbi zgomotos; sorbire}
{fr: action de humer}
{en: action of sucking in (up)}
ex: tsi arufsiri (surghiri) lj-fatsi a cafelui!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

asimi/asime

asimi/asime (a-sí-mi) sf asinj (a-sínjĭ) shi asimuri (a-sí-murĭ) – metal di-atseali scumpili (cu-unã hromã albã lutsitoari sh-mushatã) dit cari s-fac giuvairi (cu cari si stulusescu muljerli), lucri di casã (tãvi, linguri, furculitsi, etc.), etc.;
(expr: di-asimi = mushat, albu, cu-unã hromã ca di-asimi)
{ro: argint}
{fr: argent}
{en: silver}
ex: tavã di asimi; asimea easti albã; nj-acumpãrã un nel di-asimi; easti curatã ca asimea; armili di-asimi; om fãrã arushini, banã di asimi; lutseafirlu di-asimi
(expr: albu, ca di-asimi); cloputli virsati tu-asimi; Muscopulea tu asimuri ãncljigatã; cali ashtirnutã mash cu-asimi; sh-umplu supãnjli-a lui di-asinj

§ asimco (a-sim-có) sm asimcadz (a-sim-cádzĭ) shi sn asimcali/asimcale (a-sim-cá-li) – suro di lucri fapti di-asimi tsi s-aflã tu-un loc (tu-unã casã, tu-nã ducheani trã vindeari, etc.); asimico, asimicãturã
{ro: argintărie}
{fr: argenterie}
{en: silverware}
ex: nveasti cu asimcadz pri eali; tsã da grosh, liri, asimcadz, yeamãndzã

§ asimico (a-si-mi-có) sm asimicadz (a-si-mi-cádzĭ) shi sn asimicali/asimicale (a-si-mi-cá-li) – (unã cu asimco)
ex: adusi pai, multu-asimico; cu asimicolu tsi mi miscurã la nuntã, nj-feci piculj; vinj s-alas pãn tu turnatã sinduchea cu asimicadz; cu tuti neali, cu tut asimicali

§ asimicãturã (a-si-mi-cã-tú-rã) sf asimicãturi (a-si-mi-cã-túrĭ) – (unã cu asimco)

§ asimusescu (a-si-mu-sés-cu) vb IV asimusii (a-si-mu-síĭ), asimuseam (a-si-mu-seámŭ), asimusitã (a-si-mu-sí-tã), asimusiri/asimusire (a-si-mu-sí-ri) – tindu un petur suptsãri di-asimi (dau cu-asimi) pristi un lucru di metal; bag pi mini (mi stulsescu cu) lucri adrati di-asimi (dati cu-asimi);
(expr: asimusescu calea = imnu tut chirolu pri idyea cali)
{ro: arginta}
{fr: argenter; revêtir d’une couche d’argent}
{en: silver; coat with a thin layer of silver}
ex: dauã veri asimusii calea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn