DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acãmat

acãmat (a-cã-mátŭ) adg acãmatã (a-cã-má-tã), acãmats (a-cã-mátsĭ), acãmati/acãmate (a-cã-má-ti) – tsi nu para lu-arãseashti (i lji ngreacã multu) tra s-facã un lucru; linãvos, timbel, armãsãtor, linos, aduliftu, blanes, edec, cumban, haileas, tãvlãmbã, hain, hãin, tindu-ghomar, cioari-tu-cinushi
{ro: leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: lj-angrica a acãmatlui (a linãvoslui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aduliftu

aduliftu (a-dhú-lif-tu) adg aduliftã (a-dhú-lif-tã), aduliftsã (a-dhú-lif-tsã), adulifti/adulifte (a-dhú-lif-ti) – tsi nu para lu-arãseashti (tsi lji ngreacã multu) s-lucreadzã; timbel, armãsãtor, linãvos, linos, acãmat, blanes, edec, cumban, hain, hãin, haileas, tãvlãmbã, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: paresseux}
{en: lazy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alingu

alingu (a-lín-gu) (mi) vb III shi II alimshu (a-lím-shĭu), alindzeam (a-lin-dzeámŭ), alimsã (a-lím-sã) shi alimtã (a-lím-tã), alindziri/alindzire (a-lín-dzi-ri) shi alindzeari/alindzeare (a-lin-dzeá-ri) – dau cu limba pristi fatsa-a unui lucru tra s-u molj cu ascucheat (tra s-u-ashtergu, s-u aduchescu tsi gustu ari, grãsimea i dultseamea di pri deadziti cãndu au nustimada bunã, etc.); dau ma multi ori cu limba pristi mãcarea din gurã tra s-lj-aduchescu nustimada; lingu;
(expr:
1: mi-alingu = mi mbet;
2: lu-alimsi cãtusha = easti murdar cã nu s-ari latã, canda-i alimtu di cãtushi!;
3: alindzi-vasili = timbel, linãvos, tsi bãneadzã di-atseali tsi-lj da altsã)
{ro: linge}
{fr: lécher}
{en: lick}
ex: oili alingu sarea (da cu limba pristi sari tra s-si nsarã); ts-alindzeai dzeaditli di dultsi tsi eara; mi-alimshu (mi mbitai) asãndzã; easti un alindzi-vasili
(expr: timbel, tsi-ashteaptã sã-lj da altsã); iu ascuchi nãs, nu alindzi; cari sh-bagã mãna n njari, dzeaditili va sh-alingã

§ alimtu (a-lím-tu) adg alimtã (a-lím-tã), alimtsã (a-lím-tsã), alimti/alimte (a-lím-ti) – (lucru) tsi easti pusputit di limba-a unui tsi lu-alindzi; (fig: alimtu = (i) lutsit, scãntiljos, nyilcios, pripsit, mushat, mbitat, etc.; (ii) duzi, buimatcu, maznu, ischiu, ndreptu)
{ro: lins}
{fr: léché; lisse}
{en: licked}
ex: perlu lu-ari alimtu; tricu unã alimtã (fig: featã mushatã, pripsitã); vinjirã acasã alimtsã (fig: mbitats); hiu alimtu (fig: mbitat)

§ alimsu (a-lím-su) adg alimsã (a-lím-sã), alimshi (a-lím-shi), alimsi/alimse (a-lím-si) – (unã cu alimtu)

§ alindzi-ri/alindzire (a-lín-dzi-ri) sf alindziri (a-lín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un alindzi tsiva; alindzeari, lindziri, lindzeari
{ro: acţiunea de a linge; lingere}
{fr: action de lécher}
{en: action of licking}
ex: va ti saturi cu alindzirea (atsea tsi fats cãndu alindzi)?

§ alindzeari/alindzeare (a-lin-dzeá-ri) sf alindzeri (a-lin-dzérĭ) – (unã cu alindziri)
ex: nu ti sãturash cu mãncari, va ti saturi cu alindzeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amurtsãscu

amurtsãscu (a-mur-tsắs-cu) vb IV amurtsãi (a-mur-tsắĭ), amur-tsam (a-mur-tsámŭ), amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãri/amur-tsãre (a-mur-tsắ-ri) – cher trã putsãn chiro putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); amurtu, murtu, ngurdescu (di-arcoari), ngucinedz (di-arcoari);
(expr:
1: amurtsãscu di-arcoari (di fricã, etc.) = shed ca sturlu (ca lemnul, ca marmura, di fricã, di-arcoari, di leani, etc.); nlimnescu, mãrmurisescu;
2: ficiorlji mãcã tsãpurnji, sh-a-aushlor lã amurtsãscu dintsãlj; un mãcã pruni agri sh-a altui lj-amurtsãscu dintsãlj = s-dzãtsi cãndu un stipseashti shi stepsul s-arucã pi altu)
{ro: amorţi}
{fr: engourdir; émousser; agacer les dents}
{en: numb, grow numb; become dull}
ex: truplu lj-avea amurtsãtã; nj-amurtsãrã dintsãlj di agru-pruni; nj-amurtsãrã (nji ngucinarã, nji ngljitsarã) cicioarli di-arcoari; amurtsãi (fig: mãrmurisii) di fricã

§ amurtsãt1 (a-mur-tsắtŭ) adg amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãts (a-mur-tsắtsĭ), amurtsãti/amurtsãte (a-mur-tsắ-ti) – tsi ari chirutã putearea tra s-minã i s-aducheascã (unã parti di trup); amurtat, murtat, ngurdit, ngucinat
{ro: amorţit}
{fr: engourdi; émoussé; agacé (dents)}
{en: numb, dull}
ex: easti-amurtsãt (fig: linãvos)

§ amurtsãri/amurtsãre (a-mur-tsắ-ri) sf amurtsãri (a-mur-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu amurtsashti tsiva; amurtari, murtari, ngurdiri, ngucinari
{ro: acţiunea de a amorţi; amorţire}
{fr: action d’engourdir; d’émousser; d’agacer les dents}
{en: action of growing numb; of becoming dull}

§ amurtu (a-múr-tu) vb I amurtai (a-mur-táĭ), amurtam (a-mur-támŭ), amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) – (unã cu amurtsãscu)
ex: amurtarã mãnjli sh-cicioarli a natlui

§ amurtat (a-mur-tátŭ) adg amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtats (a-mur-tátsĭ), amurtati/amurtate (a-mur-tá-ti) – (unã cu amurtsãt1)

§ amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) sf amurtãri (a-mur-tắrĭ) – (unã cu amurtsãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apractu

apractu (á-prac-tu) adg apractã (á-prac-tã), apractsã (á-prac-tsã), apracti/apracte (á-prac-ti) – (om) tsi nu lu-ariseashti s-lucreadzã sh-alagã ca vagabondu dit unã parti tu altã fãrã s-facã tsiva; tsi easti linãvos; tsi nu shtii multi sh-easti aplo ca omlu di la oi; tsi nu shtii si s-poartã mushat cu lumea; aprahtu
{ro: pierde-vară, bădăran}
{fr: fainéant, rustre}
{en: lazy, lazy-bones, boorish}
ex: nj-yini-arãu cãndu-l ved apractu

§ aprahtu (á-prah-tu) adg aprahtã (á-prah-tã), aprahtsã (á-prah-tsã), aprahti/aprahte (á-prah-ti) – (unã cu apractu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

armãsãtor

armãsãtor (ar-mã-sã-tórŭ) adg armãsãtoari/armãsãtoare (ar-mã-sã-tŭá-ri), armãsãtori (ar-mã-sã-tórĭ), armãsãtoari/armãsãtoare (ar-mã-sã-tŭá-ri) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-facã un lucru; tãvlãmbã, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, haileas, linãvos, linos, timbel, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bandi

bandi (ban-dí) adg bandoanji/bandoanje (ban-dŭá-nji), bandadz (ban-dádzĭ), bandoanji/bandoanje (ban-dŭá-nji) – (palju-om) tsi nu easti bun trã tsiva; tsi nu lu-ariseashti s-lucreadzã; nu-ahãrzeashti mari lucru; tsi easti andihristu sh-arãu; dãrmalã, gãnoj, pezevenghiu, blãstimat, linãvos, etc.
{ro: nemernic}
{fr: vaurien, fainéant}
{en: scoundrel, rascal}
ex: tsi bandi (linãvos, pezevenghiu) eshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bishinã

bishinã (bi-shí-nã) sf bisinj (bi-shínjĭ) – vimtu tsi easi dit matsã prit guva di cur sh-cari, di-aradã, anjurzeashti urut shi fatsi un vrondu ghini cunuscut;
(expr:
1: bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã;
2: (dzãc, trag, etc.) bishinj = (dzãc, trag, etc.) minciunj;
3: vindu bishinj = dzãc minciunj sh-caftu s-lu-arãd pri cariva;
4: bishinã cufã = bishinã tsi nu s-avdi;
5: bishinj di cuc = zboarã goali sh-fãrã simasii; chirturi, bãrcudii, curcufeli, papardeli, curcu-beti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, etc.;
6: aruc (trag, nj-ascapã, scot, etc.) unã bishinã = bes, bishinedz;
7: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
8: nj-fug bishinjli = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
8: nj-arãtseashti bishina = nj-cher curagilu)
{ro: băşină}
{fr: pet}
{en: fart}
ex: trapsi (deadi, arcã, lj-ascãpã) nã bishinã di dishtiptã tutã lumea; macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; ascultu mini bishinj
(expr: minciunj) di-atseali?

§ bishinos (bi-shi-nósŭ) adg bishinoasã (bi-shi-nŭá-sã), bishinosh (bi-shi-nóshĭ), bishinoasi/bishinoase (bi-shi-nŭá-si) – un tsi tradzi bishinj;
(expr: bishinos = (i) (om) tsi lj-easti fricã; tsi easti fricos, cãcãtos, cufuryios, etc.; (ii) (om) tsi dzãtsi minciunj, minciunos; (iii) (om) tsi zburashti chirãturi, tsi talji papardeli, tsi mãcã bizbilji, etc.)
{ro: băşinos}
{fr: péteur}
{en: who farts}
ex: nu-am vidzutã ficior ma bishinos (tsi tradzi ma multi bishinj; icã expr: tsi-lj fug ma multi bishinjli, tsi easti ma fricos) di-aestu; ved cã nu ts-u tsãni, bishinoase!
(expr: fricoase!, cãcãtoase!); s-nu njerdzi pri mintea-a bishinoslui aestu
(expr: a minciunoslui aestu, a-aishtui om tsi zburashti glãrinj)

§ bes (bésŭ) (mi) vb IV bishii (bi-shíĭ), bisham (bi-shĭámŭ), bishitã (bi-shí-tã), bishiri/bishire (bi-shí-ri) – alas vimtu s-easã (scot vimtu) dit matsã prit guva di cur; trag unã bishinã; bishinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = zbor tsi s-dzãtsi trã un om cã stipseashti, cãndu averlu easti cã un altu om lu-ari stepsul;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

blanes

blanes (bla-nésŭ) adg blanesã (bla-né-sã), blanesh (bla-néshĭ), blanesi/blanese (bla-né-si) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-lucreadzã, tra s-facã un lucru; aduliftu, acãmat, cumban, edec, hain, hãin, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cicior

cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn