|
|
limãreauã
limãreauã (li-mã-reá-ŭã) sf limãrei (li-mã-réĭ) – partea di stranj tsi s-aflã tu mardzinea di nsus, deavãrliga di gushi (di-aradã ndu-plicatã); partea strimtatã a unui lucru (ca gusha di shishi, bunãoarã); yicã, yeacã, eacã, cular;
(expr:
1: lj-acats limãreaua = nu lu-alas si sta isih;
2: nj-acats limãreaua = mi-acatsã nã mari lãhtarã, fricã; lãhtãrsescu;
3: limãreaua s-da di nãs = s-lu-alash shi s-fudz, s-nu-l mata vedz; s-lu fats s-fugã shi s-ascachi di el, ileala; dau daboga di nãs)
{ro: gât, guler}
{fr: col, collet}
{en: neck, collar}
ex: l-loarã di limãreauã (yicã) s-lu-astragã nafoarã; nveasta sh-acãtsã limãreaua (cularlu), sh-lo perlu nãpoi ãnsus; lj-acãtsã limãreaua
(expr: nu lu-alasã si sta isih)
cular
cular (cu-lárŭ) sn culari/culare (cu-lá-ri) – partea di stranj tsi s-aflã tu mardzinea di nsus, deavãrliga di gushi (di-aradã nduplicatã); yicã, yeacã, eacã, limãreauã
{ro: guler}
{fr: collet, faux-col}
{en: collar}
§ culãrsescu (cu-lãr-sés-cu) vb IV culãrsii (cu-lãr-síĭ), culãrseam (cu-lãr-seámŭ), culãrsitã (cu-lãr-sí-tã), culãrsi-ri/culãrsire (cu-lãr-sí-ri) – u fac pãndza di cular (hiri, cãmesh, etc. ma di-aradã, cama multu, cularlu di cãmeashi) ma durã, ma ascurã, ma corcanã, ma lutsitã, dupã tsi u trec tu-unã apã tu cari s-ari bãgatã colã (niziste); calcu cu herlu lucrili fapti di pãndzã sh-tricuti prit apa tu cari s-ari bãgatã colã; dau cu colã unã cãmeashi shi (icã) u calcu cu herlu; culursescu (fig: mi culãrsescu = mi-alavdu multu, mi cãmãrusescu, hiu pirifan di..., etc.)
{ro: scrobi}
{fr: empeser}
{en: starch (linen)}
ex: culãrsii unã cãmeashi
§ culãrsit (cu-lãr-sítŭ) adg culãrsitã (cu-lãr-sí-tã), culãrsits (cu-lãr-sítsĭ), culãrsiti/culãrsite (cu-lãr-sí-ti) – (lucru hiri, pãndzã, stranji) tricuti prit apã cu colã (sh-di-aradã cãlcati cu herlu); culursit
{ro: scrobit}
{fr: empesé}
{en: starched}
ex: culari culãrsiti
§ culãrsi-ri/culãrsire (cu-lãr-sí-ri) sf culãrsiri (cu-lãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj s-culãrseashti; culursiri
{ro: acţiunea de a scrobi; scrobire}
{fr: action d’empeser}
{en: action of starching}
§ culursescu (cu-lur-sés-cu) vb IV culursii (cu-lur-síĭ), culurseam (cu-lur-seámŭ), culursitã (cu-lur-sí-tã), culursiri/culursire (cu-lur-sí-ri) – (unã cu culãrsescu)
ex: culursii cãmeasha (u ded cu colã icã u cãlcai cãmeasha); multu s-culurseashti (fig: s-cãmãruseashti) cu feata-a lui
§ culursit (cu-lur-sítŭ) adg culursitã (cu-lur-sí-tã), culursits (cu-lur-sítsĭ), culursiti/culursite (cu-lur-sí-ti) – (unã cu culãrsit)
§ culursiri/culursire (cu-lur-sí-ri) sf culursiri (cu-lur-sírĭ) – (unã cu culãrsiri)
daboga
daboga (da-bó-ga) invar – soea di-agunos (di greatsã, etc.) tsi u-aducheshti tri cariva, tsi ti fatsi s-nu-l vrei (tsi ti fatsi tra s-vrei ca si s-ducã la drats, tra s-lu lja neclu, tra s-ascachi di el shi s-ti-alasã isih); atsea tsi s-adarã cãndu caftsã s-ascachi di cariva tsi tsã da agunos; daboha, agunos, limãreauã;
(expr: dau daboga di cariva = lu-alas sh-fug di cariva tra s-nu-l mata ved; dau limãreaua di cariva)
{ro: acţiunea de a se debarasa de cineva; debarasare, cortorosire}
{fr: action de se dépêtrer, débarras; dégoût, répugnance; on dit de quelqu’un qui en a, ou qui en a eu, par dessus la tête}
{en: action of getting rid of somebody; riddance, disgust; repugnance}
ex: unã hoarã ntreagã deadi daboga
(expr: deadi limãreaua) di nãs
§ daboha (da-bó-ha) invar – (unã cu daboga)
dau
dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;
ishala
ishala (i-shĭa-lá) invar – doxa-l Dumnidzã; cu vrearea (agiutorlu) al Dumnidzã
{ro: cu voia (ajutorul) Domnului!}
{fr: s’il plaît à Dieu}
{en: with God’s help (wish)!}
ex: ishala (cu vrearea-al Dumnidzã) mãni va s-yinã; ishala (cu agiutorlu-al Dumnidzã) mãni va sãpãm timeljlu a casãljei
§ ileala (i-lea-lá) invar – s-n-ascapã Dumnidzã; s-lu-alash shi s-fudzi di el (limãreaua s-da di nãs); s-nu hibã cu vrearea-al Dumnidzã!
{ro: scapă-ne Doamne!; să nu fie pe placul lui Dumnezeu}
{fr: à Dieu ne plaise!}
{en: God, save us!; without the wish of God}
ex: tutã hoara fatsi ileala (fatsi: s-n-ascapã Dumnidzã!) di aestu om
yeacã
yeacã (yĭá-cã) sf pl(?) – partea di stranj tsi s-aflã tu mardzinea di nsus, deavãrliga di gushi (di-aradã nduplicatã); partea di stranj (bãrbãtescu) tsi s-aflã (di-aradã disicatã) tu mardzinea di nghios di dinãpoi; eacã, yicã, cular, limãreauã;
(expr:
1: lj-acats yeaca = mi tsãn, imnu dupã el;
2: lu-acats di yeacã; l-ljau di yeacã = (i) lj-dau un shcop; (ii) ãl ljau cu zorea s-lu duc iuva;
3: lj-ascutur yeaca = lu-ascutur ghini)
{ro: guler, pulpană}
{fr: col, collet; pan (d’un habit)}
{en: collar, tail (coat, dress)}
ex: ãl lo di yeacã (yicã); tut di yeaca-a ficiorlui di-amirã s-acãtsã; sãrgljashti atumtsea gionili cu zulãchili shi u-acatsã di yeacã pri mãyistrã; cara s-cunuscurã, lj-acãtsã yeaca bubuliclu
(expr: s-tsãnu, imnã dupã el bubuliclu) si-lj talji oaea cã sh-nãs va-lj facã vãrã buneatsã
§ eacã (ĭá-cã) sf pl(?) – (unã cu yeacã)
ex: eaca-a lui di cãmeashi; eaca lji nvileashti sh-urecljili ca s-nu-lj hibã arcoari; lu-acãtsã di eacã
(expr: ãl lo cu zorea) s-lu ducã la sculii
§ yicã (yi-cắ) sm yicadz (yi-cádzĭ) – (unã cu yeacã)