|
|
alimtu
alimtu (a-lím-tu) adg – vedz tu alingu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: alingualingu
alingu (a-lín-gu) (mi) vb III shi II alimshu (a-lím-shĭu), alindzeam (a-lin-dzeámŭ), alimsã (a-lím-sã) shi alimtã (a-lím-tã), alindziri/alindzire (a-lín-dzi-ri) shi alindzeari/alindzeare (a-lin-dzeá-ri) – dau cu limba pristi fatsa-a unui lucru tra s-u molj cu ascucheat (tra s-u-ashtergu, s-u aduchescu tsi gustu ari, grãsimea i dultseamea di pri deadziti cãndu au nustimada bunã, etc.); dau ma multi ori cu limba pristi mãcarea din gurã tra s-lj-aduchescu nustimada; lingu;
(expr:
1: mi-alingu = mi mbet;
2: lu-alimsi cãtusha = easti murdar cã nu s-ari latã, canda-i alimtu di cãtushi!;
3: alindzi-vasili = timbel, linãvos, tsi bãneadzã di-atseali tsi-lj da altsã)
{ro: linge}
{fr: lécher}
{en: lick}
ex: oili alingu sarea (da cu limba pristi sari tra s-si nsarã); ts-alindzeai dzeaditli di dultsi tsi eara; mi-alimshu (mi mbitai) asãndzã; easti un alindzi-vasili
(expr: timbel, tsi-ashteaptã sã-lj da altsã); iu ascuchi nãs, nu alindzi; cari sh-bagã mãna n njari, dzeaditili va sh-alingã
§ alimtu (a-lím-tu) adg alimtã (a-lím-tã), alimtsã (a-lím-tsã), alimti/alimte (a-lím-ti) – (lucru) tsi easti pusputit di limba-a unui tsi lu-alindzi; (fig: alimtu = (i) lutsit, scãntiljos, nyilcios, pripsit, mushat, mbitat, etc.; (ii) duzi, buimatcu, maznu, ischiu, ndreptu)
{ro: lins}
{fr: léché; lisse}
{en: licked}
ex: perlu lu-ari alimtu; tricu unã alimtã (fig: featã mushatã, pripsitã); vinjirã acasã alimtsã (fig: mbitats); hiu alimtu (fig: mbitat)
§ alimsu (a-lím-su) adg alimsã (a-lím-sã), alimshi (a-lím-shi), alimsi/alimse (a-lím-si) – (unã cu alimtu)
§ alindzi-ri/alindzire (a-lín-dzi-ri) sf alindziri (a-lín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un alindzi tsiva; alindzeari, lindziri, lindzeari
{ro: acţiunea de a linge; lingere}
{fr: action de lécher}
{en: action of licking}
ex: va ti saturi cu alindzirea (atsea tsi fats cãndu alindzi)?
§ alindzeari/alindzeare (a-lin-dzeá-ri) sf alindzeri (a-lin-dzérĭ) – (unã cu alindziri)
cãtsauã
cãtsauã (cã-tsá-ŭã) sf cãtsali/cãtsale (cã-tsá-li) – feamina-a cãnilui; (fig:
1: cãtsauã = muljari multu-arauã; expr:
2: u-angan cãtsaua = fug, li ciulescu; li spãstrescu; li shpirtuescu, li scarmin; li deapin; li cãrtsãnescu; nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlu (ocljilj, zverca); etc.;
3: canda-lj fitã cãtsaua = mi hãrsescu multu di-un lucru tsi nu-ahãrzeashti caishti)
{ro: căţea}
{fr: chienne}
{en: bitch}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); cãtsaua fitã dzatsi cãtsãlj; s-u angãnãm cãtsaua
(expr: s-fudzim cãt ma-agonja) di-aoatsi; nearca atsea cãtsauã (nearca atsea multu lai); mira-a mea cãtsauã (multu arauã, lai); cãtsaua tsi s-ayiuseashti, scoati cãtsãlj orghi; pãn nu da coada cãtsaua, nu s-lja cãnjlji dupã nãsã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi; lja nveastã di soi sh-cãtsauã di la oi
§ cãtsãl (cã-tsắlŭ) sm cãtsãlj (cã-tsắljĭ) – cãni tinir di anj (njic); cãni njic;
(expr:
1: cãtsãl di alj = unã parti (filii) dit un alj ntreg, tsi s-aleadzi ahoryea sh-easti acupiritã cu-unã coaji tsi s-curã, ninti ca si s-bagã tu mãcari;
2: cãtsãl pãrjit = cãni cu perlu limtu)
{ro: căţel}
{fr: jeune chien; petit chien}
{en: young dog; small dog}
ex: nãshti cãtsãlj alagã n pãduri si scoatã ljepuri (angucitoari: dintsãlj di cheaptini); am un cãtsãl mushat; s-bãnedz ca un cãtsãl orbu; bãgai tu mãcari doi cãtsãlj di alj
§ cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭŭ) sm, sf cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi), cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭ), cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi) – cãtsãl fitat di putsãn chiro; cãtsãl njic; cãtsãlic, cãtsãlac
{ro: căţeluş}
{fr: chien tout jeune; tout petit chien}
{en: very young dog; very small dog}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); yini dupã mini ca cãtsãlush, ca mãnar; cãtsauã loash, cãtsãlush featsi
culãchii/culãchie
culãchii/culãchie (cu-lã-chí-i) sf culãchii (cu-lã-chíĭ) – atseali (zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) tsi-lj li dzãtsi cariva a unui, mash tra s-lu facã oaspi i sã sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; culãchipsiri
{ro: lingu-şire}
{fr: flatterie; basse adulation}
{en: flattery}
§ culãchipsescu (cu-lã-chip-sés-cu) vb IV culãchipsii (cu-lã-chip-síĭ), culã-chipseam (cu-lã-chip-seámŭ), culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) – cu alãvdãrli (arãderli, tirtipurli, diznjirdãrli, zboarãli minciunoasi) tsi li-aduc a unui, caftu s-lu fac oaspi tra sã-nj fac sinferlu i s-lu fac s-mi-agiutã; sprelingu, alavdu (mut di coadã)
{ro: linguşi}
{fr: flatter, aduler}
{en: flatter}
ex: multu-l culãchipsii tra s-nj-agiungu scupolu
§ culãchipsit (cu-lã-chip-sítŭ) adg culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsits (cu-lã-chip-sítsĭ), culãchipsiti/culãchipsite (cu-lã-chip-sí-ti) – (atsel) tsi ascultã (s-alasã arãs shi pistipseashti cã suntu tuti dealihea) alãvdãrli mãriti (zboarãli minciunoasi) tsi-lj sã spun di cariva; sprelimtu, alãvdat (mutat di coadã)
{ro: linguşit}
{fr: flatté, adulé}
{en: flattered}
§ culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) sf culãchipsiri (cu-lã-chip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva culãchipseashti; alãvdari minciunoasã; sprelindziri, culãchii
{ro: acţiunea de a linguşi; linguşire}
{fr: action de flatter, d’aduler}
{en: action of flattering}
§ culãchipsitor (cu-lã-chip-si-tórŭ) adg culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri), culãchipsitori (cu-lã-chip-si-tórĭ), culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu cu-lãchipseascã) pri un altu, oaspi, i sã sh-agiungã el scupolu-ascumtu tsi lu-ari tu minti; marghiol, maryiol, tãrtor, colac, arãditor, alãvdãtor
{ro: linguşitor}
prilimtu
prilimtu (pri-lím-tu) adg – vedz tu prilingu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: prilinguprilingu
prilingu (pri-lín-gu) (mi) vb III prilimshu (pri-lím-shĭu), prilin-dzeam (pri-lin-dzeámŭ), prilimtã (pri-lím-tã), prilindziri/prilindzire (pri-lín-dzi-ri) – (muljiturã) curã peanarga-anarga, chicutã cu chicutã, pri-unã fatsã, cãtrã nghios; (muljiturã) easi prit unã guvã i cripiturã sh-curã peagalea; sprilingu, spilingu
{ro: (se) prelinge; curge printr-o crăpătură}
{fr: découler; glisser lentement le long de; s’écouler à travers}
{en: trickle, run down}
ex: unã lacrimã-lj si prilimsi (lj-curã peanarga-anarga) pri fatsã
§ prilimtu (pri-lím-tu) adg prilimtã (pri-lím-tã), prilimtsã (pri-lím-tsã), prilimti/prilimte (pri-lím-ti) – (muljitura) tsi ari curatã, peanarga-anarga, chicutã cu chicutã, cãtrã nghios, pri unã fatsã; (fatsa) pri cari ari curatã unã muljiturã peanarga-anarga; sprilimtu, sprealimtu, spilimtu
{ro: prelins}
{fr: découlé, glissé lentement }
{en: trickled, ran down}
§ prilindziri/prilindzire (pri-lín-dzi-ri) sf prilindziri (pri-lín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-prilindzi tsiva; sprilindziri, spilindziri, spilindzeari
{ro: acţiunea de a (se) prelinge; de a curge printr-o crăpătură; prelingere}
{fr: action de découler; de glisser lentement le long de}
{en: action of trickle, of running down}
§ sprilingu (spri-lín-gu) (mi) vb III sprilimshu (spri-lím-shĭu), sprilindzeam (spri-lin-dzeámŭ), sprilimtã (spri-lím-tã), sprilindziri/sprilindzire (spri-lín-dzi-ri) – (unã cu prilingu)
§ sprilimtu (spri-lím-tu) adg sprilimtã (spri-lím-tã), sprilimtsã (spri-lím-tsã), sprilimti/sprilimte (spri-lím-ti) – (unã cu prilimtu)
§ sprilindziri/sprilindzire (spri-lín-dzi-ri) sf sprilindziri (spri-lín-dzirĭ) – (unã cu prilindziri)
§ sprealimtu (sprea-lím-tu) adg sprealimtã (sprea-lím-tã), sprealimtsã (sprea-lím-tsã), sprealim-ti/sprealimte (sprea-lím-ti) – (unã cu prilimtu)
spilimtu
spilimtu (spi-lím-tu) adg – vedz tu prilingu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: prilingusprealimtu
sprealimtu (sprea-lím-tu) adg – vedz tu prilingu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: prilingusprelimtu
sprelimtu (spre-lím-tu) adg – vedz tu sprelingu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sprelingusprelingu
sprelingu (spre-lín-gu) vb III sprelimshu (spre-lím-shĭu), spre-lindzeam (spre-lin-dzeámŭ), sprelimtu (spre-lím-tu), sprelindzi-ri/sprelindzire (spre-lín-dzi-ri) – cu alãvdãrli (arãderli, tirtipurli, zboarãli minciunoasi) tsi li-aduc a unui, caftu s-lu fac oaspi tra sã-nj fac sinferlu i s-lu fac s-mi-agiutã; culãchipsescu, alavdu (mut di coadã)
{ro: linguşi}
{fr: flatter, aduler}
{en: flatter}
§ sprelimtu (spre-lím-tu) adg sprelimtã (spre-lím-tã), sprelimtsã (spre-lím-tsã), sprelimti/sprelimte (spre-lím-ti) – (atsel) tsi s-alasã arãs shi pistipseashti cã zboarãli minciunoasi (alãvdãrli mãriti) tsi-lj sã spun di cariva suntu tuti dealihea; culãchipsit, alãvdat (mutat di coadã)
{ro: linguşit}
{fr: flatté, adulé}
{en: flattered}
§ sprelindzi-ri/sprelindzire (spre-lín-dzi-ri) sf sprelindziri (spre-lín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sprelindzi; culãchipsiri, culãchii
{ro: acţiunea de a linguşi; linguşire}
{fr: action de flatter, d’aduler}
{en: action of flattering}