DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

limonj

limonj (li-mónjĭŭ) sm limonj (li-mónjĭ) – pom dit locurli caldi, cu frãndzã lutsiti, uvali (ca oulu) sh-lilici albi, tsi easti criscut di om trã yimishili mãri cãt merlu (limonj) tsi da multã dzamã acrã (tsi s-bagã tu ceai, biuturi, mãcãruri, etc.); limon, limunjeu
{ro: lămâi}
{fr: citronnier}
{en: lemon tree}
ex: floari di limonj; suntu pãduri di limonj aclo

§ limon (li-mónŭ) sm limonj (li-mónjĭ) – (unã cu limonj)

§ limunjeu (li-mu-njĭéŭ) sm limunjei (li-mu-njĭéĭ) – (unã cu limonj)

§ limonji/limonje (li-mó-nji) sf limonj (li-mónjĭ) – yimisha faptã di pomlu limonj (limunjeu), cu coaja galbinã, anjurzitoari sh-cu njedzlu acru tsi da multã dzamã, tsi s-bagã tu mãcãrli sh-biuturli tsi vor acriri;
(expr: u-acãtsai di limonj = u-acãtsai di tsãtsi)
{ro: lămâie}
{fr: citron, limon}
{en: lemon}
ex: lj-bãgash shi putsãnã limonji; easti galbin ca limonja

§ limunish (li-mu-níshĭŭ) adg limunishi/limunishe (li-mu-ní-shi), limunish (li-mu-níshĭ), limunishi/limunishe (li-mu-ní-shi) – tsi ari unã hromã galbinã dishcljisã tsi sh-u-adutsi cu coaja di limonji; himil
{ro: limoniu, galben deschis}
{fr: qui a la couleur de la citron}
{en: that has the lemon color}
ex: lãnã limunishi (galbinã dishcljisã)

§ limunadã (li-mu-na-dã) sf limunãdz (li-mu-nắdzĭ) – biuturã tsi lu-vreadzã omlu, faptã di dzamã di limonji cu apã shi zahãri
{ro: limonadă}
{fr: limonade}
{en: lemonade}
ex: lom cãti nã limunadã tra s-n-avrãm

§ limunãgi (li-mu-nã-gí) sm limunãgeadz (li-mu-nã-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi limunadã; limungi
{ro: limonadier}
{fr: limonadier}
{en: lemonade maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sari/sare

sari/sare (sá-ri) sf fãrã pl – lugurii albã (tsi easti ca un crustal multu njic tu videari) tsi s-tucheashti lishor tu apã (tsi s-bagã tu mãcari tra s-lji da unã nustimadã bunã shi, cãndu easti bãgatã multã tu-unã mãcari, pescu, cash, etc. u fatsi s-nu s-aspargã shi s-dãnãseascã multu chiro); (fig:
1: sari = fisi, hiri, veti, haractir; expr:
2: sari albã = sari scoasã dit loc;
3: sari lai = sari scoasã dit apa di-amari;
4: sari amarã = unã pulbiri albã (“sulfat di magnezii”) tsi s-lja ca yitrii di-atselj tsi au capsi sh-nu pot s-easã nafoarã;
5: sari di limonji = limontus, unã soi di crustal cari s-adavgã tu mãcari (tu loc di limonji) tra sã-lj da acrimi;
6: om fãrã sari = om anustu tsi easti fãrã haractir, hari, i nustimadã;
7: mãcãm pãni sh-sari deadun = him oaspits bunj, nã cunushtem di multu chiro;
8: ca sarea cu piperlu s-duc = neg deadun, s-uidisescu;
9: lj-es ninti (lu-aprochi) cu pãni shi sari = lu-aprochi cu multã tinjii;
10: cãndu ari sari, nu-ari piper; sh-cãndu ari piper, nu-ari sari = (i) easti multu oarfãn, ftoh; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
11: si s-facã tuti apã sh-sari = s-li ashtirdzem, s-li agãrshim tuti;
12: alag ca oili dupã sari = alag cu multã mirachi dupã un lucru tsi voi multu s-lu am;
13: hir di sari = putsãnã sari;
14: tãxeashti marea cu sarea = tãxeashti tut tsi-lj treatsi prit minti mash ca sã sh-agiungã scupolu;
15: sari ntr-oclji = zbor tsi si spuni-a atsilui cari dzãtsi cã ari vidzutã tsiva tsi nu s-ari faptã)
{ro: sare; natură, fire}
{fr: sel; nature, caractère}
{en: salt; nature, character}
ex: ca oili dupã sari alagã; mãcari fãrã sari, gustu nu-ari; nu s-bagã sari tu itsi mãcari; nu-ari sari mãcarea aestã; sarea-i bunã tu hirturã; cu-unã mãnatã di sari, nu sã nsarã arãulu; shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari; s-nji dai un hir di sari
(expr: putsãnã sari); cu sari sh-cu piper tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; sari, sh-altu tsi! dzãsi moasha
(expr: cãt trã sari, lja-ts mintea cã nu-ts dau, dzãsi moasha); ari mãcatã cu mini pãni sh-sari
(expr: him oaspits buni sh-di multu chiro); ashi lã-i sarea (fig: fisea, haractirlu) a lor; hai tora, apã shi sari tuti
(expr: s-agãrshim tuti) cãti dzãtsem

§ sãrãtor1 (sã-rã-tórŭ) sm sãrãtori (sã-rã-tórĭ) shi sn sãritoari/sãritoare (sã-ri-tŭá-ri) – unã hãlati njicã cu sari nuntru (tsi s-tsãni pri measã) dit cari oaminjlji pot sã scoatã shi s-arucã sari tu mãcari; pungã njicã tu cari s-bagã sarea tra s-poatã omlu s-u poartã cu el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn