DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cheatrã

cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

corcan

corcan (cór-canŭ) invar – tsi easti vãrtos ca cheatra shi lipsit di putearea ca si sh-alãxeascã forma; tsi easti ca gljatsa (di arcoari, fricã, lãhtarã, ciudii, etc.) shi nu poati si s-minã di pri loclu iu s-aflã; tsi easti ca limnusit (mãrmurusit, ngucinat, ncãrfusit, ngurdit, etc.); cotsã, ngordu
{ro: ţeapăn, înţepenit}
{fr: raide, raidi}
{en: stiff, stiffened}
ex: seavirli lu ngljitsã tut loclu shi-l featsi corcan (ca cheatra); vidzu nipãrticã arauã cum corcan (niminatã) gljets aclo stãtea; trupurli a lor ngljitsarã corcan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lemnu

lemnu (lém-nu) sn leamni/leamne (leám-ni) – luguria vãrtoasã di cari easti faptu arburli sum coaji, ufilisit tu ardeari (cãldurã, cutseari), tu fãtseari scãnduri (momilã, casi), tu fãtseari cãrtsã (acoali, fimiridz), etc.; (fig:
1: lemnu = (i) hazo, tivichel, etc.; (ii) shcop, puljan, ciumagã; expr:
2: shadi ca un lemnu = shadi sh-nu greashti un zbor, ca un glar, tivichel, etc.;
3: aducheashti lemnul s-aducheascã sh-el? = mu pot s-lu fac s-aducheascã; u dutsi unã, pi-a lui; nu pot s-lji umplu caplu tra s-facã tsiva;
4: inimã di lemnu = nu-ari njilã; nu va s-facã tsi-lj si caftã; u tsãni pi-a lui;
5: di un lemnu him cruits = him unã soi, undzim multu un cu-alantu;
6: u pitricu mintea ntrã leamni = zbor tsi-aspuni cã cariva nu sh-easti tu tutã mintea, cã glãri;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: lemn}
{fr: bois}
{en: wood}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angucitoari: cãlãretslu); nj-talji leamnili cu tsupata; cãndu tãljam io leamni, tini adunai surtseali; adunai leamni uscati (uscãturi) dit pãduri; adu-nj unã furtii di leamni; ts-yini cu un stog di leamni dinanumirea; di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã; greclu-i lemnu putrid; cu un lemnu foc nu s-fatsi; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc; lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); s-dusi lemnu (fig: hazo, tivichel) sh-vinji furtutiri (shcop); lemnu s-dusi, lemnu vinji; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu (fig: ciumagã, shcop); nu-avea nitsiun lemnu (fig: shcop) ti vãtãmari shoaritslji; lj-fãtsea pãrintsãlj, fãrtatslji, semnu, aducheashti lemnul, s-aducheascã sh-nãs?
(expr: nu-aducheashti)

§ limnici (lim-nícĭŭ) sn limnici/limnice (lim-ní-ci) – lemnu ma njic, ma suptsãri; limnuci
{ro: lemn mărunt}
{fr: petit bois (menu, fin}
{en: small wood}

§ limnuci (lim-núcĭŭ) sn limnuci/limnuce (lim-nú-ci) – (unã cu limnici)

§ limnar (lim-nárŭ) sm, sf limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji), limnari (lim-nárĭ), limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji) – om (muljari) tsi talji arburi tu pãduri; om (muljari) tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; om (muljari) tsi lucreadzã lemnul; cupãcear, dãrvar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

marmurã

marmurã (már-mu-rã) sf marmuri/marmure (már-mu-ri) – cheatrã mushatã (albã multi ori cu arãdz ma ncljisi) dit cari s-fac agalmi (casi, scãri, pãtunji, etc.); marmuri, marmori, marmarã, marmar
{ro: marmură}
{fr: marbre}
{en: marble}
ex: ca marmura armasi; mash tru marmuri ncljigati

§ marmuri/marmure (már-mu-ri) sf mãrmuri (mắr-murĭ) – (unã cu marmurã)
ex: mãrmuri frãmti

§ marmori/marmore (már-mo-ri) sf marmori/marmore (már-morĭ) – (unã cu marmurã)

§ marmarã1 (már-ma-rã) sf marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã

§ marmar1 (már-marŭ) sn marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: shidea ca un marmar; marmar albu sh-aratsi; nã crutsi di marmar

§ mirmer1 (mir-mérŭ) sn mirmeri/mirmere (mir-mé-ri) – (unã cu marmurã)
ex: unã ploaci di mirmer (marmurã); ashtirnurã bisearica cu mirmer (marmurã); tatsi ca cheatra di mirmer

§ marmar2 (már-marŭ) adg marmarã (már-ma-rã), marmari (már-marĭ), marmari/marmare (már-ma-ri) – tsi easti ca marmura, mushatã, albã sh-aratsi
{ro: marmoreu}
{fr: marmoréen}
{en: like marble}
ex: gljetslu marmar (ca di marmurã) di la mori

§ mãrmãritsã (mãr-mã-rí-tsã) sf mãrmãritsi/mãrmãritse (mãr-mã-rí-tsi) – marmurã ma njicã
{ro: marmură mică}
{fr: petit marbre}
{en: small marble}
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã

§ mãrmurisescu (mãr-mu-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrmurisii (mãr-mu-ri-síĭ), mãrmuriseam (mãr-mu-ri-seámŭ), mãrmurisitã (mãr-mu-ri-sí-tã), mãrmurisiri/mãrmurisire (mãr-mu-ri-sí-ri) – mi fac (armãn) ca marmura (corcan sh-fãrã s-mi min dip dit loclu iu mi aflu); limnusescu, limnedz, nmãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncãrfusescu

ncãrfusescu (ncãr-fu-sés-cu) (mi) vb IV ncãrfusii (ncãr-fu-síĭ), ncãrfuseam (ncãr-fu-seámŭ), ncãrfusitã (ncãr-fu-sí-tã), ncãrfusi-ri/ncãrfusire (ncãr-fu-sí-ri) – bag penuri; bat un lucru tu penuri; bag cariva pi crutsi (cu penuri, ca Hristolu); ncrãfusescu, ncurfusescu, pirunsescu;
(expr:
1: ncãrfusescu di arcoari (ciudii, lãhtarã, etc.) = nu pot s-mi min (mi fac corcan) di arcoari (ciudii, fricã, aspãreari multã, etc.); pirunsescu, limnusescu, mãrmurãsescu, etc.;
2: mi ncãrfuseashti cu grairli (zboarãli) = mi fatsi s-tac, s-u ncljid gura;
3: lu ncãrfusescu pi crutsi ca Hristolu = lj-aduc mãri tiranji, vasani, pidimadz, etc.;
4: mi ncãrfuseashti tu cheptu = mi tsãni tu cheptu, mi doari)
{ro: bate în cuie, pironi, răstigni}
{fr: clouer, fixer, crucifier}
{en: nail, fix, crucify}
ex: ncãrfusi nãscãnti penuri mãri; ncãrfusi (li bãtu tu penuri) niscãnti scãnduri; ncãrfusea scãndura!; ncãrfusi tãrãtsli cã avea cãdzutã; arcoarea nã avea ncãrfusitã
(expr: faptã corcanj); va ti ncãrfusim ca Hristolu
(expr: va ti pidipsim multu, ca Hristolu pi crutsi); nji si ncãrfusi
(expr: nj-si limnusi) ciciorlu

§ ncãrfusit (ncãr-fu-sítŭ) adg ncãrfusitã (ncãr-fu-sí-tã), ncãrfusits (ncãr-fu-sítsĭ), ncãrfusi-ti/ncãrfusite (ncãr-fu-sí-ti) – tsi easti acãtsat cu penuri di nu poati si s-minã; bãtut tu penuri; ncrãfusit, ncurfusit, pirunsit
{ro: bătut în cuie, pironit, răstignit}
{fr: cloué, fixé, crucifié}
{en: nailed, fixed, crucified}
ex: stãtea ca ncãrfusit
(expr: limnusit) di prãmãteftu

§ ncãrfusiri/ncãrfusire (ncãr-fu-sí-ri) sf ncãrfusiri (ncãr-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncãrfuseashti tsiva; ncrãfusiri, ncurfusiri, pirunsiri
{ro: acţiunea de a bate în cuie, de a pironi, de a răstigni; pironire, răstignire}
{fr: action de clouer, de fixer, de crucifier}
{en: action of nailing, of fixing, of crucifying}

§ ncrãfusescu (ncrã-fu-sés-cu) (mi) vb IV ncrãfusii (ncrã-fu-síĭ), ncrãfuseam (ncrã-fu-seámŭ), ncrãfusitã (ncrã-fu-sí-tã), ncrãfusiri/ncrãfusire (ncrã-fu-sí-ri) – (unã cu ncãrfusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngucinedz

ngucinedz (ngu-ci-nédzŭ) vb I ngucinai (ngu-ci-náĭ), ngucinam (ngu-ci-námŭ), ngucinatã (ngu-ci-ná-tã), ngucinari/ngucinare (ngu-ci-ná-ri) – mi fac corcan (ngljets, amurtsãscu) di-arcoari; treambur (adar, talj, fac, etc. guvojdzã) di-arcoari; ãngucinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ãncucinescu, ngurdescu, ngljets, dzidziredz, cãcãrusescu, nturusescu, ndirusescu
{ro: înţepeni, tremura (de frig)}
{fr: raidir, grelotter (à cause du froid)}
{en: stiffen, shake (because of cold}
ex: ngucinai (ngljitsai di-arcoari) aestã noapti; cãdzu, dusi, ngucini (s-featsi corcan di-arcoari)

§ ngucinat (ngu-ci-nátŭ) adg ngucinatã (ngu-ci-ná-tã), ngucinats (ngu-ci-nátsĭ), ngucinati/ngucinate (ngu-ci-ná-ti) – tsi s-featsi corcan di-arcoari; tsi treamburã, amurtsashti i ngljatsã di-arcoari; ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ãncucinit, ngurdit, ngljitsat, dzidzirat, cãcãrusit, nturusit, ndirusit
{ro: înţepenit, care tremură (de frig)}
{fr: raidi (à cause du froid); qui grelotte}
{en: stiffened, shaken (because of cold)}

§ ngucinari/ngucinare (ngu-ci-ná-ri) sf ngucinãri (ngu-ci-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngljatsã i treamburã di-arcoari; ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ãncuciniri, ngurdiri, ngljitsari, dzidzirari, cãcãrusiri, nturusiri, ndirusiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a tremura (de frig); înţepenire}
{fr: action de raidir, de grelotter (à cause du froid)}
{en: action of stiffening, of shaking (because of cold)}

§ ãngucinedz (ãn-gu-ci-nédzŭ) vb I ãngucinai (ãn-gu-ci-náĭ), ãngucinam (ãn-gu-ci-námŭ), ãngucinatã (ãn-gu-ci-ná-tã), ãn-gucinari/ãngucinare (ãn-gu-ci-ná-ri) – (unã cu ngucinedz)
ex: aclo, dupã ushi, ãngucinãm (ngljitsãm, amurtsãm di-arcoari; tu scriarea-a noastrã: dupã ushi, ngucinãm) pãnã tu hãryii

§ ãngu-cinat (ãn-gu-ci-nátŭ) adg ãngucinatã (ãn-gu-ci-ná-tã), ãngucinats (ãn-gu-ci-nátsĭ), ãngucinati/ãngucinate (ãn-gu-ci-ná-ti) – (unã cu ngucinat)

§ ãngucinari/ãngucinare (ãn-gu-ci-ná-ri) sf ãngucinãri (ãn-gu-ci-nắrĭ) – (unã cu ngucinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sfulgu

sfulgu (sfúl-gu) sn sfulguri (sfúl-gurĭ) shi sfulguri/sfulgure (sfúl-gu-ri) – discãrcarea ilectricã tsi s-fatsi n tser, tu vimtu, cãndu s-agudescu doi niori (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari, tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); astrãpii, strãpii, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufei, rufe, arofchi, rofchi, vol
(expr: agudit ca di sfulgu = limnusit, mãrmãrusit)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: thunderbolt, lightning}
ex: cadi sfulgu pi arburli di pi cãmpu; s-cadã sfulgul si-nj ti-aspargã; sfulgu, a lui mutritã-ascundi (mutrita-lj ascundi astrãpii); armili-a lor ascãpira ca sfulguri; surpã, dzatsi sfulguri di giunatic; canda lu-agudi sfulgul

§ sfuldzir1 (sfúl-dzirŭ) sn sfuldziri/sfuldzire (sfúl-dzi-ri) – (unã cu sfulgu)
ex: agudit di sfuldzir

§ sfuldzir2 (sfúl-dzirŭ) vb I sfuldzirai (sful-dzi-ráĭ), sfuldziram (sful-dzi-rámŭ), sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzira-ri/sfuldzirare (sful-dzi-rá-ri) – scãntiljedz (ascapir ca sfulgul); agudescu ca un sfulgu
{ro: scânteia sau lovi ca fulgerul}
{fr: étinceler ou foudroyer comme une foudre}
{en: sparkle or flash or strike down like by lightning}
ex: pala-lj sfuldzirã (scãntilje, icã scãntiljadzã)

§ sfuldzirã (sfúl-dzi-rã) vb I unipirs sfuldzirã (sful-dzi-rắ), sfuldzira (sful-dzi-rá), sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzirari/sfuldzirare (sful-dzi-rá-ri) – ascapirã (s-ved, s-avdu) sfulguri tu aerã; agudeashti (sfulgul); fuldzirã, ascapirã, sfulgurã
{ro: fulgera}
{fr: il éclaire, foudroyer}
{en: strike down by lightning}
ex: s-ascapirã shi s-fuldzirã; Dumnidzã s-ti fuldzirã (s-ti-agudeascã cu-astrãpia)

§ sfuldzirat (sful-dzi-rátŭ) adg sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzirats (sful-dzi-rátsĭ), sfuldzirati/sfuldzirate (sful-dzi-rá-ti) – agudit di sfulgu (di-astrãpii); fuldzirat, sfulgurat, sfulgusit
{ro: fulgerat}
{fr: foudroyé, stupéfié}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stur

stur (stúrŭ) sn sturi/sture (stú-ri) shi stururi (stú-rurĭ) – lemnu lungu sh-gros, di-aradã pilichisit sh-hiptu tu loc, sh-cari di-aradã easti ufilisit ca ndoapir trã un lucru (unã stizmã aplicatã, unã citii, unã punti, teli, etc.); lucrul pri (di) cari si ndoapirã tsiva; ustur, direc, durec, drec, stil, shtiulã, numii, andoapir, aradzim; (fig: stur = omlu tsi easti ca unã soi di aradzim, andoapir, agiutor trã cariva tsi ari ananghi) {ro stâlp, reazem}
{fr: pilier, poteau, soutien}
{en: pillar, post, pole, support}
ex: la poarta-a pãlatiljei eara un stur di her; cãlivã pri patru sturi; tutã cu stururi sh-cu portsã di-amalamã; lu-aflai ndupurat di sturlu-a bisearicãljei; amirãrilja nu s-tsãni cu un stur; aushlu easti sturlu (fig: ca unã soi di andoapirlu) a casãljei; sturlu a casãljei easti bãrbatlu; stur fu shi andoapirlu a tutulor

§ ustur3 (u-stúrŭ) sn usturi/usture (u-stú-ri) shi ustururi (u-stú-rurĭ) – (unã cu stur)
ex: unã casã pi un ustur s-tsãni (angucitoari: usturlu)

§ sturusescu (stu-ru-sés-cu) vb IV sturusii (stu-ru-síĭ), sturuseam (stu-ru-seámŭ), sturusitã (stu-ru-sí-tã), sturusiri/sturusire (stu-ru-sí-ri) – mi fac corcan (armãn) ca sturlu sh-nu mi min dip; limnusescu, mãrmurãsescu
{ro: înţepeni, înlemni}
{fr: (se) raidir, (s’)immobiliser}
{en: stiffen (cold, fear)}
ex: cãndu-l vidzum, sturusim (armasim ca sturlu, nu nã minãm dip); sturusim di fricã

§ sturusit (stu-ru-sítŭ) adg sturusitã (stu-ru-sí-tã), sturusits (stu-ru-sítsĭ), sturusiti/sturusite (stu-ru-sí-ti) – tsi-ari armasã corcan ca sturlu (fãrã si s-minã dip); limnusit, mãrmurãsit
{ro: înţepenit, înlemnit}
{fr: raidi, immobilisé}
{en: stiffened}
ex: armasi ca sturusit (ca lemnul, fãrã si s-minã dip); armasi sturusit mprostu

§ sturusiri/sturusire (stu-ru-sí-ri) sf sturusiri (stu-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva armãni ca sturlu; limnusiri, mãrmurãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a înlemni; înţepenire, înlemnire}
{fr: action de raidir, de (s’)immobiliser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tamã

tamã (thá-mã) sf tami/tame (thá-mi) shi tamati/tamate (thá-ma-ti) – lucru tsi nu pari si s-aibã faptã dupã nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lu-aducheascã di-iu yini (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã ma di-unã puteari dyeavuleascã i dumnidzãeascã); thavmã, thãmãturyii, samã, ciudã, ciudii, nishani
{ro: minune}
{fr: miracle, prodige}
{en: miracle}
ex: s-featsi nã tamã (ciudii) mari; truoarã tama (ciudia) s-featsi; sh-unã dzuã… mari tamã! (ciudii!); s-aflã cu coarda tu mãnã shi crishtea, tamã! dzua sh-anlu (ciudii!); cãti giunets, cãti tamati nu featsirã nãsh

§ tavmã (tháv-mã) sf tavmi/tavme (tháv-mi) shi tavmati/tavmate (tháv-ma-ti) – (unã cu tamã)
ex: Dumnidzã featsi nã tavmã (ciudii) mari cu nãsã; va s-fac nã tavmã (ciudii) di va s-ciudiseascã lumea

§ tãmãturyii/tã-mãturyie (thã-mã-tur-yí-i) sf tãmãturyii (thã-mã-tur-yíĭ) – (unã cu tamã)
ex: poati s-adarã tãmãturyii (nishenj) cu putearea shi cu vãrtutea-a lui; io vidzui ciudiili a tali, am tini, cunuscush tãmãturyiili a meali?

§ samã (sá-mã) sf sami/same(?) (sá-mi) – (unã cu tamã)
ex: samã (ciudii) mari!; cum s-featsi sama (ciudia) aestã?

§ tavmaturgo (thav-ma-tur-ghó) sm tavmaturgadz (thav-ma-tur-ghádzĭ) – om cari fatsi tavmati (ciudii, nishenj) –
{ro: făcător de minuni}
{fr: thaumaturge, qui fait des miracles}
{en: miracle maker}
ex: ayeazmo, tavmaturgo; ayilji eara tavmaturgadz

§ tãmãsescu (thã-mã-sés-cu) (mi) vb IV tãmãsii (thã-mã-síĭ), tãmãseam (thã-mã-seámŭ), tãmãsitã (thã-mã-sí-tã), tãmãsiri/tã-mãsire (thã-mã-sí-ri) – nj-fac crutsea di ciudia tsi ved cã-nj si-aspuni dininti; mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); apurisescu, ncrutsescu, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciudusescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: (se) minuna}
{fr: (s’)émerveiller de; (s’)étonner}
{en: marvel, (be) amaze(d)}
ex: vãrtutea-a tserlu si tãmãsea (s-ciudusea); furlji s-tãmãsescu (s-apurisescu); cãndu-lj vidzu, s-tãmãsi (s-ciudusi); tuts gura hãsca shi s-tãmãsea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn