DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arobul

arobul (a-ró-bulŭ) sm arobulj (a-ró-buljĭ) – unã soi di arburi di pãduri cu arucinã (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu), cari creashti tu locurili vlãngoasi di la munti, cu truplu ndreptu shi analtu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsi, sumigoasi, cari au patru muclji, sta daima verdzã sh-nu cad earna, sh-cu lilici shi simintsã tsi s-aflã ncljisi tu cuculici; mãniclju, mãnuclju, arob, robul, muliftu, giuneapini
{ro: molid}
{fr: épicéa}
{en: spruce}

§ robul (ró-bulŭ) sm robulj (ró-buljĭ) – (unã cu arobul)

§ arob (a-róbŭ) sm aroghi (a-róghĭ) – (unã cu arobul)
ex: arshu un arob (mãnuclju)

§ aroabã (a-rŭá-bã) sf aroabi/aroabe (a-rŭá-bi) – fructul (cuculicilu) a arobului, faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; aroabulã, cuculici, cucuci, bushulii, mãrulã
{ro: con de molid}
{fr: cône d’épicea}
{en: spruce cone}

§ aroabulã (a-rŭá-bu-lã) sf aroabuli/aroabule (a-rŭá-bu-li) – (unã cu aroabã)
ex: aroabuli (cuculici) di Zmolcu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bambus

bambus (bám-busŭ) sm bambush (bám-bushĭ) – arburi exotic (dit locurli caldi), cu truplu suptsãri sh-limnos, gol nãuntru shi cu multi noadi (ciupoari, aroazi), ufilisit tu anãltsarea di-adãrãminti (di binadz)
{ro: bambus}
{fr: bambou}
{en: bamboo}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bushulii/bushulie

bushulii/bushulie (bu-shĭu-lí-i) sf bushulii (bu-shĭu-líĭ) – yimi-shi di chin (brad, mãniclju, etc.), faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; cuculici, cucuci, aroabulã, aroabã, mãrulã
{ro: con de pin}
{fr: pomme de pin, cône}
{en: pine cone}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrcoci

cãrcoci (cãr-cócĭŭ) sn cãrcoaci/cãrcoace (cãr-cŭá-ci) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, crancã, crangã, creangã, alneauã, angheauã, dãrmã, drãmã, deagã, degã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: branche d’arbre}
{en: tree branch}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crancã

crancã (crán-cã) sf crãntsi (crắn-tsi) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, degã, deagã, cãrcoci, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: rameau, branche d’arbre}
{en: tree branch}
ex: crancã di fag

§ crangã (crán-gã) sf crãndzi (crắn-dzi) – (unã cu crancã)

§ creangã (creán-gã) sf crendzi (crén-dzi) – (unã cu crancã)
ex: cãdzu ca lemnu tãljat di creangã

§ grangã (grán-gã) sf grãndzi (grắn-dzi) – (unã cu crancã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuculici1

cuculici1 (cu-cu-lícĭŭ) sn cuculici/cuculice (cu-cu-lí-ci) – yimishi di arburi tsi da arucinã (chin, brad, mãniclju, etc.), faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; cucuci, cãcuci, bushulii, mãrulã, aroabulã, aroabã;
(expr: cuculici (ca adgictiv fiminin) = gol, gulishan, goalish)
{ro: con (de brad, pin, etc.)}
{fr: cône (de pin, sapin, etc.)}
{en: (pine, spruce, fir, etc.) cone}
ex: cuculici veardi di mãniclju; adunã unã poalã di cuculici; veara, tu munti, pitili s-coc cu cuculici uscati; armasi cuculici (gulishan)

§ cucuci1 (cu-cúcĭŭ) sn cucuci/cucuce (cu-cú-ci) – (unã cu cuculici1)

§ cãcuci1 (cã-cúcĭŭ) sn cãcuci/cãcuce (cã-cú-ci) – (unã cu cuculici1)

§ guguci1 (gu-gúcĭŭ) sn guguci/guguce (gu-gú-ci) – (unã cu cuculici1)
ex: gugucili di chin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãrmã1

dãrmã1 (dắr-mã) sf dãrmi/dãrme (dắr-mi) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi (pãrjinã) aruptã dit pom, cari s-hidzi tu loc shi easti ufilisitã di lãludz i zãrzãvãts acãtsãtoari ca andoapir, di cari si s-acatsã i si sã ngãrlimã; drãmã, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, deagã, degã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: branche d’arbre}
{en: tree branch}
ex: freadzi dãrmi (lumãchi) di masin; featili s-turna di la dãrmi (dedz); pi dãrmili (alumãchili) di-alun; dãrmili (alneili) di nuc; di pi dãrma (deaga) a nuclui

§ drãmã (drắ-mã) sf drãmi/drãme (drắ-mi) – (unã cu dãrmã1)
ex: trei drãmi (dedz), patrudzãts di frãndzã; lja nã drãmã (lumachi aruptã) sh-agudea

§ dãrmãtseauã (dãr-mã-tseá-ŭã) sf dãrmã-tseali/dãrmãtseale (dãr-mã-tseá-li) – njicã dãrmã, aluneauã, sur-tseauã, lumãchitsã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: ficiori cu dãrmãtseali (njits dãrmi) tu mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

deagã

deagã (deá-gã) sf deadzi/deadze (deá-dzi) shi dedz/dedz (dédzĭ) –
1: brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; lumachi, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, degã, dushcu, lumachi;
2: arburi njic cu multi alumãchi tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tufã, tufish, tufani, ljanurã, mãrunã, pãtljauã, etc.
{ro: creangă; tufiş}
{fr: rameau, branche; buisson, bosquet}
{en: tree branch; thicket, bush}
ex: aclo n codru, tu-unã deagã (alumachi, tufã); pulj tsi stai pri deagã (creangã); cu optusprats di deadzi (lumãchi); ãlj ligã di un arburi, cusitsãli di dedz

§ degã (dé-gã) sf dedz (dédzĭ) – (unã cu deagã)
ex: sum dega (lumachea) atsea di fag; ca birbilj dit degã (tufã); lji si frãndzea dedzli di poami; sum dega-atsea di fag shidea nã featã

§ digos (di-gósŭ) adg digoasã (di-gŭá-sã), digosh (di-góshĭ), digoasi/digoase (di-gŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; alumãchios, tufos, stufos, stufutos, stuputos, fundutos
{ro: rămuros; tufos}
{fr: branchu, rameux; touffu}
{en: with many branches; bushy}

§ dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – (unã cu deagã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lemnu

lemnu (lém-nu) sn leamni/leamne (leám-ni) – luguria vãrtoasã di cari easti faptu arburli sum coaji, ufilisit tu ardeari (cãldurã, cutseari), tu fãtseari scãnduri (momilã, casi), tu fãtseari cãrtsã (acoali, fimiridz), etc.; (fig:
1: lemnu = (i) hazo, tivichel, etc.; (ii) shcop, puljan, ciumagã; expr:
2: shadi ca un lemnu = shadi sh-nu greashti un zbor, ca un glar, tivichel, etc.;
3: aducheashti lemnul s-aducheascã sh-el? = mu pot s-lu fac s-aducheascã; u dutsi unã, pi-a lui; nu pot s-lji umplu caplu tra s-facã tsiva;
4: inimã di lemnu = nu-ari njilã; nu va s-facã tsi-lj si caftã; u tsãni pi-a lui;
5: di un lemnu him cruits = him unã soi, undzim multu un cu-alantu;
6: u pitricu mintea ntrã leamni = zbor tsi-aspuni cã cariva nu sh-easti tu tutã mintea, cã glãri;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: lemn}
{fr: bois}
{en: wood}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angucitoari: cãlãretslu); nj-talji leamnili cu tsupata; cãndu tãljam io leamni, tini adunai surtseali; adunai leamni uscati (uscãturi) dit pãduri; adu-nj unã furtii di leamni; ts-yini cu un stog di leamni dinanumirea; di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã; greclu-i lemnu putrid; cu un lemnu foc nu s-fatsi; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc; lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); s-dusi lemnu (fig: hazo, tivichel) sh-vinji furtutiri (shcop); lemnu s-dusi, lemnu vinji; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu (fig: ciumagã, shcop); nu-avea nitsiun lemnu (fig: shcop) ti vãtãmari shoaritslji; lj-fãtsea pãrintsãlj, fãrtatslji, semnu, aducheashti lemnul, s-aducheascã sh-nãs?
(expr: nu-aducheashti)

§ limnici (lim-nícĭŭ) sn limnici/limnice (lim-ní-ci) – lemnu ma njic, ma suptsãri; limnuci
{ro: lemn mărunt}
{fr: petit bois (menu, fin}
{en: small wood}

§ limnuci (lim-núcĭŭ) sn limnuci/limnuce (lim-nú-ci) – (unã cu limnici)

§ limnar (lim-nárŭ) sm, sf limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji), limnari (lim-nárĭ), limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji) – om (muljari) tsi talji arburi tu pãduri; om (muljari) tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; om (muljari) tsi lucreadzã lemnul; cupãcear, dãrvar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn