DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

limeri/limere

limeri/limere (li-mé-ri) sf limeri (li-mérĭ) – (loclu) iu sh-aflã apanghiu furlu cãndu easti avinat, iu sta, doarmi, mãcã shi s-ascundi
{ro: ascunzătoare, vizuină}
{fr: lieu de retraite ou de séjour pour les brigands; repaire}
{en: hiding place for the ban-dits}
ex: agudirã furlji tu limeri; di nãsh vãzesc limerli

§ limirsescu (li-mir-sés-cu) vb IV limirsii (li-mir-síĭ), limirseam (li-mir-seámŭ), limirsitã (li-mir-sí-tã), limirsiri/limirsire (li-mir-sí-ri) – stau ascumtu tu limeri; dit limeri mutrescu tra s-ved tsi s-fatsi deavãrliga (tra s-lu-acats pri cariva tsi treatsi pri-aclo, s-mi hiumusescu pri el dinapandiha, s-lu ljau sclav i s-lu vatãm cu tufechea, etc.); pãndixescu dit un loc ascumtu (limeri); pãndixescu, veglju
{ro: pândi în ascunzătoare}
{fr: être au guet dans sa retraite, séjourner, camper}
{en: stay in a hidden place; be on the watch from a hiding place}
ex: limirsea tamam Shacishti

§ limirsit (li-mir-sítŭ) adg limirsitã (li-mir-sí-tã), limirsits (li-mir-sítsĭ), limirsiti/limirsite (li-mir-sí-ti) – tsi sta ascumtu tu limeri; tsi easti pãndixit dit un loc ascumtu (limeri); pãndixit, vigljat
{ro: pândit din ascunzătoare}
{fr: guetté d’une retraite, séjourné, campé}
{en: camped in a hidden place; (being) watched from a hiding place}

§ limirsiri/limirsire (li-mir-sí-ri) sf limirsiri (li-mir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva limirseashti, pãndixiri, vigljari
{ro: acţiunea de a pândi în ascunzătoare}
{fr: action d’être au guet dans sa retraite, de séjourner, de camper}
{en: action of staying in a hidden place; action of being on the watch from a hiding place}

§ limiryisescu (li-mir-yi-sés-cu) vb IV limiryisii (li-mir-yi-síĭ), limiryiseam (li-mir-yi-seámŭ), limiryisitã (li-mir-yi-sí-tã), limiryisiri/limiryisire (li-mir-yi-sí-ri) – (unã cu limirsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cripsanã

cripsanã (crip-sá-nã) sf cripsani/cripsane (crip-sá-ni) – loclu iu omlu poati s-ascundã un lucru; loclu iu omlu poati si s-ascundã (tra s-poatã s-doarmã i s-dizvurseascã, tra s-nu poatã lumea s-lu aflã, etc.); ascumtish, ascumtatic, ascumtalj, ascumtici, pãtljauã, limeri, etc.
{ro: ascunzătoare}
{fr: cachette}
{en: hiding place}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tãmbari/tãmbare

tãmbari/tãmbare (tãm-bá-ri) sf tãmbãri (tãm-bắrĭ) – stranj lungu faptu di per di caprã tsi ari ca unã soi di cãciulã (zãrculã) tu partea di nsus tra s-lu-afireascã caplu di-arcoari i ploai;
(expr:
1: nj-aspindzur tãmbarea = mi curdusescu iuva trã ma multu chiro sh-nu nj-u-am tu minti s-fug curundu;
2: nj-mut tãmbarea = fug di-iuva iu am shidzutã ma multu chiro;
3: nj-u-ardu tãmbarea = xudipsescu tuts paradzlji tsi am;
4: dau tãmbarea di padi = (nj-aruc tãmbarea mpadi shi) mi ndreg di-alumtã;
5: trag tãmbarea azvarna = caftu sibepi s-mi ncaci, sãrgljescu bãrnul;
6: va-l fac mãnicã di tãmbari? = nu dau vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi; nu-l saidisescu, nu-l dau di mãnear, nu-l dau di curauã, nu lu-ancunj;
7: tsi hãbari? mãnicã di tãmbari = apandisi tsi-aspuni cã nu-avem vãrã hãbari [aoa, mãnica di tãmbari ari noima di “tsiva”; aestã apandisi s-da cãndu un nu shtii tsi apandisi s-da, icã atumtsea cãndu un va s-ascapã di cariva fãrã s-lji da apandisi])
{ro: manta cu glugă făcut din păr de capră}
{fr: manteau de poil de chèvre à capuchon}
{en: cloak made of goat hair with a hood at the top}
ex: tufechea u purta sum tãmbari; Lambe, vãtãmatlu la munti, shi-l duc pri tãmbãri; sã nvileashti cu tãmbarea shi nu lj-easti arcoari; s-nj-alas tãmbarea udã; dupã ploai, tãmbãri cãti s-dzãts; cara s-nicã tãmbarea, u deadi trã suflitlu a tatã-sui; u-aspindzurã tãmbarea
(expr: s-curdusi ghini, s-ashtirnu) shi nchisi s-facã muabeti; arcoarea sh-aspindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu va s-fugã); sh-aspindzurã tãmbarea (s-curdusi, dusi si sta) tu alti limeri; sã s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari; urfanja nu sh-u-avea tu minti sã-sh mutã tãmbarea
(expr: s-fugã) din casã-lã; iu va spindzurãm tãmbarea (iu va-armãnem s-durnjim) astarã?; arcoarea, fãrã leamni, shi spindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu mata fudzi, s-curdusi ghini-aoatsi); l-vidzui cum deadi tãmbarea di padi (cum si ndreapsi ti-alumtã)

§ tãmbãrushi/tãmbãrushe (tãm-bã-rú-shi) sf tãmbãrushi/tãm-bãrushe (tãm-bã-rú-shi) – tãmbari njicã
{ro: “tămbare” mică}
{fr: petite “tãmbare”}
{en: small “tãmbare”}
ex: di pasa tsap fats nã tãmbãrushi (tãmbari njicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã