DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angãrlim

angãrlim (an-gãr-límŭ) (mi) vb I angãrlimai (an-gãr-li-máĭ), angãrlimam (an-gãr-li-mámŭ), angãrlimatã (an-gãr-li-má-tã), angãrlimari/angãrlimare (an-gãr-li-má-ri) – mi-acats cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-pot s-mi-alin pi-un arburi (pi-unã shcãmbã mari, pi-anifurlu-a unui munti arãpos, etc.); ascalnu, ascalin
{ro: căţăra}
{fr: (s’)accrocher, grimper en s-accrochant}
{en: climb}
ex: angãrlimãnda, angãrlimãnda (ascãlnãnda), si stricurã; pots s-ti-angãrlinj?; nã eadirã veardi s-angãrlima (s-ascãlna) cãtrã nsus; acasã lu-angãrlima ficiorlji (s-alina, s-ascãlna pri el)

§ angãrlimat (an-gãr-li-mátŭ) adg angãrlimatã (an-gãr-li-má-tã), angãrlimats (an-gãr-li-mátsĭ), angãrlimati/angãrlimate (an-gãr-li-má-ti) – tsi s-ari acãtsatã cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-poatã si s-alinã pri tsiva; ascãlnat, aspindzurat
{ro: căţărat}
{fr: accroché, grimpé}
{en: climbed}
ex: angãrlimati prit creacuri

§ angãrlimari/angãrlimare (an-gãr-li-má-ri) sf angãrlimãri (an-gãr-li-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si angãrlimã; ascãlnari, spindzurari
{ro: acţiunea de a (se) căţăra; căţărare}
{fr: action de (s’)accrocher, de grimper en s-accrochant}
{en: action of climbing}
ex: dorlu di angãrlimari

§ ngãrlim (ngãr-límŭ) (mi) vb I ngãrlimai (ngãr-li-máĭ), ngãrlimam (ngãr-li-mámŭ), ngãrlimatã (ngãr-li-má-tã), ngãrlimari/ngãrlimare (ngãr-li-má-ri) – (unã cu angãrlim)
ex: pãnã s-dzãts tsintsi, murarlu s-angãrlimã sti plup; un sharpi s-avea ngãrlimatã pi arburi; ngãrlimãnda, ngãrlimãnda si stricurã prit firidã

§ ngãrlimedz (ngãr-li-médzŭ) (mi) vb I ngãrlimai (ngãr-li-máĭ), ngãrlimam (ngãr-li-mámŭ), ngãrlimatã (ngãr-li-má-tã), ngãrlimari/ngãrlimare (ngãr-li-má-ri) – (unã cu angãrlim)
ex: mi ngãrlimã cu dauãli mãnj digushi; sharpili lji s-avea ngãrlimatã (anvãrtitã ca un culac deavãrliga) di cicior

§ ngãrlimat (ngãr-li-mátŭ) adg ngãrlimatã (ngãr-li-má-tã), ngãrlimats (ngãr-li-mátsĭ), ngãrlimati/ngãrlimate (ngãr-li-má-ti) – (unã cu angãrlimat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limã3

limã3 (lí-mã) sf limi/lime (lí-mi) – hãlati njicã, lungã shi suptsãri di cilechi, cu dauã i trei fãts cu arãdichi di dintsã turyisits (cu cari s-ischeadzã lucri di her, unglji, etc.); arnealã, arinii, arnii
{ro: pilă}
{fr: lime}
{en: file}
ex: lj-deadi cu lima pi mãrdzini ca s-lu ngurguljadzã; talji hearili di la pingere cu lima shi intrã n casã

§ limedz (li-médzŭ) vb I limai (li-máĭ), limam (li-mámŭ), limatã (li-má-tã), limari/limare (li-má-ri) – dau cu lima pristi unã fatsã tra s-u fac duzi, s-u ischedz ghini
{ro: pili}
{fr: limer}
{en: file}
ex: nji-l limã, nji-l featsi albu; va s-u limedz niheamã tra sã ncapã n guvã

§ limat (li-mátŭ) adg limatã (li-má-tã), limats (li-mátsĭ), lima-ti/limate (li-má-ti) – tsi easti dat cu lima
{ro: pilit}
{fr: limé}
{en: filed}

§ limari/limare (li-má-ri) sf limãri (li-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu lima
{ro: acţiunea de a pili}
{fr: action de limer}
{en: action of filing}
ex: featsi chiro cu limarea

§ limãturã (li-mã-tú-rã) sf limãturi (li-mã-túrĭ) – pulbirea tsi-armãni (tsi cadi mpadi) dupã tsi s-da cu lima pristi unã fatsã
{ro: pilitură}
{fr: limaille}
{en: filing dust}
ex: limãturli di her i di-asimi li-adunã sh-li tuchescu tra s-nu s-chearã tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã