§ bãndurat1 (bãn-du-rátŭ) adg bãnduratã (bãn-du-rá-tã), bãndurats (bãn-du-rátsĭ), bãndurati/bãndurate (bãn-du-rá-ti) – (unã cu bãbãlit1)

§ bãndurari1/bãndurare (bãn-du-rá-ri) sf bãndurãri (bãn-du-rắrĭ) – (unã cu bãbãliri)

§ bãrbãrescu (bãr-bã-rés-cu) vb IV bãrbãrii (bãr-bã-ríĭ), bãrbãream (bãr-bã-reámŭ), bãrbãritã (bãr-bã-rí-tã), bãrbãriri/bãrbãrire (bãr-bã-rí-ri) – (unã cu bãbãlescu1)

§ bãrbãrit (bãr-bã-rítŭ) adg bãrbãritã (bãr-bã-rí-tã), bãrbãrits (bãr-bã-rítsĭ), bãrbãriti/bãrbãrite (bãr-bã-rí-ti) – (unã cu bãbãlit1)

§ bãrbãriri/bãrbãrire (bãr-bã-rí-ri) sf bãrbãriri (bãr-bã-rírĭ) – (unã cu bãbãliri1)

§ dãrdãrsit1 (dãr-dãr-sítŭ) adg dãrdãrsitã (dãr-dãr-sí-tã), dãrdãrsits (dãr-dãr-sítsĭ), dãrdãrsiti/dãrdãrsite (dãr-dãr-sí-ti) – (unã cu dãrdãrit1)

§ dãrdãrsiri1/dãrdãrsire (dãr-dãr-sí-ri) sf dãrdãrsiri (dãr-dãr-sírĭ) – (unã cu dãrdãriri1)

{ro: trăncăni, flecări}
{fr: bavarder, babiller, baliverner}
{en: chatter, blab, rattle}
ex: fãrfãreashti multu sh-ti avurseashti cu zborlu-lj

§ fãrfãrit (fãr-fã-rítŭ) adg fãrfãritã (fãr-fã-rí-tã), fãrfãrits (fãr-fã-rítsĭ), fãrfãriti/fãrfãrite (fãr-fã-rí-ti) – tsi ari faptã muabeti trã lucri njits (chirãturi, bãrcudii, etc.); zburãt, lãfusit, cicãlit, bãndurat, dãrdãrit, bãbãlit
{ro: trăncănit, flecărit}
{fr: bavardé, babillé, baliverné}
{en: chattered, blabbed, rattled}

§ fãrfãriri/fãrfãrire (fãr-fã-rí-ri) sf fãrfãriri (fãr-fã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fãrfãreashti; zburãri, lãfusiri, cicãliri, bãndurari, dãrdãriri, bãbãliri
{ro: acţiunea de a trăncăni, de a flecări; trăncănire}
{fr: action de bavarder, de babiller, de baliverner}
{en: action of chattering, of blabbing, of rattling}

21: limbi-nj si dutsi gura; nj-talji limba; am mari limbã; ca limãdurã-nj si dutsi limba = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja, tut chirolu sh-fãrã s-astãmãtsescu;
22: nj-crescu peri pri limbã; nj-apreasi limba peri; nji scoasi limba peri; nji scoasi peri sum limbã; etc. = cilistisescu multu, trec prit multi vasani, mi munduescu;
23: sh-tu limba-a puljlor shtii s-greascã = zbor tsi va s-aspunã cã cariva easti multu nvitsat, cã shtii sã zburascã multi limbi;
24: va tsã talji limba preftul = zbor tsi s-dzãtsi a njitslor tra s-nu s-purintã cã va yinã preftul s-lã talji limba)
{ro: limbă, limba de foc, limba de la balanţă, etc.}
{fr: langue, language, flamme, poids d’une balance romaine, battant d’une cloche, etc.}
{en: tongue, language, flame, etc.}
ex: un pornic njic (peatic njic di cheali cu cari sã mpeaticã pãputsãli) dzuã, noapti, amolj shadi (angucitoari: limba); un pornic dzuã sh-noapti tu apã shadi, sh-ni s-neacã, ni putridzashti (angucitoari: limba); tru apã stau, niputridzãtã, duchescu tsi-i bunã shi urutã, escu dultsi shi amarã, ngrop tsi s-matsinã la moarã (angucitoari: limba); oasi nu-ari sh-oasi frãndzi (angucitoari: limba); di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); hiljlu bashi tatãl (angucitoari: limba di cãmbanã); boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; omlu limba (zburãrea) l-fatsi, limba (zburãrea) lu-aspardzi; limba ndreadzi, limba-aspardzi; limba (grailu) a omlui s-va; cari sh-alasã limba (grailu)-a lui, s-lu-ardã pira-a focului; cunoashti multi limbi; fridzea nã limbã di caprã; cara s-ti purintsã ti preasinj va s-tsã talji preftul limba; limba-a noastrã easti mushatã cã easti a noastrã; ari nvitsatã multi limbi cã easti alãgat; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; talji limba ma-arãu di coardã; limba dultsi, multi buni adutsi; limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari; limba-amãrashti, limba ndultseashti; asudai, sum limbã; mash sum limbã nu eara ud; lj-scutea limba nafoarã
(expr: sh-pizuea di el) shi sh-arãdea di nãs; calu scoasi limbi, limbi di foc
(expr: calu alãga multu di canda lj-insha foc din gurã); limbi, limbi-lj si dutsi gura
(expr: zburashti multi sh-dipriunã fãrã s-astãmãtseascã); alasã-mi pri mini s-lu trag di limbã
(expr: s-lu discurfusescu, s-aflu tsi shtii shi nu va s-nã li dzãcã); limba atsea njica; dzãsi cu limbã di moarti
(expr: dzãsi tu oara tsi lji ncljidea ocljilj; alãsã nã dimãndari tu oara tsi murea); shi nu poati s-tsãnã tsiva, cã-l mãcã limba
(expr: nu poati si sta shi s-nu dzãcã tsiva, nu poati s-tsãnã misticadz); imnã aushlu cu limba scoasã di curmari
(expr: multu avursit, nicusit, cãpãit, mizi putea s-lja anasã di curmari); pri limbã nj-easti, sh-nu pot s-lu dzãc
(expr: nu pot s-nj-aduc aminti un zbor, cu tuti cã-l cunoscu ghini); imna cu limba scoasã
(expr: multu agunjisit); ashteaptã cu limba scoasã
(expr: nu ari arãvdari, mizi poati s-ashteaptã); un cot u scoati limba
(expr: u dutsi multu greu); lj-apreasi limba peri
(expr: cilistisi multu, tricu prit multi vasani); s-aflã cu tuti limbili di pristi loc anvitsati
(expr: s-aflã cã li shtia tuti limbili, cã stia multi lucri, cã eara multu nvitsat); limba apã-lj lasã n gurã
(expr: ãlj curã balili, zilipseashti multu); lji si dizligã limba di giurat
(expr: putea sã zburascã tora cã fu dizligat di giuratlu faptu); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: multu avursit, mizi putea s-lja anasa); cu budza cripatã, cu limba scrumatã (multu cãnjisit, nvirinat)

§ limbu-shi/limbushe (lim-bú-shi) sf limbushi/limbushe (lim-bú-shi) – limbã njicã
{ro: limbuţă}
{fr: petite langue}
{en: little tongue}

§ limbutsescu (lim-bu-tsés-cu) adg limbutseshcã (lim-bu-tsésh-cã), limbutseshtsã (lim-bu-tsés-tsã), limbutseshti (lim-bu-tsésh-ti) – tsi lu-ariseashti sã zburascã multi; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfuseashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; limbar, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, bãbãljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, dãrdãrã, dãrdãros
{ro: vorbăreţ}
{fr: loquace, bavard}
{en: talkative, loquacious}
ex: featã limbutseshcã

§ limbar (lim-bárŭ) adg limbarã (lim-bá-rã), limbari (lim-bárĭ), limbari/limbare (lim-bá-ri) – (unã cu limbutsescu)
ex: easti nã featã limbarã (tsi u-arãseashti multu ca sã zburascã)

{ro: acţiunea de a tăcea}
{fr: action de (se) taire; de garder la silence}
{en: action of being silent; of keeping quiet}
ex: tãtsearea i ca njarea

§ tãtseari2/tãtseare (tã-tseá-ri) sf tãtseri (tã-tsérĭ) – harea tsi u-ari un loc isih (udã, pãduri, etc.) tu cari nu s-avdi nitsiun zbor (vrondu, etc.); isihii
{ro: tăcere, linişte}
{fr: silence; tranquillité}
{en: silence; tranquility}
ex: intrarã nuntru, tãtseari (isihii) mari; tãtsearea i ca njarea; mi nfricusha tãtsearea (isihia); ti-aspãreai di marea tãtsear (isihii), ni ficiori, ni nveasti, ni cãnj tu avlii, tsiva, dip tsiva!; intrarã nuntru, tãtseari mari

§ nitãcut (ni-tã-cútŭ) adg nitãcutã (ni-tã-cú-tã), nitãcuts (ni-tã-cútsĭ), nitãcuti/nitãcute (ni-tã-cú-ti) – cari nu easti tãcut; tsi zburashti dipriunã; tsi s-avdi tut chirolu; tsi nu-astãmãtseashti dip cu grailu; tsi nu poati s-tsãnã un mistico; zburyearcu, zburyearic, lafãzan, limbar, limbutsescu, polilog
{ro: care nu tace deloc; care vorbeşte (se aude vorbind) tot timpul; care nu poate ţine un secret; palavragiu}
{fr: qui ne cesse pas de se taire; qui n’est pas discret; loquace, bavard}
{en: who talks all the time; who cannot keep a secret; loquacious, talkative}
ex: zghiclu nitãcut (tsi s-avdi dipriunã); nu lu shteam ashi nitãcut (zburyearcu, lafãzan, limbar)