|
|
lilici
lilici albã – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; hamomilã, armenã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}
lilici/lilice
lilici/lilice (li-lí-ci) sf lilici/lilice (li-lí-ci) – partea mushatã, cu multi hromati shi anjurzitoari dit unã plantã (iu trag alghinjli di sh-lja luguria dit cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es simintsãli dupã tsi s-usucã; unã plantã (ca unã earbã) tsi da ahtãri lilici; floarã, floari, florã, luludã, lãludã, cicechi, anthi;
(expr:
1: lilici albã = armenã, camomilã;
2: lilicea-a anjlor = tinireatsa, partea-atsea ma buna a banãljei;
3: ca unã lilici = mushatã ca unã lilici;
4: lilici la caplu-ts! = s-ti ved mortu!;
5: s-featsi lilici = s-featsi cumãts;
5: cu-unã lilici nu s-fatsi primuveara; veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; unã lãndurã nu fatsi veara)
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); sh-di nãsi criscu unã lilici; cãmpul easti mplin cu lilici; lilicea tsi sh-u poartã nveastili la tuvletã; fãrshiroatili cu lilicili n cap; lilici di ureaclji; di lilici schin sh-di schin lilici; cum biu dzama di lilici, s-prifeatsi dinãoarã un pulj mushat; huzmicheari ca vãrã yinghits cari adãpa lilicili; gura lilici shi inima cirnici; easti ca unã lilici
(expr: mushatã ca unã lilici); s-moarã tu lilicea-a anjlor (fig: cãndu eara tu tinireatsã, partea ma bunã a banãljei, a anjlor)
acãchii/acãchie
acãchii/acãchie (a-cã-chí-i) sf acãchii (a-cã-chíi) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; bagrem, davan, sãlcãm, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia} {locust tree}
afcu
afcu (áf-cu) sm pl(?) – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; madzãri, chechirã, bizelji, arucutets
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}
afin
afin (á-finŭ) sm afinj (á-finjĭ) – unã soi di agru-plantã njicã, arburic shcurtu shi stufos tsi creashti ma multu tu locurli di munti (ma poati s-hibã criscutã sh-imirã tu grãdinj di om), cu frãndzã lundzi, lilici di ma multi buei, sh-cu poami njits, arucutoasi, njirli-lãi, buni trã mãcari
{ro: afin}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry plant}
§ afinã (á-fi-nã) sf afindzi/afindze (á-fi-ni) – poama di afingã; afinghi
{ro: afină}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry}
§ afingã (a-fín-gã) sf afindzi/afindze (a-fín-dzi) – (unã cu afinã)
§ afinghi/afinghe (a-fín-ghi) sf afinghi/afinghe (a-fín-ghi) – (unã cu afinã)
ex: aeri adunai multi afinghi
afioni/afione
afioni/afione (a-fi-ó-ni) sf fãrã pl – substantsã (lugurii) amarã, galbinã-murnã scoasã dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã; afhion, afhioni, afion
{ro: opiu}
{fr: opium}
{en: opium}
ex: ceai di capiti di afioni; trag afioni, hashish
§ afion (a-fi-ónŭ) sm fãrã pl – (unã cu afioni)
§ afhion (af-hĭónŭ) sm fãrã pl – (unã cu afioni)
ex: mi ndãrsi (mi mbitã, nj-adusi mintea deavãrliga) afhionlu
§ afhioni/afhione (af-hĭó-ni) sf fãrã pl – (unã cu afioni)
agreadã
agreadã (a-ghreá-dhã) sf agredz (a-ghrédzĭ) – soi di agru-earbã (jumearã) perenã tsi creashti di-aradã prit pãshunj, tsi s-tradzi azvarna pristi loc, cu stulonj lundzã sh-disfaptsã, cu frãndzã ascuri shi schicuri di lilici verdzã; grãmbã
{ro: pir (plantă)}
{fr: chiendent}
{en: couch-grass}
agru1
agru1 (á-ghru) adg agrã (á-ghrã), agri (á-ghri), agri/agre (á-ghri) – (pravdã i plantã) tsi nu easti imirã; tsi yini dit pãduri; niimir, pãdurish; (fig:
1: om agru = om ascur, varvar, fucos, sertu; expr:
2: (mutrescu) cu agrili = cu mutrirea agrã, fucoasã)
{ro: sălbatic}
{fr: sauvage, farouche}
{en: wild, savage}
ex: mearili agri nu suntu buni trã mãcari; cãstãnjili agri suntu arali; ficiorlu aestu easti agru (fig: ascur, varvar); patru calj agri (fig: ca dit pãduri, sertsã); agri (fig: ascuri) capiti bãrboasi; acãtsã s-ti mutreascã cu agrili (fig: mutrirea agrã, fucoasã); vinjirã agrilj sã scoatã bunjlji; mi mutreashti cu agrili (cu ocljilj agri)
§ agru2 (á-ghru) adv – ascur, varvar, ca un dit pãduri
{ro: sălbatic}
{fr: sauvagement, farouche-ment}
{en: wildly, savagely}
ex: zburashti agru
§ agrimi/agrime (a-grí-mi) sf agrinj (a-grínjĭ) – aghru-pravdã dit pãduri; zulapi, zlapi, prici; (fig: agrimi = om agru, varvar)
{ro: fiară, bestie}
{fr: bête sauvage}
{en: beast}
ex: las s-mi mãcã agrinjli (zulãchili); agrinjli yin dipriunã
§ agredz (a-ghrédzŭ) (mi) vb I agrai (a-ghráĭ), agram (a-ghrámŭ), agratã (a-ghrá-tã), agrari/agrare (a-ghrá-ri) – (mi) fac agru, agripsescu, agrãpsescu; (fig: agredz = mi-acatsã yinatea; mi fac foc di yinati; yinãtusescu, inãtusescu, gnãtusescu, arcedz, ariciuescu, timusescu, furtsuescu, ngindu, nãirescu, aprin-du, lisixescu, turbu)
{ro: sălbătici}
{fr: devenir sauvage}
{en: become wild}
ex: nu s-agreadzã (fig: nu lu-acatsã inatea lishor)
§ agrat (a-ghrátŭ) adg agratã (a-ghrá-tã), agrats (a-ghrátsĭ), agra-ti/agrate (a-ghrá-ti) – faptu agru; tsi easti agru; agripsit, agrãpsit
{ro: sălbăticit}
{fr: devenu sauvage}
{en: made wild}
§ agra-ri/agrare (a-ghrá-ri) sf agrãri (a-ghrắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cariva s-agreadzã; agripsiri, agrãpsiri
agruljauã
agruljauã (a-gru-ljĭá-ŭã) sf agruljei (a-gru-ljĭéĭ) – arburic, nicriscut di oaminj, cu schinj, cu frãndzãli tsi au unã hromã ca di-asimi, lilici galbini pi dinãuntru, cu-anjurizmã mushatã, fructi njits, acri, cu oasi ca di masinã; dzindzifchiu
{ro: măslin sălbatic}
{fr: olivier sauvage}
{en: wild olive tree}
alãndurishi/alãndurishe
alãndurishi/alãndurishe (a-lãn-du-rí-shi) sf alãndurishi/alãn-durishe (a-lãn-du-rí-shi) – earbã tsi creashti piningã casa-a omlui, tu locuri virani, casi apãrnãsiti, ningã stiznji, etc., cu frãndzi tãljati multu, cu lilici galbini, sh-cari scoati unã soi di dzamã (ca laptili) galbinã/purtucalishi cãndu lji s-arupi truplu; hilidunjauã, hilidru-njauã
{ro: iarba rândunelei}
{fr: herbe aux verrue, chélidoine, grande éclaire}
{en: great celandine}
alcu
alcu (ál-cu) adg alcã (ál-cã), altsi (ál-tsi), altsi/altse (ál-tsi) – unã hromã aroshi apreasã; alic, argãvanliu, arosh; (fig: alcu sm = stofã buisitã alcu)
{ro: stacojiu, roşiatic}
{fr: écarlate, rougeâtre}
{en: scarlet}
ex: u buisii lãna alcã
§ alic (á-licŭ) adg alicã (á-li-cã), alits (á-litsĭ), alitsi/alitse (á-li-tsi) – (unã cu alcu)
ex: distimeli alicã (aroshi); moi lilici alicã (aroshi), tsi-nj ti-apirish salbitã?; cusutã cu mãtasi alicã
alghinã
alghinã (al-ghí-nã) sf alghini/alghine (al-ghí-ni) shi alghinj (al-ghínjĭ) – soi di insectã (ca musca, yeaspea) cari alagã di lilici-lilici tra s-adunã pulbirea galbinã dit cari fatsi tseara shi njarea (sh-cari ari sh-un ac nfãrmãcos cu cari s-apãrã di dushmanj);
(expr:
1: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari ca boi) cari fatsi oauãli dit cari es alanti alghinj (lucrãtoari); vasilsa-a alghinjlor;
2: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari alghina ntsapã;
3: escu ca alghina = escu lucrãtor sh-adunãtor;
4: ca alghinã-i mplin = ari di tuti, nu-lj lipseashti tsiva, easti avut);
5: ca alghina-al Giuvara sã-nj prucupseshti = s-tsã si ducã tuti lucrili ambar, s-prucupseshti, s-ti fats avut;
6: alghina ari sh-njari, ari sh-heari = un lucru ari sh-pãrtsã buni sh-pãrtsã-arali)
{ro: albină}
{fr: abeille}
{en: honey bee}
ex: divarligalui di cutsur ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); unã njilji di cãlugri, tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); ma nclo deadi di un stup cu-alghini; yini nã alghinã shi bagã s-zuzueascã; muljarea-aestã easti ca alghina
(expr: multu lucrãtoari sh-ari bun angãtan di casã); alghina ti-adutsi la njari, shi musca la cãcat
§ alghinami/alghiname (al-ghi-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di alghinj
{ro: mulţime de albine}
{fr: multitude d’abeilles}
{en: multi-tude of honey bees}
ex: aprindi peana-aestã shi tutã alghinamea (fara-a alghinjlor) aclo va s-aflã
§ alghinar (al-ghi-nárŭ) sm alghinari (alghi-nárĭ) – atsel tsi s-lja cu (tsi sh-amintã bana cu) crishtearea-a alghinjlor trã njarea shi tseara tsi u fac
{ro: apicultor}
{fr: apiculteur}
{en: bee keeper}
lilici
RO:floare
EN:flower
FR:fleur
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015