DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

foami/foame

foami/foame (fŭá-mi) sf fãrã pl – atsea tsi-aducheashti omlu a curi stumahi-lj caftã s-mãcã; agiunatic, lihudeatsã;
(expr:
1: mor di foami; hiu mortu (lishinat) di foami; nj-alghirã burlidzli di foami; nj-alghescu ocljilj di foami; am unã foami di lup; dau tãmpãrãlu di foami; mi strãndzi foamea; etc. = nj-easti multã foami, escu multu agiun;
2: nj-frãngu foamea = mãc tsiva tra sã-nj treacã niheamã foamea)
{ro: foame}
{fr: faim}
{en: hunger}
ex: lj-u foami, tr-atsea plãndzi njiclu; cari doarmi, nu lj-u foami; cara s-ti lja foamea s-nji spunj; pãnã astarã va vã lja foamea; las sã-nj dzãcã “doamnã mari”, sh-las sã-nj mor laea di foami; di cãndu vinim la tini s-mãcãm, n-alghirã ocljilj di foami
(expr: nã si featsi unã mari foami)

§ foamiti/foamite (fŭá-miti) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea nu ari tsi s-mãcã; lipsa mari di lucri tri mãcari, cãndu lumea agiunã; zii
{ro: foamete}
{fr: disette, famine}
{en: hunger, starvation}
ex: fu anlu-atsel nã mari foamiti

§ foamitã (fŭá-mi-tã) sf fãrã pl – (unã cu foamiti)

§ fumitos (fu-mi-tósŭ) adg fumitoasã (fu-mi-tŭá-sã), fumitosh (fu-mi-tóshĭ), fumitoasi/fumitoase (fu-mi-tŭá-si) – afumitos, agiun, nimãcat, lihud, lishinat di foami, etc.
{ro: înfometat}
{fr: affamé}
{en: hungry}
ex: earam fumitos, nu pistipseam s-mi fãnãtescu; eara fumitos ca un lup

§ afumitos (a-fu-mi-tósŭ) adg afumitoasã (a-fu-mi-tŭá-sã), afumitosh (a-fu-mi-tóshĭ), afumitoasi/afumitoase (a-fu-mi-tŭá-si) – (unã cu fumitos)
ex: iu ti vidzum noi afumitos (nimãcat) shi agiun

§ fumitedz (fu-mi-tédzŭ) (mi) vb I fumitai (fu-mi-táĭ), fumitam (fu-mi-támŭ), fumitatã (fu-mi-tá-tã), fumita-ri/fumitare (fu-mi-tá-ri) – hiu di multu chiro agiun, nimãcat; nj-easti multã foami; multu chiro trec cu putsãnã mãcari
{ro: flămânzi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lihud

lihud (lí-hudŭ) adg lihudã (lí-hu-dã), lihudz (lí-hudzĭ), lihu-di/lihude (lí-hu-di) – tsi lj-easti multã foami; tsi creapã di foami; lishinat di foami (tsi-lj gurleadzã matsãli, tsi-lj si dutsi gura la ureaclji, tsi-lj s-alicheashti buriclu di foami, tsi lj-intrã luplu tu matsi, tsi lj-aurlã luplu tu pãnticã, etc.); tsi lu-arãseashti s-bea i s-mãcã (agonja sh-multu) sh-atumtsea cãndu nu lj-easti foami i s-ari sãturatã chiola; agiun, fumitos, afumitos, lemargu, limos, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu, lixur, tãmah, lingarsu
{ro: lihnit, lacom}
{fr: défaillant, mort de faim, gourmand}
{en: extremely hungry, starving, greedy (for food)}
ex: vinji la noi lihud (agiun, lishinat di foami) cã nu-avea tsi s-mãcã

§ lihudeatsã (li-hu-deá-tsã) sf lihudets(?) (li-hu-détsĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu a curi stumahi-lj caftã multu s-mãcã (cã easti-agiun, i cã easti lemargu); agiunatic, foami, limã, limãryii, lixurilji, etc.
{ro: foame, lăcomie}
{fr: faim, gourmandise}
{en: hunger, gluttony}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

limã1

limã1 (lí-mã) sf limi/lime (lí-mi) – mirachea mari tsi u-ari atsel tsi lu-arãseashti s-bea i s-mãcã (agonja sh-multu) sh-atumtsea cãndu nu lj-easti foami i s-ari sãturatã chiola; limãryii, lexuiri, lixurii, lixurilji, lixurlichi, tãmãhchirlãchi
{ro: lăcomie}
{fr: gourmandise, appétit vorace}
{en: greediness, gluttony, voracious appetite}
ex: lima (limãryia) tsi u bati lumea di adzã; ari mari limã (easti multu lemargu)

§ limãryii/limãryie (li-mãr-yí-i) sf limãryii (li-mãr-yíĭ) – (unã cu limã1)

§ limos (li-mósŭ) adg limoasã (li-mŭá-sã), limosh (li-móshĭ), limoasi/limoase (li-mŭá-si) – tsi lu-arãseashti s-mãcã multu; cari mãcã ca un tsi nu s-fãnãteashti vãrãoarã; lemaryu, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu, lixur, tãmah, lingarsu, lihud
{ro: lacom}
{fr: gourmand}
{en: greedy}
ex: easti limos, mãcã pãnã creapã

§ lemargu (lé-mar-ghu) adg lemargã (lé-mar-ghã), lemaryi (lé-mar-yi), lemaryi/lemarye (lé-mar-yi) – (unã cu limos)
ex: omlu lemargu easti azgunit di tuts; avem un cãni lemargu

§ limãxescu (li-mãc-sés-cu) vb IV limãxii (li-mãc-síĭ), limãxeam (li-mãc-seámŭ), limãxitã (li-mãc-sí-tã), limãxiri/limãxire (li-mãc-sí-ri) – am mari limã tri mãcari (ti lucri, etc.); mi-arã-seashti s-mãc i s-beau cu limã (ca un limos); limuxescu, limãr-yisescu, lingãrsescu
{ro: (se) lăcomi}
{fr: être gourmand, gour-mander, convoiter}
{en: be greedy, eat or drink greedily, desire}

§ limãxit (li-mãc-sítŭ) adg limãxitã (li-mãc-sí-tã), limãxits (li-mãc-sítsĭ), limãxiti/limãxite (li-mãc-sí-ti) – tsi ari mãcatã i biutã (tsi va s-mãcã i s-bea) cu limã (ca un limos); limuxit, limãryisit, lingãrsit
{ro: lăcomit; dorit cu lăcomie}
{fr: qui est gourmand, convoiteux; qui est convoité}
{en: be greedy; desired with greed}

§ limãxiri/limãxire (li-mãc-sí-ri) sf limãxiri (li-mãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva limãxeashti; limuxiri, limãryisiri, lingãrsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn