DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bugunitsã

bugunitsã (bu-gu-nítsã) sf bugunitsã (bu-gu-nítsã) – mãcãrli (tigãnj, lãnghidã, bugaci, oauã, culac, ghelã, etc.) tsi-lj s-aduc a unei lihoanã; lihunjatic
{ro: mâncarea, fructe, gogoşi, etc. aduse lăuzei}
{fr: sorte de panade, cadeaux (surtout des fruits, des beignets, etc.) qu’on apporte à une nouvelle accouchée}
{en: fruits, cake, doughnuts, etc. brought to a newly confined woman}
ex: adutsets ali lihoanã bugunitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ifchii/ifchie

ifchii/ifchie (if-chí-i) sf ifchii (if-chíĭ) – atsea tsi-lj oarã Dumnidzãlu a omlui tra sã-lj si ducã lucrili ambar; atsea tsi fatsi preftul (pãrintili, oaspili, etc.) cãndu-l vluyiseashti omlu; soi di duvai (dyeavasi) tsi u fatsi preftul tu bisearicã; psãltisirea (dyeavasea) tsi u fatsi preftul cãndu muljarea lihoanã s-dutsi cu natlu la bisearicã trã prota oarã dupã amintari; ifhii, ifcheauã, urãciuni, urucini, urãcinã, urcini, urciuni, rucini, rãciuni; evluyii, vluyii, vluii
{ro: binecuvântare, molitfă}
{fr: bénédiction, oraison}
{en: blessing, prayer}

§ ifcheauã (if-chĭá-ŭã) sf ifcheali/ifcheale (if-chĭá-li) – (unã cu ifchii)

§ ifhii/ifhie (if-hí-i) sf ifhii (if-híĭ) – (unã cu ifchii)

§ efhii/efhie (ĭef-hí-i) sf efhii (ĭef-híĭ) – (unã cu ifchii)
ex: nu sh-ari loatã nica efhia

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãlãnghitã

lãlãnghitã (lã-lãn-ghí-tã) sf lãlãnghiti/lãlãnghite (lã-lãn-ghí-ti) – unã soi di aloat pãrjilit tu tigani; nãlãnghitã, tigani, lãnghidã
{ro: lalanghită, scovergă}
{fr: pâte frite, crêpe}
{en: kind of pancake}

§ nãlãnghitã (nã-lãn-ghí-tã) sf nãlãnghiti/nãlãnghite (nã-lãn-ghí-ti) – (unã cu lãlãnghitã)
ex: shtii s-facã nãlãnghiti

§ lãnghidã (lãn-ghí-dã) sf lãnghidz (lãn-ghídzĭ) – unã soi di tigani (lãlãnghitã) tsi s-fatsi maxus tra s-hibã dusã la unã lihoanã
{ro: gogoşi făcute şi duse special la lăuze}
{fr: pâtisserie soufflée, beignes faites et apportées aux femmes qui viennent d’accoucher}
{en: kind of doughnuts specifically made for and brought to women in confinement (childbirth)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lihoanã

lihoanã (li-hŭá-nã) sf, adg (mash fiminin) lihoani/lihoane (li-hŭá-ni) – muljarea tu dzãlili dupã amintarea-a unui nat; alihoanã
{ro: lăuză}
{fr: femme accouchée}
{en: woman confined (from childbirth)}
ex: nj-easti muljarea lihoanã; easti nica lihoanã, nu-ari trei stãmãnj di cãndu amintã; scoalã! tsi stai arucutitã ca nã lihoanã!

§ alihoanã (a-li-hŭá-nã) sf, adg (mash fiminin) alihoani/alihoane (a-li-hŭá-ni) – (unã cu lihoanã)

§ lihuneatsã (li-hu-neá-tsã) sf lihunets (li-hu-nétsĭ) – catastasea tu cari s-aflã unã lihoanã; chirolu cãt muljarea easti lihoanã; lihunilji, lihunlichi
{ro: lăuzie}
{fr: couches, temps des couches}
{en: confinement, time of confinement}
ex: lihuneatsa lipseashti cãftatã ghini cã armãni muljarea cu mãrazi

§ lihunilji/lihunilje (li-hu-ní-lji) sf lihunilj (li-hu-níljĭ) – (unã cu lihuneatsã)
ex: u-acãtsã heavra di lihunilji

§ lihunlichi/lihunliche (li-hun-li-chi) sf lihunlichi (li-hun-líchĭ) – (unã cu lihuneatsã)

§ lihunescu (li-hu-nés-cu) adg lihuneascã (li-hu-neás-cã), lihuneshtsã (li-hu-nésh-tsã), lihu-neshti/lihuneshte (li-hu-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-unã lihoanã; di lihoanã
{ro: de lăuză}
{fr: de femme accouchée}
{en: of confined woman}
ex: astrisãri lihuneshtili di trei ori

§ lihunjatic (li-hu-njĭá-ticŭ) sn lihunjatitsi/lihuneatitse (li-hu-neá-ti-tsi) – mãcãrli (tigãnj, oauã, culac, ghelã, etc.) tsi-lj s-aduc a unei lihoanã; bugunitsã, lãnghidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn