DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arap3

arap3 (a-rápŭ) sm, sf arapã (a-rá-pã), arachi (a-ráchĭ), arapi/arape (a-rá-pi) –
1: om cu chealea lai, di-atselj tsi bãneadzã (icã yin) di cãtã locurli dit Africhii; lai, negru;
2: om dit unã mileti di oaminj tsi bãneadzã tu craturli dit Africhia di Nordu (Misiria, Libia, Tunuza, Algeria) icã craturli dit Asia di cãtã Ascãpitatã (Irak, Arabia, etc.);
3: numã tsi-lj si da a unui cãni i mulã cu chealea lai)
{ro: negru (african), arab, nume dat unui animal cu pielea neagră}
{fr: noir (d’Afrique), arabe, nom donné aux chiens et aux mulets noirs}
{en: negro, black man, arabe, name given to black dogs or mules}
ex: un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: cireaplu); un arap, cu lilicea n cap (angucitoari: gazlu, lihnarlu); vidzui un arap (om lai); mi feci arap (lai ca un arap); cama arãulu cãni easti Araplu; atsel Murgu sh-atsel Arap (cãni cu numa Arap); acatsã Araplu (mula Arap) s-lu ncãltsãm

§ arapsã1 (a-ráp-sã) sf arapsi/arapse (a-ráp-si) – muljari cu chealea lai tsi yini dit Africhii; arapã; (fig: arapsã = muljari multu lai, turbatã)
{ro: negresse; femeie rea, turbată}
{fr: negresse; femme méchante, enragée}
{en: black woman; bad, enraged woman}
ex: sãrglji ca arapsa (ca unã arapã, ca unã muljari turbatã)

§ arapsã2 (a-ráp-sã) sf arapsi/arap-se (a-ráp-si) – agru-pulj njic sh-cu peanili ca lãi, tsi cãntã mushat sh-easti di soea-a birbiljlui
{ro: păsărică cu pene negruţe}
{fr: petit oiseau aux plumes noires}
{en: little bird with black feathers}

§ arãpush (a-rã-púshĭŭ) sm, sf arãpushi/arãpushe (a-rã-pú-shi), arãpush (a-rã-púshĭ) arãpushi/arãpushe (a-rã-pú-shi) – arap njic
{ro: “arap3” mic}
{fr: petit “arap3”}
{en: small “arap3”}

§ arãpescu (a-rã-pés-cu) adg arãpeascã (a-rã-peás-cã), arãpeshtsã (a-rã-pésh-tsã), arãpeshti/arãpeshte (a-rã-pésh-ti) – tsi ari s-facã cu lãili (oaminjlji cu chealea lai) dit Africhii i cu atselj di miletea arabã tsi bãneadzã tu nordul di Africhii icã tu Asia di cãtrã Ascãpitatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãzinar

cãzinar (cã-zi-nárŭ) sn cãzinari/cãzinare (cã-zi-ná-ri) – unã soi di lambã njicã tsi ari (i) un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cãndu easti apres, da lunjinã shi-l fatsi omlu s-veadã iu s-dutsi noaptea; gaz, lihnar, finghit, fãnghit
{ro: opaiţ}
{fr: lumignon}
{en: rush-light}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãnghit

fãnghit (fãn-ghítŭ) sn fãnghiti/fãnghite (fãn-ghí-ti) – unã soi di lambã njicã tsi ari (i) un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cãndu easti apres, da lunjinã shi-l fatsi omlu s-veadã iu s-dutsi noaptea; hãlati tu cari s-bagã unã dzadã tra s-da lunjinã noaptea n casã; finghit, lihnar, cãzinar, gaz, dzadã
{ro: opaiţ}
{fr: lumignon}
{en: rush-light}
ex: fãnghitili eara buni tu chirolu cãndu nu eara ninga tseri

§ finghit (fin-ghítŭ) sm finghits (fin-ghítsĭ) shi sn finghiti/finghite (fin-ghí-ti) – (unã cu fãnghit)
ex: tuts ãlj fixeashti shi el lãeashti (angucitoari: finghitlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gazi/gaze

gazi/gaze (gá-zi) sf fãrã pl – muljiturã tsi si scoati dit loc, tsi s-aprindi shi ardi multu lishor, sh-dit cari s-fac multi lucri ca, bunãoarã, (i) muljitura tsi s-bagã tu-unã lambã tra s-facã lunjinã sh-tu aftuchinati tra s-li facã s-minã, icã (ii) cãtranea shi pisa tra sã ncaltsã cãljurli, etc.; muljitura tsi s-bagã tu-unã lambã i tu-un finghit (gaz, lihnar) tra s-da lunjinã cu ardearea-a ljei
{ro: gaz, petrol}
{fr: gaz, pétrole}
{en: gas, petroleum}
ex: lu-aumshu cu gazi

§ gaz (gázŭ) sn gazuri (gá-zurĭ) –
1: gazi;
2: unã soi di lambã njicã tsi ari (i) un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cãndu easti apres, da lunjinã shi-l fatsi omlu s-veadã iu s-dutsi noaptea; cãzinar, lihnar, finghit, fãnghit
{ro: gaz; opaiţ}
{fr: gaz; lumignon}
{en: gas; rush-light}
ex: un arap, cu lilicea n cap (angucitoari: gazlu, lihnarlu); lãmbili cu gaz (gazi) suntu di multu chiro cunuscuti; tu udãili-a-atsilor mãrlor ardea gaz; s-plãmsirã, cã a lor lã da gaz cama putsãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lihnar

lihnar (lih-nárŭ) sn lihnari/lihnare (lih-ná-ri) – unã soi di lambã njicã faptã di-un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi sh-un fitilj cari easi dit el shi cari, cãndu easti apres, da lunjinã tra s-veadã omlu iu s-dutsi noaptea; gaz, cãzinar, finghit, finghid, fãnghit
{ro: opaiţ}
{fr: lumignon}
{en: rush-light}
ex: un aush tsi-lj curã narea (angucitoari: lihnarlu); un gioni cu lilicea n cap (angucitoari: lihnarlu); stãtea cu lihnarlu (cãzinarlu) ningã nãsã

§ lihnari/lihnare (lih-ná-ri) sf lihnãri (lih-nắrĭ) – (unã cu lihnar)
ex: lihnãrli chirurã di-anda ishirã tserli di seu shi lãmbili cu gaz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã