Dictsiunar

ligusit

ligusit (li-ghu-sítŭ) adg – vedz tu ligusescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ligusescu

agalea (a-gá-lea) adv – fãrã-agunjii, fãrã avrapã; putsãn cãti putsãn; galea, preagalea, peagalea, pagalea, anarga, anargalui, peanarga, preanarga, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: agale}
{fr: lente-ment, nonchalamment}
{en: slowly, nonchalant}
ex: agalea-agalea (fãrã-avrapã, putsãn cãti putsãn) agiumsirã; agalea, agalea (peanar-ga-anarga), o lai, frate

§ galea (gá-lea) adv – (unã cu agalea)
ex: galea, galea, o, lai sor

§ agali/agale (a-gá-li) adv – (unã cu agalea)

§ agalits (a-ga-lítsŭ) adv – (unã cu agalea)
ex: agalits (peanarga) yin

§ agalitsa (a-ga-lí-tsa) adv – (unã cu agalea)

§ preagalea (prea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ peagalea (pea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ pagalea (pa-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ agalnic (a-gál-nic) adg agalnicã (a-gál-ni-cã), agalnits (a-gál-nitsĭ), agalnitsi/agalnitse (a-gál-ni-tsi) – tsi fatsi lucrili peanarga; yeavashcu
{ro: molatic}
{fr: lent, nonchalant}
{en: slow, nonchalant}

§ agãlescu (a-gã-lés-cu) vb IV agãlii (a-gã-líĭ), agãleam (a-gã-leámŭ), agãlitã (a-gã-lí-tã), agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) –
1: fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea; agãlisescu, agãljisescu;
2: ashteptu, adastu
{ro: încetini, aştepta}
{fr: rallentir; attendre}
{en: slow down; wait}
ex: pri cali cãrvãnjli agãlescu (s-minã cama peagalea); agãlits (imnats ma peanarga), s-tritsem traplu; agãlits (ashtiptats) s-u ntribãm

§ agãlit (a-gã-lítŭ) adg agãlitã (a-gã-lí-tã), agãlits (a-gã-lítsĭ), agãliti/agãlite (a-gã-lí-ti) – tsi s-fatsi (i s-ari faptã) ma peanarga; agãlisit, agãljisit, ashtiptat, etc.

{ro: încetinit, aşteptat}
{fr: rallenti; attendu}
{en: slowed down; waited}

§ agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) sf agãliri (a-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agãleashti; fãtseari ma peanarga; agãlisiri, agãljisiri, ashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a încetini, de a aştepta; încetinire, aşteptare}
{fr: action de rallentir, d’attendre}
{en: action of slowing down, of waiting}

§ agãlisescu (a-gã-li-sés-cu) vb IV agãlisii (a-gã-li-síĭ), agãliseam (a-gã-li-seámŭ), agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) – fac s-chearã icã fac s-njicshureadzã putearea; isi-hãsescu, astãmãtsescu, curmu, acumtin, apuituescu, agãlescu
{ro: potoli, opri, linişti}
{fr: cesser, tranquiliser, apaiser}
{en: stop, re-assure, calm down}
ex: tu meshlji din coadã agãlisi (isihãsi) putsãn

§ agãlisit (a-gã-li-sítú) adg agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisits (a-gã-li-sítsĭ), agãlisiti/agãlisite (a-gã-li-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã i njicshuratã putearea; isihãsit, astãmãtsit, curmat, acumtinat, apuituit, agãlit
{ro: potolit, oprit, liniştit}
{fr: cessé, tranquilisé, apaisé}
{en: stopped, reassured, calmed down}
ex: foclu ardi-agãlisit (isih); lumea durnja agãlisitã (isihãsitã)

§ agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) sf agãlisiri (a-gã-li-sírĭ) – chirearea i njicshurarea-a puteariljei; isihãsiri, astãmãtsiri, curmari, acumtinari, apuituiri, agãliri
{ro: acţiunea de a potoli, de a opri, de a linişti; potolire, oprire, liniştire}
{fr: action de cesser, de tranquiliser, d’apaiser}
{en: action of stopping, of reassuring, of calming down)}

§ agãljisescu (a-gã-lji-sés-cu) vb IV agãljisii (a-gã-lji-síĭ), agãljiseam (a-gã-lji-seámŭ), agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) – avursescu (apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin di-avursit tsi hiu; ligusescu di multa plãndzeari tsi-am faptã; lishin, ligusescu
{ro: istovi, extenua, epuiza}
{fr: épuiser, pleurer à s’évanouir}
{en: exhaust}
ex: agãljisi (avursi multu, lishinã) ficiorlu di plãngu

§ agãljisit (a-gã-lji-sítŭ) adg agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisits (a-gã-lji-sítsĭ), agãljisiti/agãljisite (a-gã-lji-sí-ti) – tsi easti avursit multu di multu; lishinat, ligusit
{ro: istovit, extenuat, epuizat}
{fr: épuisé, pleuré à s’évanouir}
{en: exhausted}

§ agã-ljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) sf agãljisiri (a-gã-lji-sírĭ) – avur-siri multu di multu; lishinari, ligusiri
{ro: acţiunea de a istovi, de a extenua; istovire, extenuare, epuizare}
{fr: action de s’épuiser, de pleurer à s’évanouir}
{en: action of exhausting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

aranã

aranã (a-rá-nã) sf arãnj (a-rãnjĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); ranã, pleagã, pliyii, yirã;
(expr:
1: lj-dau di aranã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu dishcljidi (discoapirã) arana (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã;
3: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sh-mutreashti di cripãrli-a lui;
4: bagã mãna pi-aranã = shtii (dzãtsi) trã tsi easti zborlu;
5: am unã-aranã tu inimã = mi doari, mi creapã un lucru)
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: nj-feci mãna arãnj; nu dishcljidi-aranã veaclji cã doari

§ ranã (rá-nã) sf rãnj (rãnjĭ) – (unã cu aranã)
ex: nj-adrai ranã la cicior; am nã ranã tu inimã

§ arãnescu (a-rã-nés-cu) (mi) vb IV arãnii (a-rã-níĭ), arãneam (a-rã-neámŭ), arãnitã (a-rã-ní-tã), arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã-aranã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); rãnescu, pliguescu, pligusescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: u-avea arãnitã (pliguitã, lãvuitã) cu un curshum

§ arãnit (a-rã-nítŭ) adg arãnitã (a-rã-ní-tã), arãnits (a-rã-nítsĭ), arãniti/arãnite (a-rã-ní-ti) – tsi easti agudit shi-lj si fatsi unã aranã (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); rãnit, lãvuit, pliguit, pligusit, lãvusit, agudit
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}

§ arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) sf arãniri (a-rã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãneashti icã easti arãnit; rãniri, pliguiri, pligusiri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri
{ro: acţiunea de a răni (cu armă de foc)}
{fr: action de blesser (par une balle)}
{en: action of wounding, of injuring (by firearm)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãhtescu

cãhtescu (cãh-tés-cu) (mi) vb IV cãhtii (cãh-tíĭ), cãhteam (cãh-teámŭ), cãhtitã (cãh-tí-tã), cãhtiri/cãhtire (cãh-tí-ri) –
1: arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; lishin di-arã-deari; nj-pizuescu di cariva cu cachinuri (grohuti) di-arãdeari; cãpãescu di-arãdeari;
2: nj-cher cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini (dinãoarã, fãrã s-bag oarã i s-aduchescu tsi s-fatsi); nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãngoari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-cadi milii; nj-yini lishin (milii); lishin, lishinedz, ligusescu;
3: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã caishti tsi di el; aspargu, surpu, prãpãdescu, afãnisescu, etc.
{ro: râde în hohote, leşina râzând; leşina; distruge}
{fr: rire aux éclats, mourir de rire; s’évanouir; détruire}
{en: roar with laughter; faint; destroy}
ex: mi cãhtii di-arãdeari; picurarlji tuts s-cãhtescu (lishinã di-arãdeari); nã cãhtim di-arãdeari cu nãsã; tsi vidzu di s-cãhteashti ashi?; cãhtish (lj-featsish s-lishinã) ficiorlji cu vearga; cãrnurli tsã si cãhtirã (tsã si vãtãmarã)

§ cãhtit (cãh-títŭ) adg cãhtitã (cãh-tí-tã), cãhtits (cãh-títsĭ), cãhtiti/cãhtite (cãh-tí-ti) – tsi-ari lishinatã di-arãdeari; cãpãit, ligusit, hãrhãrit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.
{ro: istovit de râs}
{fr: mort de rire; évanoui; détruit}
{en: tired of laughing; fainted; destroyed}
ex: cãrtsãli-a lui aproapea cãhtiti (asparti, afãnisiti)

§ cãhtiri/cãhtire (cãh-tí-ri) sf cãhtiri (cãh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãhteashti
{ro: acţiunea de a râde în hohote, de a leşina râzând; de a leşina; de a distruge}
{fr: action de rire aux éclats, de mourir de rire; de s’évanouir; de détruire}
{en: action of roaring with laughter; of fainting; of destroying}

§ cãhtisescu (cãh-ti-sés-cu) (mi) vb IV cãhtisii (cãh-ti-síĭ), cãhtiseam (cãh-ti-seámŭ), cãhtisitã (cãh-ti-sí-tã), cãhtisiri/cãhtisire (cãh-ti-sí-ri) – (unã cu cãhtescu)

§ cãhtisit (cãh-ti-sítŭ) adg cãhtisitã (cãh-ti-sí-tã), cãhtisits (cãh-ti-sítsĭ), cãhtisiti/cãhtisite (cãh-ti-sí-ti) – (unã cu cãhtit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãpãescu

cãpãescu (cã-pã-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpãii (cã-pã-íĭ), cãpãeam (cã-pã-ĭámŭ), cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) – mi curmu multu (shi-nj cher multu putearea) di copuslu mari tsi-l fac; avursescu multu di-arãdearea tsi u fac; lishin di-arãdeari; arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; ligusescu, hãrhãrescu, cãhtescu, pãhãescu, cãchin, avursescu, apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, lãvrusescu, etc.
{ro: istovi; râde în hohote}
{fr: exténuer; mourir de rire}
{en: exhaust; roar with laughter}
ex: s-cãpãeashti (hãrhãriseashti, s-cãchinã) di-arãdeari; nã cãpãim multu di imnari; cãpãirã, (avursirã multu), nu pot s-imnã; lucrai la ayinji sh-mi cãpãii, cã shidzui multu aplicat; di jalea-a ljei nã cãpãim di plãngu

§ cãpãit (cã-pã-ítŭ) adg cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãits (cã-pã-ítsĭ), cãpãiti/cãpãite (cã-pã-í-ti) – tsi s-ari curmatã multu di copuslu tsi featsi; tsi-ari lishinatã di-arãdeari; ligusit, hãrhãrit, cãhtit, pãhãit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.;
(expr:
1: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
2: oarfãn cãpãit = multu oarfãn, tiflupendar, fãrã cinushi n vatrã, fãrã zmeanã la cur, etc.;
3: stranj cãpãit = stranj aruptu, partal, recicu)
{ro: istovit; rupt de oboseală; istovit de râs}
{fr: mort de rire, tari}
{en: exhausted; tired of laughing}
ex: earam cãpãit di imnari; cu tuti cã eara cãpãits, curmats, elj agiumsirã la loclu di iu insha lunjina; eara multu curmatã sh-cãpãitã; curcubetã heartã, cãpãitã
(expr: shidzutã, moali)

§ cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) sf cãpãiri (cã-pã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãpãeashti (di copuslu tsi fatsi, di-arãdeari); ligusiri, hãrhãriri, cãhtiri, pãhãiri, cãchiniri, avursiri, apustusiri, curmari, pidipsiri, lãvrusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) istovi; acţiunea de a râde în hohote}
{fr: action de s’exténuer; de mourir de rire; évanouissement}
{en: exhaust; roar with laughter}

§ cãpuescu (cã-pu-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpuii (cã-pu-íĭ), cãpueam (cã-pu-ĭámŭ), cãpuitã (cã-pu-í-tã), cãpuiri/cãpuire (cã-pu-í-ri) – (unã cu cãpãescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

lãvuescu

lãvuescu (lã-vu-ĭés-cu) (mi) vb IV lãvuii (lã-vu-íĭ), lãvueam (lã-vu-ĭámŭ), lãvuitã (lã-vu-í-tã), lãvuiri/lãvuire (lã-vu-í-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã aranã (cu tufechea i arãvolea); lãvusescu, pliguescu, pligusescu, arãnescu, rãnescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}

§ lãvuit (lã-vu-ítŭ) adg lãvuitã (lã-vu-í-tã), lãvuits (lã-vu-ítsĭ), lãvuiti/lãvuite (lã-vu-í-ti) – tsi easti agudit (di-unã curshumi); lãvusit, pliguit, pligusit, arãnit, rãnit, agudit
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}

§ lãvuiri/lãvuire (lã-vu-í-ri) sf lãvuiri (lã-vu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãvueashti icã easti lãvuit; lãvusiri, pliguiri, pligusiri, arãniri, rãniri, agudiri
{ro: acţiunea de a răni (cu armă de foc)}
{fr: action de blesser (par une balle)}
{en: action of wounding, of injuring (by firearm)}

§ lãvuiturã (lã-vu-i-tú-rã) sf lãvuituri (lã-vu-i-túrĭ) – aranã faptã cu-unã tufechi i arãvoli
{ro: rană făcută cu o armă de foc}
{fr: blessure faite par une balle}
{en: wound made by a firearm}

§ lãvusescu (lã-vu-sés-cu) (mi) vb IV lãvusii (lã-vu-síĭ), lãvuseam (lã-vu-seámŭ), lãvusitã (lã-vu-sí-tã), lãvusiri/lãvusire (lã-vu-sí-ri) – (unã cu lãvuescu)

§ lãvusit (lã-vu-sítŭ) adg lãvusitã (lã-vu-sí-tã), lãvusits (lã-vu-sítsĭ), lãvusiti/lãvusite (lã-vu-sí-ti) – (unã cu lãvuit)

§ lãvusiri/lãvusire (lã-vu-sí-ri) sf lãvusiri (lã-vu-sírĭ) – (unã cu lãvuiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

lighusit

lighusit (li-ghu-sítŭ) adg lighusitã (li-ghu-sí-tã), lighusits (li-ghu-sítsĭ), lighusiti/lighusite (li-ghu-sí-ti) – unã cu ligusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ligusit

ligusescu

ligusescu (li-ghu-sés-cu) vb IV ligusii (li-ghu-síĭ), liguseam (li-ghu-seámŭ), ligusitã (li-ghu-sí-tã), ligusiri/ligusire (li-ghu-sí-ri) – nj-cadi milii (greu); nj-yini lishin (milii); nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di-unã lãngoari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); avursescu (apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin, lishinedz, lishnedz, agãljisescu
{ro: leşina, pierde cunoştinţa, se istovi}
{fr: s’évanouir, perdre connaissance; se pâmer; s’épuiser}
{en: faint, become unconscious; exhaust oneself}

§ ligusit (li-ghu-sítŭ) adg ligusitã (li-ghu-sí-tã), ligusits (li-ghu-sítsĭ), ligusiti/ligusite (li-ghu-sí-ti) – lishinat, lishnat, agãljisit
{ro: leşinat, istovit, epuizat}
{fr: évanoui, perdu la connaissance; pâmé; épuisé}
{en: fainted, who became unconscious; exhausted oneself}
ex: din cãmpu ligusit (lishinat, curmat multu di lucru); dultseami lishinatã, ligusitã

§ ligusi-ri/ligusire (li-ghu-sí-ri) sf ligusiri (li-ghu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu liguseashti cariva; lishinari, lishnari, agãljisiri
{ro: acţiunea de a leşina, de a pierde cunoştinţa, de a se istovi; leşinare, epuizare}
{fr: action de s’évanouir, de perdre connaissance; de se pâmer; de s’épuiser; évanouissement}
{en: action of fainting, of becoming unconscious; of exhausting oneself; fainting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

lishin1

lishin1 (li-shínŭ) sn lishinuri (li-shí-nurĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu, aniorihta, sh-cheari cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di el, cu tuti cã inima nu-lj pãpseashti di bãteari shi anasa nu-lj si curmã (di itia cã ari unã lãngoari, di nimãcari, di slãbintsã, di-aspãreari, di-un copus multu mari tsi-l featsi, di sinhisi mari, etc.); starea (catastasea) tu cari s-aflã omlu dupã tsi-lj yini andralã, cadi mpadi sh-nu mata shtii tsi s-fatsi deavãrliga; milii, amilii, cãpãiri
{ro: leşin}
{fr: évanouissement}
{en: fainting}
ex: nã sãhati tsãnu lishinlu, nu pistipseam cã va si s-dishteaptã

§ lishin2 (li-shínŭ) (mi) vb I lishinai (li-shi-náĭ), lishinam (li-shi-námŭ), lishinatã (li-shi-ná-tã), lishinari/lishinare (li-shi-ná-ri) – nj-cher cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini (dinãoarã, fãrã s-bag oarã i s-aduchescu tsi s-fatsi); nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãngoari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-cadi milii; nj-yini lishin (milii); lishin, lishnedz, ligusescu;
(expr:
1: lishin (cad mpadi) di-arãdeari = arãd multu sh-cu hohuti; cãpãescu, cãpuescu, cãhtescu, pãhãescu, cãrcãredz, mor di-arãdeari;
2: lishin (cad mpadi) di plãndzeari = plãngu multu di multu;
3: nj-yini s-lishin (s-cad mpadi) di nimãcari = hiu multu nimãcat; nj-easti multã foami)
{ro: leşina, pierde cunoştinţa; a-i veni rău}
{fr: s’évanouir, perdre connaissance; être pris de faiblesse; se trouver mal}
{en: faint, become unconscious}
ex: Zora lishinã (lj-vinji milii); lishinãm di mãrsinari
(expr: mãrsinãm ahãntu multu cã), va nã creascã n pãntic moari; acãtsarã s-arãdã shi sã s-lishinã di arãdeari; arãdea di s-lishina
(expr: cãpãea, pãhãea) di mini; lishinai mãrata-nj di-arãdeari; ficiori, feati-arãd, s-lishinã
(expr: cãhtescu, cãrcãreadzã di-arãdeari); yeatsrãlj alantsã s-lishina di-arãsuti; plãmsi-plãmsi pãnã cãdzu mpadi lishinat; s-dishtiptã ficiorlu shi ma lishinã di plãngu; scoati ahtari boatsi, cã tuts cãts avdu, lishinã sh-cad mpadi

§ lishinedz (li-shi-nédzŭ) (mi) vb I lishinai (li-shi-náĭ), lishinam (li-shi-námŭ), lishinatã (li-shi-ná-tã), lishinari/lishinare (li-shi-ná-ri) – (unã cu lishin2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pleagã

pleagã (pleá-gã) sf pledz (plédzĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); pliyii, aranã, ranã, yirã, aguditurã;
(expr:
1: lj-dau di pleagã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu-nj dishcljidi (discoapirã) pleaga (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: pleaga (pliyia) a mea nu ari tsiva; pleagã (aranã) adãncoasã; shi-lj fatsi pleagã-arauã; nu mutreashti pleaga-lj (arana-lj) di pri cap; truplu lj-easti tut pledz (arãnj)

§ pliyii/pliyie (pli-yí-i) sf pliyii (pli-yíĭ) – (unã cu pleagã)

§ pliguescu (pli-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV pliguii (pli-gu-íĭ), pligueam (pli-gu-ĭámŭ), pliguitã (pli-gu-í-tã), pliguiri/pliguire (pli-gu-í-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã pleagã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); pligusescu, arãnescu, rãnescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: l-pliguirã (lu-arãnirã) tu cheptu; lu pligui (lãvui) la brats shi la cicior; Ianina mi pliguirã

§ pliguit (pli-gu-ítŭ) adg pliguitã (pli-gu-í-tã), pliguits (pli-gu-ítsĭ), pliguiti/pliguite (pli-gu-í-ti) – tsi easti agudit (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); pligusit, arãnit, rãnit, lãvuit, lãvusit, agudit;
(expr: inimã pliguitã = inimã nvirinatã)
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}
ex: lu-adusirã pliguitlu (aguditlu, arãnitlu) pi bratsã; cu inima pliguitã (aguditã) di curshumi; ishi Cola cu caplu aplicat sh-cu inima pliguitã
(expr: cu inima nvirinatã)

§ pliguiri/pliguire (pli-gu-í-ri) sf pliguiri (pli-gu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pligueashti icã easti pliguit; pligusiri, arãniri, rãniri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

plighusit

plighusit (pli-ghu-sítŭ) adg plighusitã (pli-ghu-sí-tã), plighusits (pli-ghu-sítsĭ), plighusiti/plighusite (pli-ghu-sí-ti) – unã cu pligusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pligusit