DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alats2

alats2 (a-látsŭ) sn alatsã (a-lá-tsã) – loclu iu s-adunã doauã oasi dit truplu-a omlui; ligãtura tsi s-fatsi namisa di doauã oasi a truplui; prinod, ncljiturã, clidusi;
(expr: nu mi tsãn alatsãli = nu-am putearea)
{ro: încheietură, articulaţie}
{fr: articulation, jointure}
{en: articulation, joint}
ex: mi dor alatsãli (noadili, clidusili) di cicioari; lji s-acãtsarã alatsili di cicioari di fricã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

andzã1

andzã1 (án-dzã) sf andzã (án-dzã) –
1: partea di sum dzinuclju sh-di dinãpoi a ciciorlui; pulpã;
2: loclu iu s-adunã shi ligãtura (prinodlu, clidusea) tsi s-fatsi namisa di oasili a dzinucljului;
(expr:
1: nji s-acupirirã andzãli = feci aveari;
2: nu-i trã andzãli a meali = nu nj-easti tu puteari, nu pot s-u fac)
{ro: pulpă}
{fr: mollet, articulation du genou}
{en: calf (of leg)} mi dor andzãli (prinoadili di la dzinuclju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anghil

anghil (án-ghilŭ) sm anghilj (án-ghiljĭ) – hiintsã din tser tsi fatsi ligãtura-a omlui cu Dumnidzãlu, vidzutã di crishtinj cu arpiti sh-cu hãri buni di mushuteatsã shi bunãtati; (fig: anghil = om nistipsit, tsi ari hãrli-a unui anghil)
{ro: înger}
{fr: ange}
{en: angel}
ex: s-dipusi din tser un anghil; ari un ficior, ca anghil (mushat); tsi shtii nãs? easti un anghil (om ca anghil, tsi ari hãrli-a unui anghil, nistipsit)

§ anghilush (an-ghi-lúshĭŭ) sm anghilush (án-ghi-lúshĭ) – anghil njic
{ro: îngeraş}
{fr: petit ange}
{en: little angel}
ex: anghilushlu-a nostru (njiclu-a nostru anghil)

§ anghilescu (an-ghi-lés-cu) adg anghileascã (an-ghi-leás-cã), anghileshtsã (an-ghi-lésh-tsã), anghileshti (an-ghi-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu anghilj; tsi ari hãri di anghil; tsi sh-u-adutsi cu-un anghil; di anghil
{ro: îngeresc}
{fr: angélique}
{en: angelic}

§ arhanghil (ar-hán-ghilŭ) sm arhanghilj (ar-hán-ghiljĭ) – cãpii di anghilj
{ro: arhanghel}
{fr: archange}
{en: archangel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

armãteauã

armãteauã (ar-mã-thĭá-ŭã) sf armãtei (ar-mã-théĭ) – mãnuclju ligat (di tseapi verdzã); ligãturã di tseapi; arãmãteauã, chiscã
{ro: legătură de ceapă}
{fr: file, enfilade, rangée}
{en: bundle of onions}
ex: nj-deadi ndauã armãtei (chishti) di tseapi

§ arãmãteauã (a-rã-mã-thĭá-ŭã) sf arãmãtei (a-rã-mã-théĭ) – (unã cu armãteauã)
ex: acumpãrai unã-arãmãteauã (ligãturã) di tseapi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bair

bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã

§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii

§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãvuli/cãvule

cãvuli/cãvule (cã-vú-li sf pl(?) – aduchirea tsi s-fatsi namisa di doi (i ma multsã) oaminj trã adrarea-a unui lucru; ligãtura tsi u bagã doi (i ma multsã) oaminj tra si s-facã un lucru; cãuli, sinfunii, ligãmintu, ligãturã, aduchiri
{ro: acord, condiţie}
{fr: accord, condition}
{en: accord, agreement, condition}
ex: lj-u da cu cãvulea (ligãtura, sinfunia) cã…; lji scoasi shi-lj cãntã cartea cu cãvulea tsi bãgã feata; cu cãvulea (sinfunia) si-lj da hilji-sa trã nãsã

§ cãuli/cãule sf pl(?) – (unã cu cãvuli)
ex: tsã dau feata, mash unã cãuli (unã cãvuli, cu unã ligãturã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cioarã1

cioarã1 (cĭŭá-rã) sf ciori (cĭórĭ) – hir lungu sh-ma gros, faptu di hiri ma suptsãri di cãnipã (ljin, bumbac, etc.) shutsãti un dea-vãrliga di-alantu, cu cari s-leagã lucri; hir, sfoarã, spangu, coardã, hoardã, utrai, lutrai, lutreauã, mãgor, curmu; (fig: cioarã = carti, scrisoari; expr:
2: cioarã-boarã; ciora-bora = catandisea tu cari s-aflã lucri amisticati, bãgati alandala, alocuta, un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, alocuta, darmadan;
3: (omlu, casa, etc.) easti cioarã = (omlu, casa, etc.) easti cu mintea ca naljurea, easti dizmãlat, lucrili (din casã) suntu alandala, mintiti, fãrã-aradã, cioarã-boarã; ciora-bora, etc.);
4: cioarã s-adarã = s-arupi s-dizmalã ca unã cioarã;
5: nã s-adunã cioara = nã si shcurteadzã bana, n-apruchem di moarti, bana treatsi, aushim;
6: lji s-arupsi cioara = lj-vinji oara s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj, muri;
7: u-arup (u talj) cioara cu cariva = u-aspargu uspitsãlja cu cariva; curmu ligãtura (schesea) tsi u-aveam cu cariva)
{ro: sfoară}
{fr: ficelle}
{en: string}
ex: leagã-l cu-unã cioarã; tsã si dizligã cioara (hirlu) di la lãpudã; lãpudzli sh-au cioara-a lor; u-arupsim cioara
(expr: curmãm ligãtura, uspitsãlja) cu vitsinjlji dupã tsi fudzirã dit hoarã; u tãlje cioara cu el
(expr: u-asparsi uspitsãlja); cu anjlji, cioara omlui s-adunã
(expr: bana-a omlui si shcurteadzã); cãnutlu, cioarã
(expr: cu mintea naljurea, mintitã): aljurea cap, aljurea cicioari; cioarã
(expr: alandala) u featsirã casa; cioarã
(expr: fãrã-arshini, dizmãlats) s-adrarã ficiorlji; trapshu nã cioarã (fig: nã carti) Sãrunã; iu-i cioara ma minutã, aclo s-arupi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã