DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãntu1

cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã

§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat

§ cãntari1/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãntã; bãteari (di pulj, cu flueara, cu avyiulia, etc.); jiliri; butsiri, miryiuluxiri, mirulyisiri, zghiliri, plãndzeari; alidzeari, dyivãsiri, dyiuvãsiri, ghivisiri, ghivãsiri, yivãsiri, ghiuvãsiri, yiuvãsiri;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cunji/cunje

cunji/cunje (cu-nji) sf cunji/cunje (cú-nji) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat, etc.); unã soi di scamnu pri cari, omlu tsi shadi, poati si s-minã ninti-nãpoi, dit unã parti tu-alantã; cunã, sãrmãnitsã, leagãn, mãnushi, trocnã, nitsã, nani, nanã
{ro: leagăn}
{fr: berceau (d’enfant); escarpolette, balançoire}
{en: cradle; swing}
ex: s-da cunja (tu leagãn)

§ cunã (cú-nã) sf cuni/cune (cú-ni) – (unã cu cunji)
ex: lo-ts daraclu cuna! (leagãnlu, sãrmãnitsa)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

flitur1

flitur1 (flí-turŭ) sm flituri (flí-turĭ) – turlii di insectã (yeatsã) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; fljutur, fliturã, fitur, pirpirunã, perpunã, pitãludã;
(expr: lj-intrarã flituri ãn cap = s-dzãtsi tr-atsel tsi ari glãrinj tu minti)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: suti di flituri azbuira tu gãrdinã di floari-floari

§ fljutur (fljĭú-turŭ) sm fljuturi (fljĭú-turĭ) – (unã cu flitur1)
ex: acãtsai un fljutur

§ flutur (flú-turŭ) sm fluturi (flú-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ fliturã (flí-tu-rã) sf flituri/fliture (flí-tu-ri) – (unã cu flitur1)
ex: lishoarã-minutã; ca nã fliturã; ca nã fliturã tsi-azboairã

§ fitur (fí-turŭ) sm fituri (fí-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ flitur2 (flí-turŭ) sm pl(?) – trimburari (ligãnari, bãteari, etc.) tu vimtu a unei flamburã, areapitã, shimii, etc.
{ro: fâlfâit}
{fr: flottement}
{en: flutter}
ex: s-avdi di-aoa fliturlu-a banderãljei

§ flitur3 (flí-turŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (trã pulj) bati (minã, lj-treamburã) areapitli; (trã flamburã, shimii, pãndzã, etc.) s-minã shi s-leagãnã tu vimtu; nj-si bati (ocljul); ascutur (vilendzã) tu vimtu
{ro: flutura, fâlfâi}
{fr: flotter, ondoyer, voltiger}
{en: wave, flutter, flap}
ex: fliturãndalui tu vimtu pãndzi albi; ãnj fliturã (bati) ocljul atsel astãngul; bandera fliturã pri pãlatea-a amirãlui; fustanea shi lãrdzili mãnits di la cãmeashi lj-flitura di vimtu

§ flituredz (fli-tu-rédzŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (unã cu flitur3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

leagãn1

leagãn1 (leá-gãnŭ) sn leagãni/leagãne (leá-gã-ni) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat ninti-nãpoi, etc.); unã soi di scamnu pri cari, omlu tsi shadi, poati si s-minã ninti-nãpoi, dit unã parti tu-alantã; cunji, cunã, sãrmãnitsã, mãnushi, trocnã, nitsã, nani, nanã
{ro: leagăn}
{fr: berceau (d’enfant); escarpolette, balançoire}
{en: cradle; swing}
ex: nat ãn leagãn (sãrmãnitsã) si nu nfashi; nu vrut s-mi-alãsats s-u dinjic ninga dit leagãn (sãrmãnitsã); feci un leagãn trã njits; a cui i feata di pri leagãn (cunji)?; tricu tu oda di didindi, sh-u lo dit leagãn

§ leagãn2 (leá-gãnŭ) (mi) vb I ligãnai (li-gã-náĭ), ligãnam (li-gã-námŭ), ligãnatã (li-gã-ná-tã), ligãnari/ligãnare (li-gã-ná-ri) –
1: min pri cariva (i tsiva) multi ori cu-arada sh-dit-unã parti tu-alantã; min nãinti-nãpoi njiclu dit unã sãrmãnitsã (i din bratsã); stau pri tsiva (scamnu, cunja, etc.) sh-mi min nãinti-nãpoi, cãndu di-unã parti sh-cãndu di-alantã; mi dau cunja
2: mi leagãn (mi frãngu) lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; ãnj fac cãtsãmãchi; mi frãngu
{ro: (se) legăna; (se) balansa}
{fr: (se) bercer; dandiner; (se) balancer}
{en: rock, rock a baby (in the cradle); dandle a baby (in one’s arms); swing}
ex: leagãnã-l njiclu tu sãrmãnitsã; vrei s-leadzinj ficiuriclu?; leagãnã sãrmãnitsa tra s-lu-acatsã somnul; cãndu-lj ligãna njitslji tru sãrmãnitsã; nã ligãnãm pi funi; lãndura s-ligãna pi talazi; s-leagãnã fadzlji s-leagãnã (s-minã di-unã parti sh-di-alantã); tsi niori grosh s-leagãnã astã-searã!; cãndu fadzlji s-leagãnã di furtunã; cãndu imnã, s-leagãnã (sh-leagãnã, sh-lu frãndzi truplu); s-ligãnã putsãn cãndu lu-agudi, sh-deapoea cãdzu

§ ligãnat (li-gã-nátŭ) adg ligãnatã (li-gã-ná-tã), ligãnats (li-gã-nátsĭ), ligãnati/ligãnate (li-gã-ná-ti) – omlu (natlu, lucrul, etc.) tsi s-minã tut chirolu nãinti-nãpoi (di-unã parti sh-di-alantã)
{ro: legănat; balansat}
{fr: bercé; dandiné; balancé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãnushi3/mãnushe

mãnushi3/mãnushe (mã-nú-shi) sf mãnushi/mãnushe (mã-nú-shi) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat, etc.); sãrmãnitsã, nitsã, cunji, cunã, leagãn, nanã, nani, trocnã
{ro: leagăn}
{fr: berceau}
{en: cradle}
ex: nani, nani (dornji, dornji), tu mãnushi (sãrmãnitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrmãnitsã

sãrmãnitsã (sãr-mã-ní-tsã) sf sãrmãnitsã (sãr-mã-ní-tsã) – unã soi di pat (leagãn) njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat, etc.); nitsã, cunji, cunã, leagãn, mãnushi, trocnã, nani, nanã; (fig: sãrmãnitsã = natlu tu protslji mesh i anj di banã; copan, nat, niphiu)
{ro: leagăn, nou născut, bebe}
{fr: berceau; nourrison}
{en: cradle; baby}
ex: n Sãrunã dimãndã s-lji pitreacã sãrmãnitsã (un leagãn) di her; lã u intrai a leamnilor cu tsupata li dispiturai tuti shi sãrmãnitsã (leagãn) nu putui s-adar; ficiorlji dit sãrmãnitsã (leagãn); ligãna njitslji tru sãrmãnitsã (leagãn) di-amalamã; sh-arcã ocljilj pri vombira tsi durnja tu sãrmãnitsã (leagãn); tsi shtiam mini atumtsea di etã, earam sãrmãnitsã (fig: earam njic); plãndzi sãrmãnitsa (fig: natlu) n leagãn; lja mbratsã sãrmãnitsa (fig: natlu); nu fã ca sãrmãnitsã (fig: ca un njic); talji gusha a sãrmãnitsãljei (fig: a njiclui, a natlui) tsi fãtsesh; nveasta nu stãtu pi multã minduiri, lo sãrmãnitsa (fig: njiclu) shi-lj tãlje caplu; tatã-tu va sãrmãnitsã (fig: njic) ma nu shtiu tu tsi va-l bãgãm s-doarmã; aoatsi, di sãrmãnitsã (fig: di njic) loat, nitsi cunushtea vãrnã; unã sãrmãnitsã (fig: njic, nat) s-virviridzã di lãhtarã

§ nitsã (ní-tsã) sf nitsã (ní-tsã) – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: fã-nj tu nitsã (sãrmãnitsã) nani-nani

§ nanã1 (ná-nã) sf pl(?) – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: s-fatsim unã nanã (sãrmãnitsã, leagãn) a ficiorlui; nani (dornji) tu nanã (sãrmãnitsã), nat mushat; ma nicã njic, di nanã (dit sãrmãnitsã), fu dus la munti, n dzeanã

§ nani1 (ná-ni shi nánĭ) sf invar – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: bagã-l natlu tu nani (sãrmãnitsã)

§ nani2 (ná-ni shi nánĭ) invar – zbor cu cari dada (omlu) caftã s-lu facã natlu s-lu-acatsã somnul; lu-lu-lu!; lju-lju-lju!;
(expr:
1: fatsi nani = doarmi;
2: fã nani = dornji, ncljidi ocljilj, dashlu-ali dadi, njiclu-a meu!, etc.)
{ro: nani; etc.}
{fr: dors, fait dodo!; etc.}
{en: sleep well, my little baby!; etc.}
ex: fatsi nani
(expr: doarmi) ficiorlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn