DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãlugãr

cãlugãr (cã-lú-gãrŭ) sm cãlugãri (cã-lú-gãrĭ) – bãrbat tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di bãrbats ca el); cãlugur, cãlugru, caloir
{ro: călugăr, monah}
{fr: moine}
{en: monk, friar}
ex: cãlugãr cu cãciulã lai s-ti ved; frati-nju va si s-facã cãlugãr

§ cãlugur (cã-lú-gurŭ) sm cãluguri (cã-lú-gurĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugru (cã-lú-gru) sm cãlugri (cã-lú-gri) – (unã cu cãlugãr)
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã)

§ caloir (ca-ló-irŭ) sm caloiri (ca-ló-irĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugãritsã1 (cã-lu-gã-rí-tsã) sf cãlugãritsã (cã-lú-gã-ri-tsã) – muljari tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di muljeri ca ea); cãluguritsã, cãlugritsã, cãlugreauã, calugreauã, cãlgãritsã
{ro: călugăriţă}
{fr: religieuse, nonne}
{en: nun}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea)

§ cãluguritsã1 (cã-lu-gu-rí-tsã) sf cãluguritsã (cã-lu-gu-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugritsã1 (cã-lu-grí-tsã) sf cãlugritsã (cã-lu-grí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugreauã1 (cã-lu-greá-ŭã) sf cãlugreali/cã-lugreale (cã-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli)

§ calugreauã1 (ca-lu-greá-ŭã) sf calugrea-li/calugreale (ca-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: bana-nj calugreauã (fig: singuraticã, ca unã cãlugritsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãvuli/cãvule

cãvuli/cãvule (cã-vú-li sf pl(?) – aduchirea tsi s-fatsi namisa di doi (i ma multsã) oaminj trã adrarea-a unui lucru; ligãtura tsi u bagã doi (i ma multsã) oaminj tra si s-facã un lucru; cãuli, sinfunii, ligãmintu, ligãturã, aduchiri
{ro: acord, condiţie}
{fr: accord, condition}
{en: accord, agreement, condition}
ex: lj-u da cu cãvulea (ligãtura, sinfunia) cã…; lji scoasi shi-lj cãntã cartea cu cãvulea tsi bãgã feata; cu cãvulea (sinfunia) si-lj da hilji-sa trã nãsã

§ cãuli/cãule sf pl(?) – (unã cu cãvuli)
ex: tsã dau feata, mash unã cãuli (unã cãvuli, cu unã ligãturã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

leg

leg (légŭ) (mi) vb I ligai (li-gáĭ), ligam (li-gámŭ), ligatã (li-gá-tã), ligari/ligare (li-gá-ri) – li fac si sta stres deadun dauã i ma multi lucri (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi lucri sh-a unui nod tsi li tsãni tu-un loc lucrili, tra s-nu s-arãspãndeascã); ncljid gura di la unã pungã cu-un spangu nudat deavãrliga-a gurãljei;
(expr:
1: l-leg = (i) l-mãyipsescu, lj-aruc mãyi; (ii) lu-anvãrlighedz, lu ntsircljedz; (iii) lu-acats shi-l ljau sclav (cã ari faptã tsiva slab, contra-a leadziljei);
2: mi leg = mi ipuhriusescu tra s-adar tsiva, dau zbor, tãxescu, nj-ljau sartsina; etc.;
3: u leg = apufãsescu, ljau apofasi;
4: pomlu leagã (poami) = pomlu acatsã (fatsi) poami;
5: lj-leagã mintea = creashti cu mintea, s-coatsi la minti, acatsã s-giudicã ca om mari, nu-armãni ageamit;
6: nj-leg limba, gura (cu giurat) = giur cã nu va dzãc un zbor;
7: u leg tu greaua; u leg ca gumarlu pri punti = u tsãn unã; nu voi dip s-nj-alãxescu pãrearea sh-u tsãn pi-a mea cã am cap gros, di tãgari, di crinã, di mulari, etc.;
8: nj-leg caplu = (i) mi leg cu tsiva la cap cã am vãrã aranã; icã (ii) nj-bag curuna, mi nsor; icã (iii) nj-aflai i nj-acats bilelu cu cariva, etc.;
9: leg unã carti = u ndreg cartea cu frãndzãli cusuti cu cãpãchi (multi ori di cheali) tra s-tsãnã multu chiro shi s-nu s-arupã lishor;
10: nj-leg tsãruhili = mi fac etim s-fug, s-mi duc iuva)
{ro: lega}
{fr: lier}
{en: tie, attach}
ex: nu pot sã-nj leg brãnlu; du-ti s-ledz cãnili; stãturã shi-lj ligã cu coada di gortsu; lo ndoi paradz, ãlj ligã a calui cu peatitsi cicioarli; discãlicã, ãl ligã calu di un arburi shi s-arcã tu-amari; lu-acãtsã di-l ligã di mãnj sh-di cicioari; ligã nã mãndilã di un ciun lungu; tra s-nu fugã, u ligã di cicior cu-unã funi; atumtsea sh-ligã rana, s-turnã acasã shi s-bãgã tu pat; ligã cufina di un arburi shi lo calea cãtã iu da soarili; scoasi dit gepi unã mãndilã albã, ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac; leagã-nj cicioarli cu peatitsi; unã cãti unã, li leagã di funi shi u minã; nu vidzut vãrnã featã tsi u-aveam ligatã di un arburi?; leagã-lj gura-a talarlui s-nu cadã tsiva; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; cãndu nu ti doari caplu, s-nu-l ledz; mi leg, iu mi doari; lu-avea ligatã furlji
(expr: lu-avea acãtsatã shi tsãnutã sclav furlji); u ligã cu-unlu cicior di coada-a unui cal; cã io mi leg
(expr: ãnj ljau sartsina, mi ipuhriusescu), lea mumã-a mea; nu ti leagã
(expr: nu ipuhriusea, nu-ts lja sartsina) vãrãoarã s-fats tsiva tsi nu pots s-u scots ãn cap; vlãhutili lu-au ligatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sinfunii/sinfunie

sinfunii/sinfunie (sin-fu-ní-i) sf sinfunii (sin-fu-níĭ) – aduchirea tsi sh-u fac doi (i ma multsã) oaminj, trã adrarea-a unui lucru; ligãtura tsi u bagã doi (i ma multsã) oaminj, tra si s-facã un lucru; ligãmintu, ligãturã, cãvuli, cãuli, aduchiri
{ro: acord, condiţie}
{fr: accord, condition}
{en: accord, agreement, condition}
ex: cu sinfunia (aduchirea faptã, cãvulea) sã-lj da hilji-sa; u-anduplicã s-nu u cãrteascã ma cu sinfunia (cãvulea) si-lj da hilji-sa trã nãsã

§ sinfunipsescu (sin-fu-nip-sés-cu) (mi) vb IV sinfunipsii (sin-fu-nip-síĭ), sinfunipseam (sin-fu-nip-seámŭ), sinfunipsitã (sin-fu-nip-sí-tã), sinfunipsiri/sinfunipsire (sin-fu-nip-sí-ri) – mi fac sinfuni; strãxescu tra si s-facã un lucru (ashi cum mi-am aduchitã cu cariva); ãnj ljau sartsina s-lu fac un lucru; mi fac di cãbuli; cãpsescu, strãxescu, astrãxescu, strixescu, aprochi
{ro: a fi de acord, consimţi, conveni}
{fr: être d’accord, consentir, convenir}
{en: agree, consent}

§ sinfunipsit (sin-fu-nip-sítŭ) adg sinfunipsitã (sin-fu-nip-sí-tã), sinfunipsits (sin-fu-nip-sítsĭ), sinfunipsiti/sinfunipsite (sin-fu-nip-sí-ti) – tsi ari strãxitã tra si s-facã un lucru; tsi s-featsi di cãbuli; cãpsit, strãxit, astrãxit, strixit, aprucheat
{ro: care este de acord; care a consimţit}
{fr: mis d’accord, consenti, convenu}
{en: agreed, consented}

§ sinfunipsiri/sinfunipsire (sin-fu-nip-sí-ri) sf sinfunipsiri (sin-fu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-sinfunipseashti; cãpsiri, strãxiri, astrãxiri, strixiri, aprucheari
{ro: acţiunea de a fi de acord, de a consimţi, de a conveni; consimţire, convenire}
{fr: action de se mettre d’accord, de consentir, de convenir; accord}
{en: action of agreing, of consenting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã