DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adavgu

adavgu (a-dáv-gu) (mi) vb III, II shi I adapshu (a-dáp-shĭu) shi adãvgai (a-dãv-gáĭ), adãvgam (a-dãv-gámŭ) shi adãvdzeam (a-dãv-dzeámŭ), adapsã (a-dáp-sã) shi adaptã (a-dáp-tã) shi adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) shi adãvdzea-ri/adãvdzeare (a-dãv-dzeá-ri) shi adãvgari/adãvgare (a-dãv-gári) – alichescu un lucru di altu tra s-lu fac ma mari (ma bun, ma largu, etc.); l-fac s-creascã (l-mãrescu) un lucru; alichescu, mãrescu, crescu, avgãtsescu, avdag
{ro: adăuga, creşte, multiplica}
{fr: joindre, ajouter, accroître, augmenter, multiplier}
{en: attach, add, grow, multiply}
ex: macã easti ashitsi, adapsi (dzãsi sh-alti zboarã) picurarlu, mi duc; adapsi amirãlu; li-adãvgã lucrili; vrem s-nã adãvgãm (s-nã mãrim) avearea; adapsi (l-mãri) murlu nica un cot; Dumnidzã s-u adavgã pi chetri shi pi leamni [zbor tsi-l dzãtsi preftul a lumiljei cãndu bitiseashti bisearica tra s-lã si ducã tuti lucrili ambar]; lj-adapshu (lj-mãrii, lj-criscui) plata; s-adãvgarã ninga trei guri; Dumnidzã s-ts-adavgã dzãlili (s-ti facã s-bãnedz ma multu)

§ adaptu (a-dáp-tu) adg adaptã (a-dáp-tã), adaptsã (a-dáp-tsã), adapti/adapte (a-dáp-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari alichitã unã cumatã tra s-lu facã ma mari; (cumata) tsi easti alichitã la un lucru tra s-lu facã ma mari; alichit, mãrit, criscut, avgãtsit, avdãgat
{ro: adăugat, crescut, multiplicat}
{fr: joint, ajouté, accru, augmenté, multiplié}
{en: attached, added, grown, multiplied}
ex: cãmeasha easti adaptã (lji s-adãvgã, s-mãri cu unã cumatã)

§ adapsu (a-dáp-su) adg adapsã (a-dáp-sã), adapshi (a-dáp-shi), adapsi/adapse (a-dáp-si) – (unã cu adaptu)

§ adãvgat (a-dãv-gátŭ) adg adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adãvgats (a-dãv-gátsĭ), adãvgati/adãvgate (a-dãv-gá-ti) – (unã cu adaptu)

§ adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) sf adavdziri (a-dáv-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adavgã tsiva; adãvdzeari, adãvgari, alichiri, mãriri, crishteari, avgãtsiri, avdãgari
{ro: acţiunea de a adăuga, de a creşte, de a multiplica; adăugare, creştere, multiplicare}
{fr: action de joindre, d’ajouter, d’accroître, d’augmenter)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alãchescu

alãchescu (a-lã-chĭés-cu) (mi) vb IV alãchii (a-lã-chíĭ), alãcheam (a-lã-chĭamŭ), alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) – fac dauã lucri si sta deadun aculsiti cu unã colã; alichescu, lãchescu, aculsescu;
(expr:
1: mi-alãchescu n cor = intru n cor;
2: nji s-alãcheashti inima, ocljul (di-unã featã) = nj-astãmãtseashti inima, cad tu mari vreari;
3: lu-alãchescu = mi-adun cu, lu-agiungu di dinãpoi;
4: mi-alãchescu di cariva = hiu deadun tut chirolu cu el; nu mi dispartu di el; lj-stau ca unã aumbrã;
5: (oili) s-alãchescu = (oili) slãghescu multu;
6: (mãcarea nu-nj s-alicheashti di buric = mãcarea nu mi saturã, mi-alasã agiun;
7: lj-alãchescu unã (pliscutã, fushti) = lj-dau, lj-plãscãnescu unã pliscutã, unã fushti)
{ro: lipi}
{fr: coller}
{en: glue}
ex: baliga alãcheashti; s-avea alãchitã di fundu-lj unã flurii; ocljilj ãlj s-alãchirã
(expr: lj-astãmãtsirã) ningã Toli; lji s-alãchi
(expr: lj-astãmãtsi) inima di mushuteatsa-a ljei; totna s-alãcheashti di mini
(expr: sta ningã mini ca unã aumbrã); iu s-mi-alãcheascã
(expr: s-mi-agiungã) dushmanjlji!; nitsi draclu nu n-alãchea
(expr: nu nã agiundzea); di uscãciuni mari, oili s-avea alãchitã
(expr: avea slãghitã); alãchea-lj unã
(expr: dã-lj unã pliscutã)!

§ alãchit1 (a-lã-chítŭ) adg alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchits (a-lã-chítsĭ), alãchiti/alãchite (a-lã-chí-ti) – ashi cum easti tsiva cãndu easti faptu s-hibã unã cu (aculsit di) altu tsiva; alichit, lãchit, aculsit, etc.; (fig: alãchit = (i) oarfãn, ftoh; (ii) slab, slãghit multu)
{ro: lipit}
{fr: collé}
{en: glued}
ex: shidea alãchits
(expr: un ningã-alantu, canda eara alãchits); carni alãchitã (fig: slabã); agiumsi oarfãn, oarfãn alãchit (fig: multu ftoh, oarfãn)

§ alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) sf alãchiri (a-lã-chírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu alãcheashti tsiva; alichiri, lãchiri, aculsiri, astãmãtsiri, etc.
{ro: acţiunea de a lipi; lipire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ameastic1

ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)

§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)

§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

an2

an2 (án) prip – tu, ãn, la (notã: s-aflã nãintea-a numiralilor; poati si s-aflã scriatã shi “an-“, shi si s-alicheascã di numirali; tu scriarea-a noastrã semnul “-“ nu si ngrãpseashti shi zborlu easti alichit di numiral)
{ro: în, la}
{fr: à, pour}
{en: to}

§ am3 (ámŭ) prip – (unã cu an2); mash cã sã ngrãpseashti cãtivãrãoarã nãintea-a zboarãlor tsi nchisescu cu “b, p, v”) – trã exempli, vedz andoilu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

azdisescu

azdisescu (az-di-sés-cu) vb IV azdisii (az-di-síĭ), azdiseam (az-di-seámŭ), azdisitã (az-di-sí-tã), azdisiri/azdisire (az-di-sí-ri) – aduchescu unã plãtseari mari a truplui icã a suflitlui; azgãnipsescu; glãrescu di minti
{ro: exalta, deveni voluptos, înnebuni (de voluptate, avere, dragoste, etc.)}
{fr: devenir volupteux; devenir fou (à cause de la volupté, amour, etc.); folâtrer}
{en: become sensual, crazy (of love, money, etc.)}
ex: nu eshti uricljatã di multu, ti-atsea azdisish (glãrish) ahãt

§ azdisit (az-di-sítŭ) adg azdisitã (az-di-sí-tã), azdisits (az-di-sítsĭ), azdisiti/azdisite (az-di-sí-ti) – (ficior, featã, cãntic, carti, etc.) cari ari hãri tsi fac pri cariva s-aducheascã unã plãtseari mari trupeascã i sufliteascã; (atsel) cari easti faptu s-aducheascã unã plãteari mari a truplui i a suflitlui; azgãnipsit, azgãn, (muljari) cahpei, glãrit
{ro: devenit voluptos, exaltat, pasionat}
{fr: exalté, volupteux, passionné, folâtre, tombé en lascivité}
{en: sensual, exalted, passioned, lewd, playful}

§ azdisiri/azdisire (az-di-sí-ri) sf azdisiri (az-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azdiseashti; azgãnipsiri; plãtsearea aduchitã di truplu-a unui om (di-aradã di bãrbat/muljari cãndu shadi alichit di vrutã/vrut); plãtseari mari sufliteascã cãndu omlu ascultã shi s-aprindi trã un cãntic i unã carti tsi lu-ariseashti multu; glãriri
{ro: acţiunea de a exalta, de a deveni voluptos, de a înnebuni}
{fr: action de devenir volupteux; de devenir fou; de folâtrer; lascivité, folâtrerie}
{en: action of becoming sensual or crazy; lewdness, playfulness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

azgãn

azgãn (az-gắnŭ) adg azgãnã (az-gắ-nã), azgãnj (az-gắnjĭ), azgãni/azgãne (az-gắ-ni) – (ficior, featã, cãntic, carti, etc.) cari ari hãri tsi fac pri cariva s-aducheascã unã plãtseari mari trupeascã i sufliteascã; (atsel) cari aducheashti unã plãteari mari a truplui i a suflitlui; tsi li va multu plãtserli trupeshti; (muljari) cahpei
{ro: exaltat, sensual, voluptos}
{fr: exalté, voluptueux, dévergondé}
{en: sensual, voluptuous}
ex: easti unã muljari azgãnã (tsi li va multu plãtserli trupeshti); eapã azgãnã

§ azgãnlãchi/az-gãnlãche (az-gãn-lắ-chi) sf azgãnlãchi (az-gãn-lắchĭ) – plãtseari mari a truplui i a suflitlui; plãtsearea aduchitã di truplu-a unui om (di-aradã di bãrbat/muljari cãndu shadi alichit di vrutã/vrut); plãtseari mari sufliteascã cãndu omlu ascultã shi s-aprindi trã un cãntic i unã carti tsi lu-ariseashti multu
{ro: exaltare, voluptate, sensualitate}
{fr: exaltation, volupté, sensualité}
{en: (sensual) pleasure or delight}

§ azgãnipsescu (az-gã-nip-sés-cu) vb IV azgãnipsii (az-gã-nip-síĭ), azgãnipseam (az-gã-nip-seámŭ), azgãnipsitã (az-gã-nip-sí-tã), azgãnipsiri/azgãnipsire (az-gã-nip-sí-ri) – aduchescu unã azgãnlãchi trã cariva; azdisescu
{ro: deveni sensual}
{fr: devenir sensuel}
{en: become sensual}

§ azgãnipsit (az-gã-nip-sítŭ) adg azgãnipsitã (az-gã-nip-sí-tã), azgãnipsits (az-gã-nip-sítsĭ), azgãnipsiti/azgãnipsite (az-gã-nip-sí-ti) – cari easti faptu s-aducheascã unã plãteari mari a truplui i a suflitlui; tsi aducheashti unã azgãnlãchi trã cariva; azdisit
{ro: devenit sensual}
{fr: devenu sensuel}
{en: who became sensual}

§ azgãnipsi-ri/azgãnipsire (az-gã-nip-sí-ri) sf azgãnipsiri (az-gã-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azgãnipseashti; azdisiri
{ro: acţiunea de a deveni sensual}
{fr: action de devenir sensuel}
{en: action of becoming sensual}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

azvarna

azvarna (az-vár-na) adv – tsi s-tradzi pri loc; trãgãndalui pri loc; azvarnalui, azvara; (fig:
1: azvarna = un dupã-alantu; expr:
2: trag (duc, scol, etc.) azvarna = trag (duc, scol, etc.) cu zorea, fãrã volja-a lui;
3: u ljau azvarna = fug naljurea)
{ro: târâş}
{fr: en (se) traînant; successivement}
{en: dragging, crawling, creeping; successively}
ex: caplu di curmu, tsi s-trãdzea azvarna, s-acãtsã di un schin; imnã azvarna (imnã trãgãnda-si pri loc); trãdzea cãrliglu azvarna (dupã el pri loc); leamnili li-adutsi azvarna (trãgãnda-li dupã el); fu adus azvarna; mãca azvarna (fig: fãrã s-aleagã, unã dupã-alantã) shi coapti sh-nicoapti; lja horli azvarna (fig: unã dupã-alantã)

§ azvarnalui (az-vár-na-luĭ) adv – (unã cu azvarna)
ex: fu dus azvarnalui
(expr: cu zorea) pãnã la pãlati

§ azvara (az-vá-ra) adv – (unã cu azvarna)
ex: tsã easti brãnlu azvara; l-dusirã azvara
(expr: cu zorea) la sculii; lu scularã azvara
(expr: cu zorea) la iuchiumati; cara s-u ljai azvara
(expr: cara s-fudz naljurea), pots s-fats tsi s-vrei

§ azvãrnuescu (az-vãr-nu-ĭés-cu) (mi) vb IV azvãrnuii (az-vãr-nu-íĭ), azvãrnueam (az-vãr-nu-ĭámŭ), azvãrnuitã (az-vãr-nu-í-tã), azvãrnuiri/azvãrnuire (az-vãr-nu-í-ri) – trag un lucru azvarna pristi loc tra s-lu duc iuva; mi min cu truplu alichit di loc pri dzinuclji sh-pri bratsã; (earbã tsi nu creashti cu truplu cãtrã nsus, ma) s-tradzi azvarna pri loc; (mi) trag azvarna; zvãrnuescu, azvãrnãescu, zvãrnjescu, tãrãscu
{ro: (se) târî}
{fr: (se) traîner}
{en: crawl, drag, creep}
ex: s-azvãrnuea (s-trãdzea azvarna) tu creacuri; lu-azvãrnuea pri mpadi

§ azvãrnuit (az-vãr-nu-ítŭ) adg azvãrnuitã (az-vãr-nu-í-tã), azvãrnuits (az-vãr-nu-ítsĭ), azvãrnuiti/azvãrnuite (az-vãr-nu-í-ti) – tsi s-tradzi (s-ari traptã) azvarna; tsi fu traptu azvarna; zvãrnuit, azvãrnãit, zvãrnjit, tãrãt
{ro: târât}
{fr: traîné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

biznat

biznat (biz-nátŭ) adg biznatã (biz-ná-tã), biznats (biz-nátsĭ), bizna-ti/biznate (biz-ná-ti) – hiintsã cari s-ari amintatã idyea oarã dit idyea dadã cu-una altã hiintsã; plantã tsi easti ishitã dit idyea arãdãtsinã cu-unã altã plantã; yimishi tsi ari criscutã alichitã di-unã altã yimishi, etc.; dzeamin, ndzeamin, didimarcu
{ro: geamăn}
{fr: jumeau}
{en: twin}
ex: ficior biznat (dzeamin)

§ bliznac (bliz-nácŭ) adg bliznacã (bliz-ná-cã), bliznats (bliz-nátsĭ), bliznatsi/bliznatse (bliz-ná-tsi) (unã cu biznat)

§ binat (bi-nátŭ) adg binatã (bi-ná-tã), binats (bi-nátsĭ), binati/binate (bi-ná-ti) – (unã cu biznat)

§ binets (bi-nétsĭ) sm pl – (unã cu biznats)
ex: doilji suntu binets (dzeaminj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciomburã

ciomburã (cĭóm-bu-rã) sf ciomburi/ciombure (cĭóm-bu-ri) – lugurii albã tsi cadi din tser cãndu da neauã (ca unã peanã adratã di crustali di apã ngljitsatã alichiti deadun); fulgu, spitã
{ro: fulg de zăpadă}
{fr: flocon de neige}
{en: snow flake}
ex: acãtsarã s-pispileascã ciomburi (spiti) di neauã cãt druga

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã